1,002 matches
-
și de relațiile copilului cu alți colegi, percepute ca ambiție, cooperare și competiție. Apar motive care impulsionează și susțin învățarea în general și motive care întrețin o învățare preferențială. Acestea stimulează interesele copilului și dezvoltarea unor trăsături de voință, precum: hărnicia, perseverența, dorința de efort etc. Maturitatea fizică Intrarea în școlarizare se subsumează întru totul caracteristicilor de profil ale unei faze de tranziție, ocupând o poziție specială în configurația tabloului copilăriei. Ea marchează începutul celei de-a treia subperioade a copilăriei
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
pentru a-l îmbogăți cu soluții întru totul personale. El s-a îndreptat spre structurarea decorativă a imaginii, spre simetrii și valențe optice clare, luminoase, prin care sugerează mănoasele câmpii ale pământului natal. Tema cea mai frecventă este cea a hărniciei consătenilor, dar și a sărbătorilor locale și a evocărilor istorice.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 40) Crucianu Valentin 1977 Pictor „De mic, mama mă lua cu ea la Școala Populară de Artă. Văzându-mă
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
f. Prințul trece prin fața gardului unei femei care avea o singură fiică leneșă. Femeia îi spune prințului că este supărată pe fiica ei, deoarece a tors tot ce-avea și acum ar vrea să toarcă și gardul. Impresionat de presupunerea hărniciei fetei, prințul o ia la palat. Împărăteasa îi dă să toarcă într-o încăpere cânepă. Fata începe să plângă. Apare un pitic "cu degete lungi ca niște cârlige și puțin cocoșat", care o liniștește, spunându-i că va toarce el
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
doinei și pacea lumii. Eu cobor din acei regi ce au îmblînzit fierul, făcîndu-l plug. Eu vin de la sînul zînelor, mîinile cărora mi-au legănat scrînciobul copilăriei, mi-au frămîntat pîinea și mi-au țesut soarta. Eu vin din țara hărniciei și a demnității, vin din țara cîntecului, din țara bucuriei și a dorului, vin din țara unde se moare cu semnul vieții viitoare pe față. Eu vin din neamul românilor. Este naționalism?! Să se observe că autoarea se cheamă Lâsenco
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și că-l știam de "caietist" al lui Eugen Simion; faptul că-l știam om de stânga, în vreme ce credința și convingerile mele se îndreaptă invariabil către dreapta; vinovăția mea, veche, dar pesistentă, că, deși am prețuit întotdeauna seriozitatea, sagacitatea și hărnicia eseistică a lui Valeriu Cristea, atunci când i-am recenzat în Transilvania volumul de evocări am fost întru câtva (și fără rost) persiflant; faptul că DCE părăsise cu foc România Literară tocmai când DCM acceptase rubrica oferită de Nicolae Manolescu, după
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
așa, un om oarecare, când Întâlnește o ființă care Îl zăpăcește, care nu se potrivește cu ceea ce el „știe” că trebuie să fie lumea și ființa?! Ei bine, ce face? O aruncă la câini, pur și simplu: o calomniază cu hărnicie, apoi o izolează, Îi dăruiește o singurătate blestemată, o face să se Îndoiască de sine, o Împinge să-și blesteme tocmai acele calități care păreau a fi tot atâtea insigne rare, prestigioase, o face să „Înnebunească” ușor, adică să fie
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Începutul carierei, inșii ambițioși sunt priviți cam pe sub sprâncene, dacă nu ocoliți, de-a dreptul. Confundați cu vulgarii carieriști. Și atunci, tinerii care visează, dacă nu gloria, marea, absoluta glorie, cel puțin un drum onest, o „acceptare” a calităților, a hărniciei și bunei lor pregătiri profesionale, trebuie să se ascundă, da, pur și simplu să se ascundă, să Învețe arta obositoare și neonestă a ipocriziei. Să se prefacă zi și noapte, să declare cui vrei și cui nu vrei că „nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
discut aici reacția multora, care, după acel deceniu teribil german, al Înlăturării ruinelor, al supraviețuirii pur și simplu, Învingând foamea, mizeria, oprobiul larg contemporan, european și nu numai - meritat, bineînțeles! - și care au intrat iute, dovedind, e drept, o uriașă hărnicie și pricepere profesională, Într-un regn al consumismului, după moda americană, mai ales Regan, care continuă și azi, iar populațiile vexate ale Europei, care au suferit indirect, dar uneori teribil de direct și de brutal, aroganța hitleristă, au trebuit, la
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
unui singur individ, am putea zice că, grosso modo, după ce au păcătuit grav În fața comunității internaționale, felul În care Nemții au știut să răspundă la aceasta, a fost... să se Îmbogățească! Sigur, asta s-a Întâmplat și datorită marii lor hărnicii, a capacității lor de organizare și a marii lor inventivități tehnice și științifice. Și... totuși... Dar nu acest „răspuns”, al mentalității economice, ne interesează aici, nu el m-a preocupat la sfârșitul anilor ’70 la München și Frankfurt, ci „răspunsul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
unor inși din medii diverse: apatia, acel „gol” În care se putea cuibări orice, oricine, viciul, depresia profundă, alcoolismul, cinismul ordinar și veșnic schimbător, ura și frica de străin, ura și aparentul dispreț pentru cel mai presus de tine În hărnicie, cinste sau demnitate, resentimentul, În esență, boală afundă umană care ne Îndeamnă să ne folosim nu de propriile calități, de propria voință, ci de a ne urca pe spatele celor care ni se par și care noi vrem să ne
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ne-au urmat În munți” timp de vreo trei secole, cei mai puțin devastatori. Sunt influențe ce s-au Înscris adânc În caracterul de azi al Românilor, recte 1906. Moștenirea pozitivă, cea latină (așadar, curajul, violența, capacitatea de a organiza, hărnicia, dar și o anume „indiferență” față de metafizică, Romanii fiind spirite reci, pragmatice, violente!Ă, a fost, În secole, spune Drăghicescu, Întunecată, erodată până la dispariție de ravagiile pe care le-au făcut năvălitorii Încă În vremea lui Aurelian În structurile citadine
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
degrabă asemănător unui fel de tată vitreg: cel ce ne-a adoptat, dar are și fii naturali pe care Îi preferă, firesc, iar pe „noi”, cei care nu purtăm sângele lui, ne pune la treburile josnice și mulțumirea sa față de hărnicia noastră este indiferența. Cea care ne indică, totuși, acceptarea noastră Într-o lume care nu era făcută pentru noi și nu de noi, sclavi posibili Într-o societate care a izgonit ideea de sclavagism, dar... are nostalgia ei! Sau cele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și "focul polemic", Constantin Călin "independența atitudinii, imprevizibilul analogiilor, pasiunea dialectică", Dan C. Mihăilescu "spiritul analitic asociativ" etc. Nici vorbă de... "mitizarea" lui Theo, pe mine mă încântă contrastul dintre prezența molcomă și scrisul polemic sprinten, spiritul critic moldovenesc și hărnicia ieșită din comun.] Discutând despre mitul Eminescu, automat exegetul intră în dispută cu demitizanții de diverse categorii și vârste, dar are în vedere și cultul fanatic, exaltarea fără discernământ, idolatria nătângă, precum și cultul "oficial", contrafăcut și interesat anexionist. Mitul este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
toate florile și mai de folos decât toate bunurile de pe lume. Tot ceea ce fac are un centru de gravitate. Acel centru de gravitate este căminul, este gospodăria noastră în mijlocul căreia stai ca o albinuță harnică ce caută să strângă cu hărnicie nectarul florilor din jur. Vezi tu, dragă și scumpă soție, că acum când îți simt lipsa din cauza vremurilor și a situației îmi dau seama că sufletul meu are un reazem. De asemenea, știu că și tu gândești la fel. Soarta
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
din corespondență. VICTOR APOSTOLEANU „Profesor de geografie și director, timp îndelungat, foarte apropiat de elevi, înțelept povățuitor și stimulator al celor vrednici și sârguincioși, dojenitor la modul părintesc, nici blând, nici sever, cu cei ce îndrăgeau delăsarea și-și amânau hărnicia și împlinirea îndatoririlor școlare de azi pe mâine, Victor Apostoleanu, a fost pentru elevi un model din toate punctele de vedere: comportament etic exemplar, temeinică pregătire profesională și metodică, cu maximă grijă, ca director, de a asigura condiții optime de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
oștean care își cunoștea bine camarazii, niște flămânzi și interesați să cunoască viața și a oamenilor în vârstă, în semn de prețuire și respect pentru tradiționalismul care nu l-a părăsit niciodată... Și într-adevăr, consăteanul meu a lucrat cu hărnicie și spor, așa cum făceau părinții noștri la secere sau la prășit, la orice treabă începută... Așa de spornic, că la 26 iunie 2011 își nota: „Astăzi am reușit să corectez ultimele pagini ce mi-a trimis domnul Bogdan Artene...din
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
bogat buchet cu flori dar i-a smuls și făgăduința că îi va fi coautor la o viitoare carte a sa, poate volumul V din actuala Călătorie, începută la 29 octombrie 2011, către ziuă, probabil... Mă închin și-i respect hărnicia, modul ordonat și prețuirea cuvântului dat, atribute de care a dat dovadă toată viața, prietenul, mentorul și consăteanul meu Alexandru Mânăstireanu care, repet, a plecat la Domnul, în Călătoria cea Mare, la sfârșitul lui octombrie 2011. Eternă amintire, OM HARNIC
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nr. 151, sectorul 1. 93. Ocsko Alexandru, născut la 10 iulie 1956 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Ocsko Alexandru și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 07546 Gera, Ulmenhof nr. 2, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Hărniciei nr. 8, județul Timiș. 94. Popa Anemarie, născută la 6 ianuarie 1954 în localitatea Sântana, județul Arad, România, fiica lui Vâlciu Constantin și Terezia, cu domiciliul actual în Germania, 70197 Stuttgart, Rotenwaldstr. 120, cu ultimul domiciliu din România, Arad, str.
HOTĂRÂRE nr. 62 din 10 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117443_a_118772]
-
județul Timiș. 522. Pajorin Ildiko, născută la 16 decembrie 1963 în localitatea Ozun, județul Covasna, România, fiica lui Prazsmasi Mihail și Irina, cu domiciliul actual în Germania, 73728 Esslingen, Heilbronnerstr. 42, cu ultimul domiciliu din România, municipiul Sfîntu Gheorghe, Aleea Hărniciei nr. 22, bl. 36, ap. 18, județul Covasna. 523. Stolz Rodica, născută la 20 iunie 1969 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Bobes Pavel și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 71638 Ludwigsburg, Schorndorferstr. 107, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
sectorul 2. 57. Lukacs Eniko, născută la 17 februarie 1979 în municipiul Sfanțul Gheorghe, județul Covasna, România, fiica lui Andras și Eniko, cu domiciliul actual în Austria, 3972 Bad Grosspertholz 3, cu ultimul domiciliu din România, municipiul Sfanțul Gheorghe, Aleea Hărniciei nr. 14, bl. 32, ap. 23, județul Covasna. 58. Mirica Letiția, născută la 4 septembrie 1951 în localitatea Vălenii de Munte, județul.Prahova, România, fiica lui Mihai și Sultană, cu domiciliul actual în Danemarca, 2630 Tastrup, Sylen 3, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 59 din 2 februarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120287_a_121616]
-
dintre care cel din mijloc mai lat, separate de două benzi albastre, broșează peste linia orizontală. Brâul din mijloc conține trei pești negri. Semnificația elementelor însumate: - turnul crenelat evocă vechea cetate a lui Menumorut; - spicele și frunză de vită simbolizează hărnicia locuitorilor acestor meleaguri și ponderea importantă pe care a avut-o agricultură în economia județului; - hrisovul evocă multitudinea documentelor care atestă spiritualitatea locuitorilor din zona; - cele trei brâuri argintii simbolizează cele trei Crisuri, precum și bogăția piscicola a apelor. Anexă 2
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
Timiș. 161. Lukacs Andras, născut la 23 august 1955 în localitatea Șercaia, județul Brașov, România, fiul lui Ladislau și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 3972 Bad Gross Pertholz nr. 3, cu ultimul domiciliu din România, municipiul Sfântu Gheorghe, Aleea Hărniciei nr. 14, bl. 32, ap. 23, județul Covasna. 162. Lukacs Eniko, născută la 4 octombrie 1958 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Kiss Ludovic și Iuliana, cu domiciliul actual în Austria, 3972 Bad Grosspertholz nr. 3, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
județul Covasna. 162. Lukacs Eniko, născută la 4 octombrie 1958 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Kiss Ludovic și Iuliana, cu domiciliul actual în Austria, 3972 Bad Grosspertholz nr. 3, cu ultimul domiciliu din România, municipiul Sfântu Gheorghe, Aleea Hărniciei nr. 14, bl. 32, ap. 23, județul Covasna. 163. Ratkovic Onița, născută la 2 decembrie 1957 în localitatea Bonțești, județul Arad, România, fiica lui Florea Ioan și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 2513 Mollersdorf, Schulgasse 9, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
Orașul mogulilor Fatehpur Sikri Mormântul împăratului Humajun din Delhi Sanctuarul budist din Sanchi "Fortul Roșu"' din Delhi Marile temple din Chola JAPONIA ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA Japonia este o țară cu civilizație aparte, cu un popor dăruit cu inteligență și hărnicie, asupra căreia a pogorât filozofia autodisciplinei, adusă din China de călugărul Dogen; poporul japonez a renunțat la izolarea de mai bine de două sute de ani și a decis să-și reconsidere atitudinea față de europeni, să depășească dramaticele consecințe ale unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Japonia, pe care le-a inclus în ultimul capitol al cărții sale Descrierea Chinei sub titlul "Descrierea vestitei și marii insule a japonezilor și ce se află acolo". Nicolae Milescu, după ce face o prezentare a reliefului, scoate în evidență obiceiurile, hărnicia, cumpătarea și curajul, precum și alte trăsături morale ale japonezilor. "Populația acestei insule scrie N. Milescu este foarte curajoasă atât în călătoriile pe uscat cât și pe mare". Deși această carte a fost tipărită abia cu două secole și jumătate mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]