1,450 matches
-
lacrimile mării, Ca o corabie m-aș avânta în val curat, Să port comorile în infinitul inimii Și să le prind, apoi, pe crengile mirării. De tu mi-ai dărui lumina zâmbetului tău, Eu aș ieși din negrul și întortocheatul hău. Pseudonim literar: Bonnie Mihali Referință Bibliografică: Alegeri / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1899, Anul VI, 13 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ALEGERI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379602_a_380931]
-
coama verii. Deja urlă. Urlă a brumă care se rostogolește-n lanuri de otavă unde noaptea paște-n liniște luna. Mi-e toamnă, Doamne, mi-e toamnă! Urletul lupilor tomnatici a speriat până și soarele. Timid, acesta se retrage-n hăul lui și greoi se cațără-n dimineți cristaline pe ramuri de copaci. Urlă lupii toamnei! Pun stăpânire pe zare! Cântul ciocârliei s-a ascuns după aracul viei, iar ecoul cântului de cuc tremură-n scorburi. Pe trup gol de cuvinte
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
lume avuții/să-mi poată prețui un colț de țară.// *** Ci nu păstra în inimă sminteală,/ că nu plăieșii și-au ieșit din minți/precupețind Moldova pe arginți,/ cum le-ai adus la cuget bănuială.// Ei zac în lanțuri, lângă hăul mării, /și trag în juguri puse de călăi./ Bicele însă nu le țin ai tăi/și mâna ce izbește nu-i a țării//. *** Măria Ta. Înseninează-ți fața,/pușcașii n-au uitat să dea la semn,/ci doar așteaptă chiot
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
fără de cuvânt ca săgeata fulger în piept de condor. Condorul grăbește spre-o nouă pieire, planând singuratic peste creste înalte unde ieri trecut-a, întru urmărire, fragedă cerboaică ce cu trupu-i salte. Salte-n pisc letargic fără adormire, salte-n hăul negru, greu, fără de popas, salte doar spre viață, cu împotrivire morții necerute stinse-n bun rămas. Rămas bun, firește, iarnă de poveste ce ne-îndreptățește fulgi să numărăm, să-i păstrăm în basme, să nu ni-i conteste încălzirea vremii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
simțirea plânge fără de cuvântca săgeata fulger în piept de condor.Condorul grăbește spre-o nouă pieire,planând singuratic peste creste înalteunde ieri trecut-a, întru urmărire,fragedă cerboaică ce cu trupu-i salte.Salte-n pisc letargic fără adormire,salte-n hăul negru, greu, fără de popas,salte doar spre viață, cu împotrivire morții necerute stinse-n bun rămas.Rămas bun, firește, iarnă de povestece ne-îndreptățește fulgi să numărăm,să-i păstrăm în basme, să nu ni-i conteste încălzirea vremii, să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
săruturi silite pe fața iubită, priviri strecurate, piezișe și seci, vorbire obtuză de buze lipită să plece departe, să-și ia și durerea stăpână-n adâncu-i de trup decrepit, să pună lăcate, să-și urle tăcerea cu gura închisă, în hău tăinuit să rămână acolo până când înserarea s-o-ndura de părinte, s-o-ndura de bătrân, se închide-un capitol, se înfundă cărarea și doar timpul rămâne peste toate stăpân ... Citește mai mult vine o vârstă când părintelui-i vinesă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
zâmbete strâmbe și reci,săruturi silite pe fața iubită,priviri strecurate, piezișe și seci,vorbire obtuză de buze lipităsă plece departe, să-și ia și durereastăpână-n adâncu-i de trup decrepit,să pună lăcate, să-și urle tăcereacu gura închisă, în hău tăinuitsă rămână acolo până când înserareas-o-ndura de părinte, s-o-ndura de bătrân,se închide-un capitol, se înfundă cărareași doar timpul rămâne peste toate stăpân... X. SE DEZGHIOACĂ PE ALEI, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 2101 din 01
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
e rușinea lașă, Ce nu-și salvează un hotar prădat, Mai scump decît copilul alb din fașă. Și că nu ne gîndim că-n lemnul tău Ne dorm cele mai vechi și dragi biserici Și niște sfinte jilțuri, ce spre hău Se prăbușesc în rîs de hoți isterici. Dar să nu plîngi, copac, sub vînt și ploi, Cu sfori eu vin ca să mă leg de tine, Și să murim de joagăr amîndoi, Căci împreună ne va fi mai bine. Și-n
CÎNTEC PENTRU COPACUL UCIS de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381057_a_382386]
-
uitând de toate Câte nu le-am împlinit, Doar că sufletul nu poate Și se zbate rătăcit. Frământări de lumi deșarte Peste tot m-au însoțit... Timpul toate le desparte Și-acum glasul mi-e pierit. Răzvrătiri ‘nalță ființa Peste hăuri de granit, Lacrimă mi-e neputința Ce-mi pare de neoprit. Mă-nspăimânt de suferință Și de trupul tău ciuntit... De-ar mai fi timp de căință, Unde-i locul cel sfințit? Unde să-mi ridic o rugă Pentru tot ce-
TRUP ŞI SUFLET CHINUI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381100_a_382429]
-
cațără, vremelnic, pe arac, Speranța de erou în devenire. E însoțit năvalnic de o vrajă: Pătrunde sufletele prin halou. În gingășia sa de bibelou, Atrage inimi frânte-n dulcea-i mreajă Și le dezmiardă veșnic, în cuvinte, Salvându-le de hăul unui vis Dintr-un destin fanatic sau proscris, Ori le devine-un adoptiv părinte. Bolnav de poezie, incurabil, Poetul nu găsește antidot, Trăindu-și rolul său de copilot Al timpului, rămas pe veci probabil... Referință Bibliografică: POETUL... / Camelia Ardelean : Confluențe
POETUL... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381198_a_382527]
-
în mistere iar a inimii cântare răsunat-a cu lumină și-am iubit, iubirea-mi este neînțeleasă, fără vină Din a nașterii văpaie s-a creat destinu’-mi crâncen viața plină de amaruri, de cărări ce-ades mă-ncrâncen’ dar al hăului nebine și-a luminii adâncime mă leagă - cu raze filigranat de fine: de torente-nvolburate și fântâni cu ape line. de munți roș’ cu văi senine de a soarelui privire ce-mi dansează-n ochi cu zâmbet aurit de-a
Ă de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381355_a_382684]
-
cațără, vremelnic, pe arac, Speranța de erou în devenire. E însoțit năvalnic de o vrajă: Pătrunde sufletele prin halou. În gingășia sa de bibelou, Atrage inimi frânte-n dulcea-i mreajă Și le dezmiardă veșnic, în cuvinte, Salvându-le de hăul unui vis Dintr-un destin fanatic sau proscris, Ori le devine-un adoptiv părinte. Bolnav de poezie, incurabil, Poetul nu găsește antidot, Trăindu-și rolul său de copilot Al timpului, rămas pe veci probabil... Citește mai mult Poetul fără muză
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
-Își cațără, vremelnic, pe arac,Speranța de erou în devenire.E însoțit năvalnic de o vrajă:Pătrunde sufletele prin halou.În gingășia sa de bibelou,Atrage inimi frânte-n dulcea-i mreajăși le dezmiardă veșnic, în cuvinte,Salvându-le de hăul unui visDintr-un destin fanatic sau proscris, Ori le devine-un adoptiv părinte.Bolnav de poezie, incurabil,Poetul nu găsește antidot,Trăindu-și rolul său de copilotAl timpului, rămas pe veci probabil...... VII. O IARNĂ DE COȘMAR, de Camelia Ardelean
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
porniți s-o soarbă. Iar de ursita-i nividește ei o soartă oarbă - Că ochii așteptați n-apar să o privească -, Ea, ochii să-i sădească! Femeia-i veșnic rostul unei guri să o sărute. Iar de cumva se-arată-n cale hăul fără punte - ... Citește mai mult Femeia-i veșnic rostul unui braț să o cuprindă.Iar de rostirea-mi e cumva prilej de vreo obidă -Că brațul așteptat nu vrea să se ivească -,Ea, brațul să-l sădească!Femeia-i veșnic
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
porniți s-o soarbă.Iar de ursita-i nividește ei o soartă oarbă -Că ochii așteptați n-apar să o privească -,Ea, ochii să-i sădească!Femeia-i veșnic rostul unei guri să o sărute.Iar de cumva se-arată-n cale hăul fără punte -... XIII. BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. Un viscol de două zile mi-a întroienit ograda ca pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
întâmpinat. Blândețea ce mă ocrotește, E dar divin venit din cer, Un înger parcă îmi vorbește, Mă face ne-ncetat să sper. Cuvântul tău e alinare Și brațul tău sprijin la greu, Prezența ta e ușurare, Când drumul mă duce spre hău. Când lacrima îmi roura pe gene, Tu prietene-ai știut s-o ștergi, Mi-ai fost și leac și mângâiere, Lângă mine ai știut să mergi. Te-ai bucurat alăturea de mine Când visul mi s-a împlinit, Sunt liniștită
PRIETENIILOR TRAINICE ŞI FRUMOASE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381470_a_382799]
-
de Mihaela Tălpău , publicat în Ediția nr. 2025 din 17 iulie 2016. William Shakespeare (trad. adapt. Mihaela Tălpău) Aceeași tu, aer ușor și foc ce arde răul oricum aș fi și chiar de te-aș trăi cu gând pierdut, dorință-arzătoare... hăul se-nalță în absent și-n azi, fără-a uimi din patru elemente-aș fi alcătuit cu grijă în tandră-mbrățișare, lumina o trimit iubirea mea din două o spirjin cu o tijă ca moartea s-o alung în micul
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
în mistere iar a inimii cântare răsunat-a cu lumină și-am iubit, iubirea-mi este neînțeleasă, fără vină Din a nașterii văpaie s-a creat destinu’-mi crâncen viața plină de amaruri, de cărări ce-ades mă-ncrâncen’ dar al hăului nebine și-a luminii adâncime mă leagă - cu raze filigranat de fine: de torente-nvolburate și fântâni cu ape line. de munți roș’ cu văi senine de a soarelui privire ce-mi dansează-n ochi cu zâmbet aurit de-a
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
sferecăutând întruna viața în iubire, în mistereiar a inimii cântare răsunat-a cu luminăși-am iubit, iubirea-mi este neînțeleasă, fără vinăDin a nașterii văpaie s-a creat destinu’-mi crâncenviața plină de amaruri, de cărări ce-ades mă-ncrâncen’dar al hăului nebine și-a luminii adâncimemă leagă - cu raze filigranat de fine:de torente-nvolburate și fântâni cu ape line.de munți roș’ cu văi seninede a soarelui privire ce-mi dansează-n ochi cu zâmbetaurit de-a toamnei vină și
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
fără de cuvânt că săgeată fulger în piept de condor. Condorul grăbește spre-o nouă pieire, planând singuratic peste crește înalte unde ieri trecut-a, intru urmărire, fragedă cerboaica ce cu trupu-i salte. Salte-n pisc letargic fără adormire, salte-n hăul negru, greu, fără de popas, salte doar spre viața, cu împotrivire morții necerute stinse-n bun rămas. Rămas bun, firește, iarna de poveste ce ne-îndreptățește fulgi să numărăm, să-i păstrăm în basme, să nu ni-i conteste încălzirea vremii
SĂ NI-I APĂRĂM de DORA PASCU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380931_a_382260]
-
mâna spre cer și iată stelele stăteau parcă în vârful degetelor sale și urmăream traiectorii complicate pe care le înțelegeam fiindcă el mi le arăta. Apoi am înțeles că ele se vor întâlni într-o conjuncție, într-o aliniere peste hăurile cerului. În același timp soarele se întunecase și am înțeles că era vorba de o eclipsă a astrului zilei, cel atoateluminător. Apoi dintr-o dată cel care îmi arătase acestea și-a întins mâna spre răsărit și iată un oraș din
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
de felul cum mă slujiți. Nu vă faceți datoria sau nu o faceți cum trebuie. Generalul Prăpădenie se prăpădește tot făcând planuri de prăpădit, dar nu este în stare să organizeze o acțiune cu rezultate imediate. Nor Vânăt aleargă prin hăurile cerului ca un besmetic sau chefuiește cu nespălații săi în turnul cel mare al palatului. Viscorilă spulberă zăpada pe crestele munților după capre negre. Nămețilă sforăie tolănit în Valea Troienelor Uriașe. Babele moțăie prin cotloane ascunse. Și tu, Cloanță Cotoroanță
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
în zbor halucinant, Pe ruguri vii de fulger, cutremurate-n vaier, Fărâmă-ți fac din trupuri și praf de diamant. Din astre-ndepărtate nălucile-s desprinse, Nu le-a plăcut plutirea de anonimi piloți; O clipă ard în flăcări prin hăurile-ntinse, Dar scurta lor lumină ne-ncântă și-o văd toți! COMETA Vis diafan de aburi, rătăcitor prin roua aștrilor, cu cap de stâncă înspăimântătoare și monștri morți de gheață, plutind armonic la marginea visului lor precum o pană smulsă
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SALCIA Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 1610 din 29 mai 2015 Toate Articolele Autorului SALCIA Un hău...Un hău în suflet și pe cer Mi-a apărut după furtuna mare, Căci mărețiile acestei lumi mai pier Durându-ne de ele dorul, ce nu moare... La cotul tainic de pârâu împărățea Cu rădăcini adânc înfipte-n mal Și-
SALCIA de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374601_a_375930]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SALCIA Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 1610 din 29 mai 2015 Toate Articolele Autorului SALCIA Un hău...Un hău în suflet și pe cer Mi-a apărut după furtuna mare, Căci mărețiile acestei lumi mai pier Durându-ne de ele dorul, ce nu moare... La cotul tainic de pârâu împărățea Cu rădăcini adânc înfipte-n mal Și-atunci când pas
SALCIA de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374601_a_375930]