2,077 matches
-
amenințați cu grele pedepse. Forțat de domnitor, Mamulos îi urmărește pe haiduci în Balta Călțunului; el dă foc la stuf și îi ucide pe majoritatea haiducilor, dar îl lasă pe Anghel să scape, spunându-i că aceasta este ultima dată. Haiducii supraviețuitori sunt spânzurați în fața palatului domnesc de la Mogoșoaia, iar trupurile lor sunt ridicate noaptea de către Anghel și duse la familiile morților. În acest timp, Sevastița, amanta domnitorului, se plimbă prin târg îmbrăcată într-o rochie de atlas alb, atrăgând furia
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
prin târg îmbrăcată într-o rochie de atlas alb, atrăgând furia domniței Ralu care dispune biciuirea femeii. Ascultând pe la uși, Iani află că Anghel este în viață și plănuiește o diversiune pentru ca milionul de galbeni să nu cadă în mâinile haiducilor. În ziua când împlinește 20 de ani, Ralu primește de la tatăl ei o zestre de un milion de galbeni și afirmă că se va duce cu ei la Stambul pentru a face negoț cu banii. Mamulos pleacă pe drumul Stambulului
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
trebuiau să se afle banii este găsită goală. Acuzat de trădare pentru că l-a făcut scăpat pe Anghel, Mamulos este condamnat de domnitor să fie închis pe viață în Temnița uitaților. El fuge de sub escortă și ia din nou urma haiducilor. Adevăratul transport de galbeni plecase pe Drumul Coconilor către Viena, fiind însoțit de Iani și de Ralu. Atacată de omul lui Iani, Anița este salvată de la moarte de Anghel, care află astfel traseul transportului de bani. Haiducii pleacă pe urmele
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
din nou urma haiducilor. Adevăratul transport de galbeni plecase pe Drumul Coconilor către Viena, fiind însoțit de Iani și de Ralu. Atacată de omul lui Iani, Anița este salvată de la moarte de Anghel, care află astfel traseul transportului de bani. Haiducii pleacă pe urmele transportului de aur, dar sunt așteptați de arnăuții lui Mamulos. Anghel aruncă un cuțit în Mamulos, dar este capturat de arnăuți și dus la ocnă. "" a fost filmat în vara și toamna anului 1970, concomitent cu celelalte
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
fost Lucian Purdea. Muzica a fost interpretată de Orchestra Simfonică a Operei Române dirijată de Anatol Chisadji. Cântecele cântate în film de Filomela/Anița (printre care și „Cine iubește și lasă”) provin dintr-o înregistrare sonoră cu Maria Tănase. Filmul "Haiducii lui Șaptecai" a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 6.003.204 de spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Analizând evoluția filmului românesc în perioada 1950-1975 în studiul „Un sfert de veac de film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Haiduci, biografii romanțate, intrigi diplomatice, comedie grotescă, drame psihologice, motive de western - într-o flagrantă lipsă de veridicitate. Ușurința cu care Piersic îi ia locul, „din mers”, lui Emanoil Petruț, intrat în dizgrația autorilor serialului, e năucitoare prin arbitrar. Nici măcar iubita
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
apariția, de asemenea, a unui număr mare de exagerări și povești, cum ar fi poemul epic „"Starina Novak i knez Bogosav"” („Bătrânul Novak și Cneazul Bogosav”), în care se relatează că mulți oameni au fugit în pădure și au devenit haiduci pentru a scăpa de biruri și de muncă forțată la construirea cetății. Chiar dacă au existat de fapt haiduci în zonă, nu este clar dacă aceștia aveau vreo legătură cu construirea cetății. După ce prima parte a fost finalizată, Cetatea Semendria a
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]
-
român Grigore Pîntea (1670-1703) se întoarce în satul natal din Maramureș și, după ce află că părinții săi au murit și alți săteni au fost schingiuiți pentru că au protestat împotriva nedreptăților săvârșite de oamenii grofului Bartolok, părăsește armata austriacă și devine haiduc, folosindu-și cunoștințele de tactică și strategie militară. Cetei sale i se alătură numeroși țărani care doreau să scape din robie, iar Pîntea reușește să ocupe Cetatea Chioarului și apoi Baia. În final, pe cand mergea la Sătmar pentru a se
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
lui. Plecând din sat, Pîntea vede cativa slujitori boierești ce păzeau mai mulți țărani răzvrătiți care fuseseră legați de copaci din ordinul grofului Bartolok și îi eliberează. Împreună cu cei doi prieteni și cu țăranii eliberați, el formează o ceață de haiduci și atacă un transport cu taleri al grofului. Deși țăranii voiau să împartă pradă, Pîntea îi convinge să folosească banii pentru a lupta împotriva grofilor. El dă cate o mie de taleri lui Dragomir (pentru a deschide o „bolta” în
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
ajuta în vreun fel șunt amenințați că vor fi spânzurați fără judecată, împreună cu întreaga familie. La un joc ținut într-un sat, Pîntea o cunoaște pe Iza (Maria Ploae), fata morarului de pe răul Iza, care-i devine mai tarziu iubita. Haiducul se bate cu cutițele cu Gânță (Mircea Cosma), care o iubea și el pe Iza. Represaliile declanșate de autorități împotriva țăranilor devin din ce in ce mai brutale, iar țăranii se băjenesc sau ajung să fie închiși în beciurile conacelor. Pîntea îi eliberează pe
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
pe țăranii înlănțuiți în beciurile grofului Jan Bordirona și da foc conacului. Pentru a pune mana pe Pîntea, ostile imperiale îl folosesc drept călăuza pe Gânță, acesta din urmă dorind să-și elimine rivalul în dragoste. Gânță îi urmărește pe haiduci și îi conduce, după urmărirea hangiului Ștefanu lu' Unc, la adăpostul acestora. Prinși în capcana de cătane, haiducii șunt încolțiți într-un varf de munte pe unde numai păsările cerului mai pot trece. Pentru a nu fi capturați de soldați
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
și ceață să se aruncă de pe stănci pentru a servi ca exemplu de curaj celor care vor mai dori să se răscoale. Pentru a-și exemplifică gestul, Pîntea rostește vorbele: „Am fost ș-om fi!”. După aruncarea de pe stănci a haiducilor, cătanele se duc în sate și ucid țăranii. Pe masura ce țăranii mor, haiducii revin unul cate unul la viață pentru a continua lupta. Cetei de haiduci a lui Pîntea i se alătură numeroși țărani (printre care și badea Toader Inău), formându
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
de curaj celor care vor mai dori să se răscoale. Pentru a-și exemplifică gestul, Pîntea rostește vorbele: „Am fost ș-om fi!”. După aruncarea de pe stănci a haiducilor, cătanele se duc în sate și ucid țăranii. Pe masura ce țăranii mor, haiducii revin unul cate unul la viață pentru a continua lupta. Cetei de haiduci a lui Pîntea i se alătură numeroși țărani (printre care și badea Toader Inău), formându-se astfel o oaste care dorește să răscoale norodul pentru a elibera
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
exemplifică gestul, Pîntea rostește vorbele: „Am fost ș-om fi!”. După aruncarea de pe stănci a haiducilor, cătanele se duc în sate și ucid țăranii. Pe masura ce țăranii mor, haiducii revin unul cate unul la viață pentru a continua lupta. Cetei de haiduci a lui Pîntea i se alătură numeroși țărani (printre care și badea Toader Inău), formându-se astfel o oaste care dorește să răscoale norodul pentru a elibera Transilvania de sub stăpânirea habsburgica. În prag de iarnă, oastea lui Pîntea ocupă Cetatea
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
a vorbi cu grofii, dar aceștia dihn urma încearcă să-l captureze pentru a-l ucide. Dragomir este capturat în loc lui Pîntea, dar este eliberat cu ajutorul lui Fekete care-l silește pe guvernator să semneze un act de eliberare a haiducului. În cursul iernii, au loc pregătiri pentru o mare răscoală, iar călugării aduc clopotele din mănăstiri pentru a fi topite și transformate în tunuri care să servească la eliberarea orașelor ocupate de imperiali. Discuțiile cu Rákóczi avansează, iar principele trimite
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
trupa către Sătmar pentru a se întâlni cu Rákóczi, fiind însoțiți de cei doi ofițeri. În timpul unui popas, Pîntea și oamenii săi șunt atacați de soldații imperiali, fiind prinși într-o capcană și împușcați. Scenariul filmului este inspirat din viața haiducului Pîntea Viteazul, despre care au fost zămislite numeroase legende populare. Faptele reale au fost împletite cu legende și fapte imaginare, aceste aspecte fiind menționate astfel la începutul filmului: "„În țara de aur și de cremene a Maramureșului, s-au zămislit
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 1 iunie 2001, fiind vizionat de încă 1.281 spectatori. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Deși din unele izvoare istorice reiese că haiducul, supranumit Pîntea Viteazul ar fi căzut în luptele pentru cucerirea orașului Baia Mare, opțiunea tragică a scenariștilor Vasile Chiriță și Dumitru Mureșan, de a-l expune trădării, este admirabil pusă în valoare de realizator: pe fundalul unei doine de o tristețe
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
Țara Românească. Craiova devine între 1735 și 1770 capitala unei regiuni cufundate în anarhie, fără o apartenență statală reală, în care haiduci ca Iancu Jianu făceau legea. Pe o perioadă de aproximativ 100 de ani, Oltenia devine sălașul unor celebri haiduci și panduri din Oltenia. În 1821, Oltenia este locul de plecare al primei revoluții moderne, revoluție care avea să însemne pentru țările române, trecerea de la perioada medievală la epoca modernă. Deși revoluția lui Tudor Vladimirescu reușește doar să restabilească domniile
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
ACSR. (Martin Segal, proprietarul automobilului ARO 1973, este vecinul distinsului nostru coleg). Carmen Doreal care a recitat două poeme, dintre care unul și În franceză. Felicia Mihali, un nume renumit nu numai În Quebec, dar și În toată Canada. Corina Haiduc Luca, secretara ACSR, scriitoare și... mare farmacistă. Ionela Manolescu (poemul dânsei numit tot Odă limbii române a fost recitat de Marc Dinu Mari nescu). Prințul Eugen Enea Caraghiaur, care ne-a vorbit din partea Federației Românilor din Canada și a recitat
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_383]
-
mai apropiați, la circa 50 km. Comuna Dobrești are în componență satele Dobrești și Furești fostă proprietate a mânăstirii Râncăciov și clădit de un pâlc de refugiați panduri ai lui [[Tudor Vladimirescu]]. Printre aceștia a fost și tatăl așa numitului haiduc Radu lui Anghel din Greci. Datorită comportamentului său, a fost izgonit și s-a stabilit câțiva km spre nord, în satul Greci, com. Boțești, Argeș, ambele sate vecine Dobreștiului. Fiul său Radu și-a imitat și depășit tatăl strângând o
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
și-a schimbat formula din decameron - grc. „zece zile” în endecameron, dodecameron - „unsprezece, douăsprezece zile”) și respectiv "Karma-Kalyoga", ambele premiate de către juriul festivalului. În 1970, se editează pe disc single unica apariție a formației în studioul de înregistrare: "Cîntic de haiduc"/"Ziua bradului de noapte". Discul, în ciuda formatului scurt, este considerat unul dintre cele mai bune momente ale muzicii rock românești. În continuare, compune muzică de film la filmele "Nunta de piatră" (în colaborare cu Dan Andrei Aldea), "Filip cel Bun
Dorin Liviu Zaharia () [Corola-website/Science/307729_a_309058]
-
Grădina Zoologică cu același nume. Un drum șerpuit pavat cu piatră de granit duce de la poale până în vârf, de-a lungul lui fiind amplasate locuri special amenajate de unde se poate privi spre oraș. Deasupra Parcului Zoologic se află restaurantul Colibele Haiducilor iar puțin mai sus restaurantul Gospodina și barul-restaurant Grădina cu Flori. Telegondola face legătura dintre gară și cota Trei Coline de pe Cozla. Traseul are o lungime de , la punctele finale ale traseului fiind amenajate spații comerciale și cafenele (sunt în
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]