1,381 matches
-
1972-2000, cu unele compliniri. De pildă, un centru de interes îl constituie rubrica „Un poet pe lună”, inaugurată, în numărul 1/2000, cu Mircea Ivănescu (despre care scriu Mircea Tomuș, Ștefan Stoenescu, Vasile Avram și Ioan Mariș) și continuată cu grupaje similare, dintre care se disting acelea dedicate lui Iustin Panța (6/2001), Ștefan Aug. Doinaș (2/2002), Petre Stoica (5/2002) și Nichita Stănescu (4/2003). De la numărul 6/2002 conducerea va fi preluată de istoricul Corvin Lupu. A. Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
și cu proza românească anterioară și chiar cu cea de după, Lydda, „primul roman «de idei» românesc” (G. C. Nicolescu), este o compunere heteromorfă. Scrierea conține două părți, cea secundă se subdivide iarăși dual, raliind un jurnal (Însemnările bătrânului) și un grupaj de cugetări (Măsura dreaptă a vieții). Prima secțiune e construită epistolar, de unde și subtitlul Scrisori romane. Tânărul Mircea M. corespondează din Roma cu Filip A., vârstnic proprietar rural, ambii scriind într-un stil protocolar, cu toate că (se deduce abia spre final
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
ale mediului, determinate de elementele meteorologice nefavorabile, elemente de urbanism - aglomerare umană, poluare, mediu stresant. Însăși caracterul excitant al climatului de litoral, de exemplu, care determină tulburări de adaptare pentru populația sosită din alte zone geografice, poate fi moderată prin grupaje silvice de o anumită suprafață, formă și compoziție. Rolul protector al perdelelor de arbori este apreciat și luat în considerație în toate proiectele de sistematizare urbană. Ele scad viteza vânturilor din direcțiile dominante și constituie un obstacol în pătrunderea prafului
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
cărți, indicând tranziția spre etapa fabulatorie, pe deplin ilustrată de prozele cu aspect de SF și mai ales de compunerea la șase mâini din „romanul retro(versiune)” Femeia în roșu. Chiar în Și ieri va fi o zi există un grupaj de scrieri insolite, într-o formulă care, pe lângă priza sigură la public, avea avantajul de a servi evazionismul și eschiva în fața regulilor circumspecte ale cenzurii. Textele din grupaj nu ies în mod spectaculos din formula - întâlnită și la Mircea Eliade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
în roșu. Chiar în Și ieri va fi o zi există un grupaj de scrieri insolite, într-o formulă care, pe lângă priza sigură la public, avea avantajul de a servi evazionismul și eschiva în fața regulilor circumspecte ale cenzurii. Textele din grupaj nu ies în mod spectaculos din formula - întâlnită și la Mircea Eliade - a evadării din timp și a circulației pe niveluri temporale eterogene. Modelul pare să se afle însă mai curând în prozele SF ale lui Ovid S. Crohmălniceanu, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
din creația lui Heinrich Heine. Pentru traducerile sale din poezia populară românească i s-a decernat Premiul de Stat (1954). De cântecul popular românesc M.-S. se apropiase încă din perioada bucovineană a vieții sale, publicând în versiune germană câteva grupaje de texte în „Czernowitzer Morgenblatt” și, în urma unei reușite acțiuni de „contrabandă literară” în Germania nazistă, chiar o „mică antologie” de folclor în revista müncheneză „Das Innere Reich”. Textele culegerii Im Wandel der Zeiten (1953) sunt reluate și completate cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288018_a_289347]
-
Administrative și la Facultatea de Jurnalism a Universității Hyperion din București, aici deținând și funcția de decan. P. începe să publice versuri în „Luceafărul” și în „Tribuna”, însă iese din anonimat odată cu prezentarea pe care Nina Cassian o face unui grupaj de poezii, la rubrica „Poșta literară”, în revista „Astra” (1971): „Semnalez la acest poet o gestică de anvergură care nu are nimic de a face cu retorica sau cu cabotinismul, un simț al metaforei inedite și înaripate, originalitatea confesiei și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
În 1936, la București, se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie (pe care o va absolvi în 1940) și concomitent este secretar literar la „Timpul”. Debutează în 1937 cu versuri în „Bilete de papagal” și, în același an, un grupaj de poezii îi este inclus în volumul 13 poeți - 13 poezii de dragoste, îngrijit de Ovid Caledoniu. În 1937 îi apare prima carte, Viața de toate zilele a poetului, deschisă cu o Scrisoare adresată tatei, cuprinzând versuri marcate de sentimentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
între colaboratorii constanți se numără Rosa Del Conte, Domnica Palade, Ion Făgărășanu, Viorel Trifa, Petre Vălimăreanu, Al. Galeriu, D. Petrescu. Secțiunea literară sporește valoarea periodicului prin prezența, în fiecare număr, a lui Aron Cotruș și a lui Vintilă Horia. Alături de grupajele permanente de informații din și despre țară și exil - „Țara pe rug”, „Țara în bejenie” -, trei rubrici sunt consacrate literaturii și culturii: „Cultura în pribegie”, „Publicații românești”, care semnalează și comentează periodicele apărute în exil, și, sporadic, „Lângă tâmpla poeților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290078_a_291407]
-
și a revistei „Lamura”, iar O. C. Tăslăuanu îi încredințează „Luceafărul”, reapărut în capitală. De sub tipar îi vor ieși volumele Icoanele vremii (1919) și Priveliști fugare (1921), conținând memorialistică, tablete și articole, și Darurile pământului (1920), ce antologa creația lirică. Grupajul Cântecele patriei, inclus aici, este tipărit și separat, într-o colecție populară, în 1925. Eșecul familial, neînțelegerile cu noul director al „Daciei”, dar și sfatul lui L. Blaga îl determină pe C. să plece în 1920, împreună cu Al. Busuioceanu, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
seamă scriitori se observă cu ușurință în cazul poeziei apărute aici în decursul timpului: versuri inedite de Lucian Blaga, B. Fundoianu ș.a., poeme ample de Al. A. Philippide și Miron Radu Paraschivescu, numeroase poezii ale lui Eugen Jebeleanu, pagini sau grupaje întregi semnate de autori din toate generațiile, cu viziuni și stiluri diferite, ceea ce a permis să se ofere o imagine globală și vie a liricii românești contemporane. Din această panoramă nu lipsesc poeții afirmați încă din perioada interbelică, precum Victor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
generațiile cu tot ceea ce geniul creator universal împodobește și eternizează alcătuirea slabă și trecătoare a omului”. Rubricile obișnuite sunt „Viața culturală”, „Teatru”, „Cronica artistică”, „Comentarii”, „Impresii din Ardeal”, „Revista revistelor”. În numărul 7/1921 se publică, fără semnătura autorilor, un grupaj masiv de sonete, toate participând la un concurs finalizat în numărul următor. Cu poezie mai sunt prezenți Alexandrina Scurtu, Ion Al-George, Volbură Poiană-Năsturaș, George Gregorian, Corneliu Moldovanu, Vladimir Corbasca, Const. T. Stoika, George Voevidca, Const. Iliescu ș.a. Emilian I. Constantinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289429_a_290758]
-
cercetarea știintifică, majoritatea lucrând în învățământ. Revista de istorie Zargidava, care apare anual, din 2002, este complementară revistei Carpica, nu concurentă. În general, revista Zargidava are o structura mai diversă. De exemplu, pe lângă materialele de istoria românilor are și un grupaj de articole de istorie universală. Mai menționăm, apoi, un grupaj de articole de metodica predarii istoriei și religiei în școală. Revista Zargidava este bine apreciată, îndeosebi ca urmare a colaboratorilor pe care i-am atras. Între semnatarii articolelor îi mentionam
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
care apare anual, din 2002, este complementară revistei Carpica, nu concurentă. În general, revista Zargidava are o structura mai diversă. De exemplu, pe lângă materialele de istoria românilor are și un grupaj de articole de istorie universală. Mai menționăm, apoi, un grupaj de articole de metodica predarii istoriei și religiei în școală. Revista Zargidava este bine apreciată, îndeosebi ca urmare a colaboratorilor pe care i-am atras. Între semnatarii articolelor îi mentionam, astfel, pe academicienii Mircea Petrescu-Dîmbovița, Al. Zub, Camil Mureșan, apoi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
1977-1980), ulterior e bibliotecar la Biblioteca Județeană „George Barițiu”, iar după 1989 redactor-șef la ziarul „Echilibru”, profesor la colegiile „Unirea” și „Andrei Bârseanu” din Brașov, precum și la Liceul „Petru Rareș” din Feldioara. Debutează în 1960, la „Astra”, cu un grupaj de poezii, iar editorial în 1969, cu placheta Consemnele necesare. Mai colaborează la „Argeș”, „Familia”, „Flacăra”, „Contemporanul”, „Cronica”, „Luceafărul”, „Săptămâna”, „România literară”, „Steaua”, „Transilvania”, „Vatra”, „Tribuna”, „A Hét”, „Utunk”, „Convergențe românești” (Marea Britanie), „Nad Odrze” (Polonia), „Tiszatáj” (Ungaria), „Mele”, „The Passage
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289958_a_291287]
-
universitățile „Spiru Haret” și Pro Humanitas. Debutează în revista Liceului „Matei Basarab” (1945), îndrumată de Perpessicius, iar editorial în 1969, cu Euphorion. Colaborează cu versuri la „Iașul literar”, „Ateneu”, „Argeș”, „Contemporanul”, „Familia”, „Luceafărul”, „România literară”. Citindu-i în manuscris un grupaj de versuri trimis în 1949, Lucian Blaga aprecia caracterul lor „incoruptibil”, releva „câteva bucăți deplin realizate” și „indiciile certe ale unor deosebite posibilități”. Date fiind însă împrejurările istorice vitrege, poetul își publică târziu prima carte, în care Perpessicius identifica „unul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288729_a_290058]
-
odată cu seria din 1937, se concretizează în articole ce urmăresc aspecte din viața satului (obiceiuri, credințe, învățământ, Biserică, așezăminte, personalități istorice, viață spirituală), autori fiind Romulus Vulcănescu, Al. Lascarov-Moldovanu, Ion Simionescu, Const. D. Ionescu. În sumar intră și câteva scurte grupaje de poezii populare (colinde) culese de Gh. D. Mugur și V. Voiculescu din diferite zone ale Olteniei sau de C. S. Nicolăescu-Plopșor, care figurează și cu succinte comentarii privind folclorul. Alți colaboratori: D. Ioanid, I. U. Soricu, G. Roiban, George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
de stiinte Polis este dedicat dezbaterilor filosofico-culturale de la începutul secolului XX care i-au avut ca protagoniști pe Benedetto Croce, Giovanni Gentile și Antonio Gramsci. Din punct de vedere al structurii, acest număr al revistei este împărțit astfel: Editorial, un grupaj de sapte articole/studii/eseuri axate subiectul analizat, urmate de o serie de sapte contribuții ce sunt în afara subiectului, iar în încheiere, la rubrică Recenzii, coordonatorii propun spre lecturare o prezentare a trei cărți. Primele două cercetări semnate de Guido
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
politică prin folosirea limbajului și a propriei capacități de asumare a responsabilităților politice. Deci, critică adusă limbajului reprezintă în mod esențial depășirea nivelului limbajului comun și atingerea unei conștiințe filosofice civile de cel mai înalt nivel. A șasea contribuție din grupajul tematic al revistei aparține lui Angelo Chielli. Autorul este profesor de filosofie politică în cadrul Departamentului de Științe Politice al Universității "Aldo Moro" din Bari. Titlul studiului sau se intitulează în mod sugestiv: "Croce și Statul". Eseul propus analizează conceptul de
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Vingt-cinquième heure și prin intuiția certificată de timp că „ne aflăm în fața unei cărți menite unei cariere mondiale”, Mircea Eliade îi acordă girul și susținerea sa generoasă tânărului scriitor compatriot . Creația literară propriu-zisă este sporadică, ilustrată doar prin republicarea unor grupaje de versuri (C.V. Gheorghiu, Rugăciune pentru aviatorii căzuți). Articole, știri și informații apărute la rubricile „Însemnări”, „Culturale”, „Revista presei”, „Diverse”, nesemnate, surprind numeroasele aspecte ale degringoladei declanșate de noua orânduire de stat în viața politică, socială și culturală din România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
suplinitor, instructor de teatru și metodist, corector, consilier cultural și director al Casei de Editură Panteon din Piatra Neamț (1993-1997). Începând cu 1998 este muzeograf la Casa memorială „Ion Creangă” din Iași. A debutat în 1975 la revista „Amfiteatru”, cu un grupaj de versuri, iar editorial, în 1983, cu volumul Naștere vinovată. Intrarea în scenă a lui C., carte din 1984, nu este străină de un anume mimetism și de recuzita procedeelor teatrale ce „regizează” sensibilitatea „ramurii etice” a promoției optzeciste. Gestul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
în ianuarie 1934 (un singur număr), avându-i ca redactori pe N.I. Herescu, Ion Pillat și V. Voiculescu. Continuând „Pleiada” craioveană (1927-1928), publicația bucureșteană include în sumar un studiu al lui Tudor Vianu, Poezia lui Ion Pillat, urmat de un grupaj din lirica autorului (ciclul Scutul Minervei), apoi versuri de V. Voiculescu și Ștefan I. Nenițescu. Aici N.I. Herescu, latinistul care polemizase cu E. Lovinescu pe marginea unei traduceri din Horațiu, tălmăcește poezii din Catul, scriind și articolul Dante în românește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288846_a_290175]
-
constituie însă tipărirea, de cele mai multe ori pentru prima dată, a unui număr însemnat de poeme din creația românilor din SUA și Canada. Ultimele numere sunt adevărate antologii ale poeziei române din exil. Se remarcă îndeosebi numărul 5 din 1982, cu grupajul Poeți români în America de Nord, în cadrul căruia apar nouăzeci de poeme semnate de peste douăzeci de poeți (George Alexe, Radu Budișteanu, Anton Ciuntu, Dumitru Ichim, Eglantina Dașchievici, Mitică Benciu, Aron Cotruș, Ștefan Baciu, Vasile Posteucă, Nicolae Novac, Eugen Enea Caraghiaur, Mircea Andrieșanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
asociind o abstracțiune filosofică unei zile a săptămânii: despre om (luni), despre ființă (marți), despre abjecție (miercuri), despre tăcere (joi), despre seninătate (vineri), despre singurătate (sâmbătă), despre durere (duminică), alcătuiesc o a opta, cu statut de artă poetică (despre despre*). Grupajul dedicativ, reunind parodii camaraderești: buzăul din sânge și uneori luni (iova), ieudul de dinaintea facerii lumii (ioanes), de către o(h)m (legea lui groșan), eclipsa continuă (ion mureșan), rezolvă prin notele de subsol posibilele dileme relative la un portret congener cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290577_a_291906]
-
Odă la dezvelirea bustului poetului Ienăchiță Văcărescu, „scrisă și declamată în grădina palatului «Ateneului Român» din București, de preotul Alex. Muntean al lui Vasile”; o prezentare a vieții și activității lui Daniil P. Barcianu, redactorul „Foii pedagogice” din Sibiu; un grupaj de Sentențe pedagogice, urmat de articolul lui George Cătană despre personalitatea lui Ioan Pop-Reteganul; un alt articol, semnat de Iosif Velcean (Școala și Biserica), opt cugetări de Ioan Scurtu, câteva însemnări memorialistice ale preotului Alex. Muntean al lui Vasile și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285284_a_286613]