1,469 matches
-
Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro, Dragoș Zetu Proza lui A. Soljenițîn. Un document artistic al Gulagului, Cecilia Maticiuc Reading Mircea Eliade in America, Mihaela Paraschivescu Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Scriitorul și umbra sa (vol. I și II), Antonio Patraș Slavici sau Iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu Teme și
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
românească” și „Luceafărul” prezintă abia după 1989 fragmente, cartea apărând integral în 1993. Volumul de poeme Către Ieronim de Ileana Mălăncioiu a transpus figura de erou tragic a lui S. într-un simbol al etosului suferinței. Ca mărturie totală asupra gulagului - cel sovietic alături de cel al comunismului românesc, rival în oroare -, Drumul crucii se impune ca o carte singulară în literatura detenției, abundentă mai ales după 1989, de la N. Steinhardt, Paul Goma, Teohar Mihadaș și Ion Ioanid la Marcel Petrișor, Costin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
Mihail Bahtin. A făcut traduceri și din literatura pentru copii, precum și basme rusești, ucrainene, lapone, tuvine. De succes s-a bucurat Călătoria diletanților de Bulat Okudjava (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducere). Pentru tălmăcirea unei scrieri dificile cum este Arhipelagul Gulag (I, 1997, III, 1998) de Aleksandr Soljenițân a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. Traduceri: Valentin Kataev, O pânză în depărtare, București, 1967; Cinghiz Aitmatov, Vaporul alb, București, 1972, Cocorii timpurii, București, 1977, Cântecul stepei, cântecul munților, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287520_a_288849]
-
Okudjava, Călătoria diletanților, postfață Ion Vasile Șerban, București, 1985, Întâlnire cu Bonaparte, București, 1999; Viața și isprăvile sultanului Az-Zahir Baibars (roman popular arab), București, 1987; Dostoievski despre literatură și artă, București, 1989 (în colaborare cu Albert Kovács); Aleksandr Soljenițân, Arhipelagul Gulag, postfață Al. Paleologu, I, București, 1997, III, București, 1998; Pascal Quignard, Sexul și spaima, București, 2000; Arkadi și Boris Strugațki, Orașul damnat, București, 2002; Arkadi Avercenko, Farsa lui Mecena, București, 2002; N.V. Gogol, Teatru, București, 2002; Nadejda Mandelștam, Fără speranță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287520_a_288849]
-
început de secol XXI și România înghesuită. Ipostaze ale ghetoizării în comunism și postcomunism - ambele volume au fost publicate de Editura Limes din Cluj-Napoca, în 2005 și 2006). Iar un alt text despre Securitate a fost deja publicat în lucrarea Gulagul în conștiința românească. Memorialistica și literatura închisorilor și lagărelor comuniste (Editura Polirom, Iași, 2005) - îl reiau aici, pentru a rediscuta chestiunea explozivă a Securității în contextul necesității legii lustrației și a afacerii Dosariada. „Năravurile românești” din această carte au oarecare
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
cum va coagula teoria ei. Într-adevăr, studenta respectivă a teoretizat un presupus comunism bun (care ținea de utopie și de patos revoluționar) și un comunism rău, concretizat prin represiune brutală (închisori, lagăre). Ea nu știa exact ce este acela Gulag; știa doar că, în România, regimul comunist se prăbușise deoarece reprezentase un comunism „rău”; dar asta nu însemna că nu era posibil să existe un comunism „bun”, măcar în teorie, dacă în practică nu se putea - cam așa gândea studenta
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Nu știu ce va aduce viitorul și nu pot să profețesc nimic. Lucreția Jurj a fost femeie-partizan timp de patru ani în Munții Apuseni (1950-1954) și apoi deținută politică vreme de zece ani (1954-1964). Am invitat-o mereu la cursurile mele despre Gulagul românesc, pentru că era nu doar o povestitoare remarcabilă, cu o simplitate delicioasă, dar și un om generos și senin, în ciuda suferințelor prin care trecuse. Pentru studenții mei (cei care frecventează cursul despre Gulagul românesc) a fost mană cerească un astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
invitat-o mereu la cursurile mele despre Gulagul românesc, pentru că era nu doar o povestitoare remarcabilă, cu o simplitate delicioasă, dar și un om generos și senin, în ciuda suferințelor prin care trecuse. Pentru studenții mei (cei care frecventează cursul despre Gulagul românesc) a fost mană cerească un astfel de mărturisitor care nu se manifesta acrit și aspru ori arțăgos, ci cald și înțelegător. La ceva vreme după ce am cunoscut-o pe Lucreția (o numesc astfel, simplu, pe nume, nu din lipsă
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
la rând o femeie-cruciat, fără să știu că aveam să o găsesc în această formulă neobișnuită. Lucreția Jurj a murit în toamna anului 2004. Știam că va muri cândva, pentru că știam de boala care o măcina încă de la ieșirea din Gulag. Dar numai după moartea ei am înțeles cât de profund am pierdut-o pe femeia-cruciat. Pentru că, pierzând-o pe ea, am pierdut martora și mărturisitoarea cea mai potrivită pentru studenții mei. Pe cine ar putea să le mai aduc de
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
de a fi al Lucreției și candoarea ei plină de o seninătate covârșitoare. Odihnească-se sufletul ei în pace. Împreună cu doamna Daniela Țăranu (fiica profesorului universitar clujean Nicolae Mărgineanu - fost deținut politic vreme de 16 ani -, protectoarea cursului meu despre Gulagul românesc, cea care în fiecare an găsește sponsori pentru excursia de documentare, cu 50 de studenți, la închisoarea Gherla și la Memorialul de la Sighet) o pomenesc adeseori și chiar o visez. *** Majoritatea scriitorilor bucureșteni de astăzi (mai bine de 50
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
mare parte din viitorul României. Mere ale discordiei, metafore, simboluri Nu știu cum procedează alte filiale ale Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, dar la Cluj a început strângerea de semnături pentru „Procesul comunismului”. Eu însămi, în calitate de dascăl având un curs despre Gulagul românesc, am fost contactată în acest sens, așa încât le-am solicitat studenților mei semnături (acelora dintre ei care erau interesați de subiect și care și-au manifestat dorința de a se implica); dar trebuie să mărturisesc că am recepționat oarecare
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
oficială a comunismului. Dar, firește, acest lucru depinde numai și numai de conștiința sa. Un început potrivit ar fi să viziteze Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet, singurul muzeu de acest tip care există actualmente în România și care concentrează întreg Gulagul românesc, pe etape ale represiunii și zone, sintetizând suferința românilor (dar și rezistența lor, atunci când a existat) în timpul regimului comunist. Ce știe și ce nu știe președintele Băsescu despre Gulagul românesc Traian Băsescu este un președinte voluntarist și cu morgă
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
tip care există actualmente în România și care concentrează întreg Gulagul românesc, pe etape ale represiunii și zone, sintetizând suferința românilor (dar și rezistența lor, atunci când a existat) în timpul regimului comunist. Ce știe și ce nu știe președintele Băsescu despre Gulagul românesc Traian Băsescu este un președinte voluntarist și cu morgă virilă politic: are chiar un killer instinct în a demonstra că este un președinte viabil pentru România. Se comportă adeseori dur sau, dimpotrivă, prea glumeț, evită capcanele ziariștilor sau le
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
prea glumeț, evită capcanele ziariștilor sau le expediază cu destulă insolență. În amplu interviu dintr-un număr al revistei 22 din vara anului lui 2005, pe care i l-a luat Rodica Palade, Traian Băsescu răspunde parțial iritat la chestiunea Gulagului românesc. Spre deosebire de predecesorii săi, Ion Iliescu și Emil Constantinescu, președintele Băsescu nu a fost niciodată să viziteze Memorialul de la Sighet. El ar trebui să facă acest gest nu pentru a-i imita pe ceilalți foști doi președinți ai țării, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
de la Sighet (aici se găsesc harta penitenciarelor, a lagărelor de muncă forțată, a gropilor comune și locurilor de execuție, harta centrelor de deportare, harta locurilor de anchetă și harta azilurilor psihiatrice cu caracter politic) pentru a se convinge de existența Gulagului românesc. În cele ce urmează nu voi demola însă răspunsurile lui Traian Băsescu la întrebările Rodicăi Palade, ci voi prelua ceea ce au ele constructiv, totuși, în ciuda alergiei pe care președintele în exercițiu al României o manifestă față de chestiunea represiunii comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
în exercițiu al României o manifestă față de chestiunea represiunii comuniste din perioada 1944-1989 și față de o posibilă condamnare oficială a acesteia. Prima sugestie făcută de domnul Băsescu este aceea că, pentru a fi recunoscut în mod public de actuala președinție, Gulagul românesc are nevoie de credibilitate științifică, după modelul în care a fost recunoscut științific Holocaustul. Mai exact, președintele Băsescu reclamă o Comisie „cu un înalt nivel profesional”, care să certifice și să cuantifice victimele Gulagului românesc. Când Rodica Palade menționează
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
mod public de actuala președinție, Gulagul românesc are nevoie de credibilitate științifică, după modelul în care a fost recunoscut științific Holocaustul. Mai exact, președintele Băsescu reclamă o Comisie „cu un înalt nivel profesional”, care să certifice și să cuantifice victimele Gulagului românesc. Când Rodica Palade menționează ca probă celebra Carte Neagră a Comunismului, domnul Băsescu răspunde sec că o are în bibliotecă (dar se deduce că nu a citit-o, totuși). În fața recentei lucrări științifice a lui Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
posibilă Comisie există deja virtual: din ea ar putea face parte personalități din străinătate specializate pe trecutul recent al țării noastre, istorici români creditați științific și, nu în ultimul rând, foști deținuți politici care au o bună monitorizare a hărții Gulagului românesc. Academia Civică (realizatoarea Memorialului de la Sighet și responsabilă de editarea Analelor Sighet) ar putea furniza și ea cercetători în domeniu care să centralizeze documentele respectivei Comisii și să concretizeze secretariatul unui Raport de amploare în legătură cu represiunea din România în
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
cu alte cuvinte, recunoaște că nu este un expert și că persoane mai abilitate ar putea face acest lucru. El afirmă, totuși, că este în măsură să crediteze existența unor orori ale comunismului în România, dar cataloghează textele scrise despre Gulagul românesc a fi strict literatură. Este limpede că domnul Băsescu face confuzie între memorialistica de detenție (scrisă de foști deținuți politici) și studiile de istorie scrise științific despre Gulag; mai exact, că nu cunoaște și nu a auzit decât despre
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
unor orori ale comunismului în România, dar cataloghează textele scrise despre Gulagul românesc a fi strict literatură. Este limpede că domnul Băsescu face confuzie între memorialistica de detenție (scrisă de foști deținuți politici) și studiile de istorie scrise științific despre Gulag; mai exact, că nu cunoaște și nu a auzit decât despre memorialistica de detenție. Pentru a-l iniția pe actualul președinte al României, menționez o listă succintă (și în ordine alfabetică) cu cei mai importanți istorici (și nu scriitori) care
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
memorialistica de detenție. Pentru a-l iniția pe actualul președinte al României, menționez o listă succintă (și în ordine alfabetică) cu cei mai importanți istorici (și nu scriitori) care au publicat cărți științifice și studii despre represiunea comunistă și despre Gulag: Ion Bălan, Gheorghe Boldur-Lățescu, Stéphane Courtois, Dennis Deletant, Dorin Dobrincu, Vlad Georgescu, Ghiță Ionescu, Cicerone Ionițoiu, Reuben K. Markham, Marius Oprea, Șerban Papacostea, Doru Radosav, Vladimir Tismăneanu, Al. Zub și alții. Nu este necesar ca domnul Băsescu să citească lucrările
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Doru Radosav, Vladimir Tismăneanu, Al. Zub și alții. Nu este necesar ca domnul Băsescu să citească lucrările științifice ale istoricilor menționați, dar este bine să știe că ele există și că posibila Comisie de cercetare a represiunii comuniste și a Gulagului românesc (care să întocmească un Raport științific documentat) este gata să funcționeze avându-i în componență pe majoritatea celor propuși mai sus. Fostul președinte Iliescu a înființat o Comisie de Cercetare a Holocaustului în România. Nu îi rămâne președintelui Băsescu
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
funcționeze avându-i în componență pe majoritatea celor propuși mai sus. Fostul președinte Iliescu a înființat o Comisie de Cercetare a Holocaustului în România. Nu îi rămâne președintelui Băsescu decât să înființeze, la rândul său, o Comisie de Cercetare a Gulagului românesc (și aceasta nu pentru a avea o reacție paralelă sau în oglindă față de inițiativa lui Ion Iliescu, ci pentru a-și ține cuvântul față de poporul pe care îl păstorește politic, cum că va face mai multe decât predecesorii săi
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
lucrurile, ca pe un vânticel îmbujorat al schimbării de mentalitate în România și ca pe o mobilizare vizibil activă pe terenul minat odinioară a orice însemna atingerea comunismului. Câțiva dintre actualii mei studenți clujeni cărora le predau un curs despre Gulagul românesc sunt însă mai sceptici în această privință. Ei nu exclud posibilitatea unei condamnări oficiale a comunismului, dar se îndoiesc de asumarea reală a unei asemenea condamnări. Vorbe, vorbe, vorbe - sau, mai pe românește, palavre, palavre, palavre? Rămâne de văzut
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
acolo, în holul mare dinainte de Celular, sute de fotografii cu chipurile victimelor (care ar trebui privite în ochi de cei care spun „toți am fost victime”), precum și o listă cu câteva mii de nume ale celor care au trecut prin Gulagul românesc. Vreau să spun e că există diferite grade ale vinovăției colaborării în comunism și că acestea ar trebui discutate de către societatea civilă în funcție de tipologia celor care au colaborat. Între jurnalistul X (informator silit al Securității) și Alexandru Nicolski (unul
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]