1,733 matches
-
și SIDA. La urma urmei, SIDA este o problemă legată de sistemul imunitar și se știe că aceste substanțe nutritive Întăresc mult sistemul imunitar. Cercetările au arătat că legumele cum ar fi bok choy (Brassica rapa, subsp. chinensis), broccoli, conopida, gulia, kale (Brassica oleracea, var. acephala) și varza (Brassica oleracea capitata) pot Împiedica apariția problemelor legate de prostată, plămâni, vezica urinară, colon, esofag și sâni. Același efect poate fi obținut mâncând anumite fructe - caise, struguri, portocale, ananas, pepene verde și căpșune
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
ăștia de-alde nea Caisă vă plătim (rogozanu.blog.cotidianul.ro, 23.VII.2008); Uitați-vă ce sume fabuloase înfulecă tineri de-alde Bodu - spaima evazioniștilor -, de-alde Ionuț Popescu (Ședința Camerei Deputaților, 18.IV.2006); traducători de alde moș Gulie (agero-stuttgart.de). Semnificația de plural clasificator sau tipologic este dovedită formal prin acordul la plural: Revoluție a fost sau n-a fost, dar sigur au fost de-alde Gavroche. (agenda.liternet.ro, octombrie 2006). În cazul numelor proprii, construcția cu
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
terenurile sunt îngrășate cu gunoi contaminat, răspândirea capătă o arie mai extinsă. Simptomele trebuie bine observate și la răsaduri care, odată afectate pot fi distribuite pe zone extinse. Cercul de plante gazdă a patogenului este larg, el incluzând pe lângă varză, guliile, conopida, rapița, muștarul și alte crucifere din flora spontană. Prevenire și combatere. Se impune folosirea la plantare de răsad sănătos, alegerea de terenuri cu pH-ul ușor alcalin, sau amendarea lor cu var stins 0,5-1,5 kg/m2. Solul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe frunzele și tulpinile de la numeroase crucifere. Semnalată în România în 1930 de Tr. Săvulescu și Czarna Reyss, ciuperca este acum cunoscută pe tot teritoriul țării, ca producând pagube însemnate la ridichi, hrean, muștar dar și la varză, conopidă și gulii. Simptome. Încă din primele stadii de vegetație, pe toate organele aeriene ale cruciferelor pot apărea pete de decolorare gălbui, diferite ca formă și mărimi. Pe fața inferioară a limbului, dar uneori și pe cea superioară, apar cruste albe-lăptoase, proeminente, inelare
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tare: mărimea insuficientă a miezului, sclerozarea miezului, mucegăirea miezului. La legume, defectele se cercetează după specii: * la ardeii grași, lungi și gogoșari iuțeala, prin degustarea unei porțiuni cu nervură; * la castraveți: structura interioară, semințe cu coaja întărită, goluri, amăreala; * la gulii: lemnozitatea; * la conopidă: culoarea, alta decât cea albă, viermi; * la varză: viermi; * la ridichi: dospirea; * la usturoi: cățeii seci, îngălbeniți, ofiliți, desprinși; * la fasolea păstăi: prezența ațelor; * la mazărea păstăi: întărirea boabelor, viermi; * la sfecla roșie: prezența cercurilor albicioase; * la
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de gogoșar omologat în 2001 este rezistent la virusul mozaicului tutunului (VMT) și tolerant față de Alternaria și Verticilium. Soiul Diamant, hibridul Vidra 102 (dovlecei) omologați în 2001, au toleranță la mană și făinare. 8.5. Bolile la varză, conopidă, ridichi,gulie și hrean Viroze 8.5.1. Virusul mozaicului conopidei Cauliflower mosaic virus Boala este de origine americană iar în România a fost semnalată în 1952 și poate da pierderi de până la 75 % din producție. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost găsit și la ridichi, rapiță, hrean și alte crucifere, unde produce gofrări. Frunzele de varză de la mijlocul tulpinii au zone verzi-închis, paralele cu nervurile și mozaicare slabă. Frunzele de conopidă afectate au inele clorotice și zone brune, iar pe guliile furajere și napii de miriște se observă o încrețire accentuată a limbului foliar și diferite desene brune. Transmitere-răspândire. Virusul poate fi transmis de la plantă la plantă de insecte. De la un an la altul virusul rezistă în seminceri și în plantele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nervurile înnegrite. Boala apare frecvent pe solurile cu pH = 5,6-6,8. Răspândirea bacteriilor de la plantă la plantă, se realizează prin apa de irigații, precipitații și prin limaxi. Din cercul de plante gazdă fac parte cruciferele cultivate, conopida, varza creață, gulia, ridichea, muștarul dar și buruienile ca: traista ciobanului (Capsella) și păduchernița (Lepidium). Prevenire și combatere. Întrucât transmiterea cea mai frecventă are loc prin semințele infestate, se recomandă tratarea lor cu apă caldă, 20-30 minute în apă la 50șC, însă aceasta
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
al cruciferelor(varză, rapiță, napi, conopidă) Erwinia carotovora pv. carotovora În culturile de crucifere, boala a fost semnalată abia în 1934, pe rapiță și nap. În România, primele semnalări au fost făcute în 1950 de Tr. Săvulescu pe varză și gulie. Atacul este foarte periculos la culturile semincere și poate produce pagube și în timpul depozitării legumelor. Simptome. Putrezirea umedă se observă în a doua parte a vegetației la culturile de crucifere, în anii ploioși sau pe solele unde nu are loc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
întâi un putregai umed, gălbui, apoi cenușiu. Dacă există umiditate atmosferică mare, atacul cuprinde în întregime căpățâna, transformând-o într-o masă de mucilagiu urât mirositoare, iar căpățâna în scurt timp cade de pe cocean. Atac asemănător are loc și la gulii, iar la conopidă se poate observa putrezirea parțială sau totală a inflorescenței. Transmitere-răspândire. Bacteria rezistă în resturile vegetale atacate rămase pe câmp și poate fi transmisă prin materialul de înmulțire. Din sol, bacteria pătrunde în plantă prin micile răniri ale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sol prin sporii de rezistență (akinetosporangi), din care iese prima generație de spori. Aceștia pătrund în rădăcinile a numeroase specii de plante din grupa verzei, traista ciobanului, păiuș, ovăz, odos, in, cartof, zârnă etc. Frecvent atacul este semnalat pe varză, gulie, conopidă, tomate și tutun. Prevenire și combatere. Pământul folosit în răsadniță și sere înmulțitor se va dezinfecta termic sau chimic. La semănat și la repicare, se va asigura o desime a plantelor normală pentru o bună aerisire și o irigare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
terenurile sunt îngrășate cu gunoi contaminat, răspândirea capătă o arie mai extinsă. Simptomele trebuie bine observate și la răsaduri care, odată afectate pot fi distribuite pe zone extinse. Cercul de plante gazdă a patogenului este larg, el incluzând pe lângă varză, guliile, conopida, rapița, muștarul și alte crucifere din flora spontană. Prevenire și combatere. Se impune folosirea la plantare de răsad sănătos, alegerea de terenuri cu pH ușor alcalin, sau amendarea lor cu var stins 0,5-1,5 kg/m2. Solul ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
are loc mai târziu, se pot semnala chiar căpățâni putrezite. Semincerii atacați au frunzele de culoare cenușie sau cu pete brunii; fructele sunt și ele pătate și conțin semințe depreciate.Atacul acestei ciuperci pe conopidă, împiedică formarea inflorescenței iar la gulii, ridichi și napi porcești, se poate vedea o infecție generalizată. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de spori de rezistență sau ca miceliu de rezistență în rădăcinile culturilor semincere. Semințele obținute de la semincerii bolnavi, pot fi infectate și transmit
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe frunzele și tulpinile de la numeroase crucifere. Semnalată în România în 1930 de Tr. Săvulescu și Czarna Rayss, ciuperca este acum cunoscută pe tot teritoriul țării, ca producând pagube însemnate la ridichi, hrean, muștar dar și la varză, conopidă și gulii. Simptome. Încă din primele stadii de vegetație, pe toate organele aeriene ale cruciferelor pot apărea pete de decolorare gălbui, diferite ca formă și mărimi. Pe fața inferioară a frunzei, dar uneori și pe cea superioară, apar cruste albelăptoase, bășicate, inelare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu Folpan 50 WP-0,2 %, având grijă ca să se asigure 4-5 l soluție/m2. 8.5.12. Alte boli ale cruciferelor: Putregaiul coletului și căderea răsadului; putregaiul radicular; pătarea inelară a frunzelor; boala cu scleroți (putregaiul alb); antracnoza cruciferelor; antracnoza guliei; pătarea foliară a cruciferelor; cercosporioza hreanului; putregaiul cenușiu; fuzarioza; putregaiul negru al ridichilor; alternarioza cruciferelor; pătarea colțuroasă a frunzelor de hrean. 8.6. Boli la ceapă, usturoi și praz Viroze 8.6.1. Îngălbenirea și piticirea cepei Onion yellow dwarf
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
animale (untură, slănină), păstramă, mezeluri, afumături, conserve, sardele, drob de miel, creier, rinichi, icre, sosuri cu rântași, prăjeli, supe de oase, (ouă-numai 1-2 pe săptămână), brânzeturi grase, sărate și fermentate, cașcaval, legume uscate sau cu celuloză dură (fasole boabe, varză, gulii), pâine neagră, nuci, alune, migdale, sare În exces, condimente iuți (piper, boia, muștar, hrean). De asemenea se exclud băuturile alcoolice, cacao, cafea, Înghețate și unele băuturi răcoritoare sintetice (coca-cola). Se vor evita excesele de preparate cu fier și vitamina A
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Se exclud din alimentație grăsimile animale, carnea de porc grasă, untura, mezelurile, afumăturile, conservele, rântașii, prăjelile, smântâna, maionezele, brânzeturile grase sau fermentate, gălbenușul de ou sau ouăle tari sau prăjite (se admit maxim 2 gălbenușuri pe săptămână), unele legume (varză, gulie, ceapă, vinete, fasole boabe, mazăre), nuci, condimente iuți, ciocolată, cafea, alcool. Grăsimile prăjite imbibă alimentele care devin impermeabile pentru sucurile digestive și nu pot fi digerabile. Datorită acestor grăsimi, alimentele rămân prea mult timp În stomac, provocând dureri abdominale acute
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sărat sau afumat); -supe concentrate de oase sau carne, ciorbe, sosuri cu rântași, prăjeli, icre, maioneze, ochiuri și omletă prăjită, sare În exces, cartofi prăjiți ; - brânzeturi frământate, grase, sărate și afumate, kefir; -zarzavaturi fibroase, ațoase și cu celuloză dură (ridichi, gulii, fasole uscată, mazăre, linte, ciuperci, vinete, ceapă, usturoi); - condimente iuți și iritante (piper negru, boia iute, ardei iute, hrean, muștar, murături. oțeturi); -pâine neagră (bogată În celuloză grosieră), coajă de pâine, aluaturi proaspete, foietaje, prăjituri de cofetărie, cozonac, gogoși, dulceață
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
miere de albine. Se exclude din alimentație carne grasă și prăjită, afumături, conserve, grăsimi prăjite, ouă prăjite și omlete, brânzeturi fermentate, lapte dulce și smântână, pâine integrală, mămăligă și alimentele bogate În celuloză (fasole boabe, vinete, castraveți, praz, conopidă, varză, gulii, ridichi) precum și alte produse netolerate de pacient. Mai pot fi dăunătoare condimentele iuți, murăturile, ceapa. usturoiul și măslinele. Cât privește laptele dulce trebuie reținut că nu este suportat de mulți pacienți În timpul episoadelor diareice dar după ameliorarea scaunelor poate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
150 g țelină + 50 g pătrunjel -rădăcini; -250 g morcov + 140 g sfeclă roșie +50 g castraveți; -300 g morcov + 100 g spanac; -240 g morcov + 120 g țelină + 90 g spanac; -240 g morcov + 120 g spanac + 60 g gulii; -450 g mere + 50 g urzici. Aceste sucuri se beau reci, În intervalul dintre mese. Se interzice consumul de carne de porc și vânat, alimente grase și prăjite, grăsimi animale, untură, conserve, sosuri, maioneză, brânză frământată, condimente iuți (piper, muștar
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
diferențiat În funcție de tipul diareei. În diareea de fermentație, dietoterapia exclude, cel puțin 2 săptămâni, excesul glucidic din colon și de aceea se interzice consumul alimentelor cu conținut ridicat În glucide (fructe, legume verzi, fasole boabe, mazăre, bob, cartofi, varză, castraveți, gulii, lapte dulce, produse zaharoase). De asemenea, nu se vor consuma grăsimi animale, slănină, mezeluri, afumături, sosuri, pește afumat, rântași prăjiți, condimente iritante (piper, ardei iute, boia, ceapă), paste făinoase, pâine multă, fructe oleaginoase (nuci, alune, migdale), gemuri, dulceață, băuturi alcoolice
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
domiciliul actual în Germania, 76149 Karlsruhe, Durerstr. 7, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Aleea Sportivilor nr. 19, ap. 32, județul Timiș. 487. Pressler Gabriela Tatiana, născută la 26 martie 1966 în localitatea Baia Sprie, județul Maramureș România, fiica lui Gulie Ion și Etela, cu domiciliul actual în Germania, 56077 Koblenz, Henkericht 7C, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Baia Sprie, Str. Luncii nr. 25, județul Maramureș. 488. Popa Emanuel Orlando Rafael, născut la 15 decembrie 1969 în București, România, fiul
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
verde, usturoi verde, verdețuri (pătrunjel verde frunze, mărar, leuștean, ștevie, măcriș, loboda), andive, sparanghel, tarhon, cimbru etc. Legume rădacinoase: morcovi, pătrunjel, păstârnac, țelina, sfecla roșie, ridichi, hrean etc. Legume varzoase: varză albă, varză roșie, varză creată, varză de Bruxelles, conopida, gulie. Legume bulboase: ceapă uscată, usturoi uscat, praz. Pepeni verzi și galbeni. Ciuperci de cultură. Produse secundare: vreji, frunze. 0116 Cultură florilor și plantelor ornamentale Flori și plante ornamentale: plante florale (anuale, bianuale, perene, exotice). 0117 Pomicultura și cultură altor plante
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
mie la acea vârstă. Acesta mi-a spus că sunt litere greci și chirilice ce dovedesc că satul a fost înființat înainte de 1779. Cel mai vechi fusese donat de Nicolae Zueos și adus odată cu biserica din lemn de la fostul schit Gulia, de lângă mănăstirea Proboda. Nedumerită, m-am dus și am ciocănit toți pereții bisericii în căutarea lemnului, dar nu găseam decât cărămidă zgrunțuroasă. Bătrânul preot mi-a explicat apoi că biserica a fost reconstruită în 1880, pufnind de râs pe sub barba
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
trecut pe rând prin Lespezi, Buda și Budeni, ajungând apoi la Dolhasca. De aici mai aveam doar 6 km până în sat. Trecând dealul Pietrosu, tata mi-a spus că satul are ca vecini: la sud Heci, la nord Poienari și Gulia, la est Buda și Lespezi și la vest Tătăruși. Ajunși la casa bunicilor, aceștia ne-au întâmpinat cu multă bucurie și au făcut, așa cum făceau de fiecare dată, ca întâlnirea noastră să fie sărbătoare. Îmi amintesc cu drag de vremea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]