1,019 matches
-
nici măcar o filă întreagă din istoria culturii europene nu s-ar rupe". Suntem o cultură mimetică? Suntem o cultură inconsistentă? Sau producem cultură doar pentru propriul consum, ca țăranul român cu mentalitate medievală, care își evaluează cu mândrie boabele din hambar și slana din pod, singurele certitudini în fața viitorului de a doua zi...? Povestea e veche, cea cu originalitatea ori lipsa de originalitate a intelectualului român. Scepticismul acut al monomaniacului sublim întru idee care a fost Noica (de altminteri, departe de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Dacă la începutul lumii am fost doi, acum suntem singuri. * A merge împreună nu înseamnă a parcurge același drum. * Atunci când stelele încalcă regulile de circulație, plouă cu meteoriți. * Apa trece, gunoaiele rămân. * Belșugul de pe ogoare nu se află și-n hambare. * Nu poți să fii Soare dacă nu luminezi pe alții. * Luna fură lumina Soarelui pentru a ne-o oferi nouă. * Se poate trăi cu orice handicap; cu cel intelectual se vegetează. * Afonii cântă fals și în gând. * În somn, toate
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
făcute de "salariatul" firmei, Angelo Miculescu, toate telefoanele s-au dat "pe scurt" din cabinetul lui Adrian Nastase, ginerele lui Angelo Miculescu. Presiunile au continuat, grâul țărânilor români a putrezit prin podurile caselor sau a fost mâncat de șoareci prin hambare, în loc să fie cumpărat pentru stocul de rezervă al statului. Evident, prețul pâinii pentru populație în urmă importului făcut de "POOLGEC" s-a majorat corespunzător cu comisionul obținut de firmă "POOLGEC", tranzacție din care și socrul și ginerele au avut partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
faptului că Vladimirescu însuși a încercat să facă o distincție între boierii "buni", care erau de partea mișcării lui, și ceilalți, țăranii, care i s-au alăturat cu miile, nu erau atît de discriminatorii. Ei au dat foc caselor și hambarelor și au prădat conacele boierilor. Era în plină desfășurare o veritabilă revoluție socială. Tudor a înființat o armată, numită Adunarea Poporului, a cărei bază era constituită din șase sute de panduri care i-au sărit prompt în ajutor. Să observăm că
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
agricole, de conturile din bancă, de lingourile de aur. Până și casa și curtea cu clădirile anexă aparțineau acum Statului. Îi dădeau voie să locuiască împreună cu soția, fiica și ginerele său în numai două camere. Toate celelalte erau folosite ca hambar al CAP-ului, umpluteochi, din podea până-n tavan, cu grâu, orz și porumb. De pe la începutul verii și până toamna târziu, camioanele soseau încărcate pe poarta din spate și plecau goale pe poarta din față a gospodăriei. După ce socialismul a încheiat
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ne-a procurat cel de-al doilea adăpost temporar care din păcate s-a dovedit a fi mult mai rău decât cel precedent, încât, pe bună dreptate, se poate spune că "am nimerit din lac în puț". Alături se afla hambarul de porumb, sursă excelentă de hrană pentru șobolani. Erau puternici și obraznici. Tata a lipit găurile, blocând accesul lor în casă, dar acțiunea s-a dovedit a fi ineficientă. Erau mari și mulți și de o îndrăzneală extraordinară. Orificiile astupate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
făcând să se zbârlească părul ca la arici pe spinarea lor, să boncăluiască, să ragă, să izbească năprasnic din copite, rupând căpestrele; iar reprezentantele sectorului avicol se zburătăceau în cârâieli asurzitoare, repezindu-se buluc sub protecția sigură și binefăcătoare a hambarului, de parcă ar fi zărit un stol de vulturi pleșuvi!... Puțin probabil, nu? O stare de excitație animalieră generală și paroxistică ce înceta brusc odată cu părăsirea perimetrului de acest reprezentant al vieții subterane. Revenind la sentimentele de antipatie colectivă manifestate față de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Doar adevărul însuși îi străjuie-n simțiri și-i mărturie clară la țelul lui sublim.“ („Conducătorului iubit“, Amfiteatru, ianuarie 1984) BUTNARU Aurel „Tot ce-i mai demn e-n cuvântul acesta magnet, Pacea în chip de zeiță a rodului adunat în hambare Dalta cioplitorului, veghea și versul plămădit de poet, Nădejdea și dorul, puterea gravată în medalii de soare.“ („Comunist“, în Anotimpuri, Editura Junimea, Iași, 1972 ) „Din vatră-n pisc să urci, lumină vie Să fii răsad, prin oameni să rodești, Tu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a câte 40 de găleți, la 8. un șopron sub care se află un atelier de dogărie, la 9. un alt șopron sub care se pot adăposti 5-6 care(căruțe) în caz de ploaie, la 10. e înregistrat un grânar (hambar) cu 12 despărțituri, cu un chioșc, cu un acoperiș francez din șindrilă în care se pot depozita circa 2000 de banițe de cereale, la 11. o cocină în care pot fi îngrășați cel puțin 12 porci mari. la 12. se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
stabilit apoi nivelurile cotelor obligatorii pentru țărani, către statul român obligat să achite Uniunii Sovietice,«marele nostru prieten de la răsărit» datoria de război. Astfel în 1950 de exemplu, satul Oprea Cârțișoara era obligat să pună la dispoziția colectorilor, strângând din hambarele a 248 de familii practic înfometate, următoarele produse vegetale: - grâu tone: 9,933 - secară 40,578 - ovăz 21,378 - porumb 20,478 - cartofi 322,478 - fân 83,002 - trifoi tone: 0,031 - borceag 0,996 Nu dispunem din păcate de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
erau scutite de a contribui la achitarea datoriilor de război, anume Constantin Donea și Nicolae Grecu. Oare câtă sărăcie o fi fost în gospodăriile acestor doi locuitori ai satului , dacă «tovarășii» colectori nu au avut ce să măture de pe fundurile hambarelor lor ca să ia și să trimită în marea uniune sovietică. Media pe famile plătitoare de dări în contul datoriilor de război, aci la Oprea Cârțișoara era de: - 40 kilograme de grâu, 165 de secară, 87 de ovăz, 82 de porumb
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
construiește spațiul în acest film, căci nu încape îndoială pentru mine că e vorba despre o construcție deliberată. Nu e un spațiu claustrofobic, dar e, în mare parte din film, un spațiu destul de precis și îngust circumscris : interiorul casei, curtea, hambarul. Din acest spațiu se iese ocazional ceva mai departe, realmente sau aluziv : realmente, prin mersul la fântână, plecarea fetelor la școală, a băiatului la poștă (una dintre rarele ocazii în care această gospodărie, împreună cu membrii ei, este integrată într-o
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
atipice. Poate pentru că omului retras, izolat și ursuz (cum este receptat „evreul imaginar”) i se spune „viezure” sau „bursuc”. Sau poate pentru că viezurele - ca și evreul - este perceput În popor ca fiind viclean și hoț (fură făină sau grâne din hambare ; <endnote id="vezi nota 111"/>). Sau, În fine, pentru că portul tradițional al evreului În epocă includea o căciulă (straimel) cu blană de viezure (doar evreii bogați permițându-și să folosească blană de samur ; <endnote id="vezi nota 646"/>). În „romanul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
17-122. 110. Moses Schwarzfeld, „Literatura populară israelită ca element etnico-psihologic”, În Anuar pentru israeliți, XII, 1889 ; apud 237, pp. 79-87. 111. Mai multe proverbe germane susțin că „Evreii aduc În lume folos, precum șoarecele În făină” sau „precum șoarecii În hambar” (3, p. 70). Această asociere apare În unele poeme din perioada inter belică ale lui T.S. Eliot, iar „Înrudirea” evreului cu șobolanul este subiectul unor filme de propagandă naziste (697, p. 85 ; 719, p. 252). 112. Tudor Pamfile, Sărbătorile de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a monastirei Dobrovățu, În Întindere ca la 242 falce (o falce egal 1,5 ha.) pământ arabil și 138 falce pădure, din care 5 parchete sunt date În esploatare, având 2 cârciumi, un coșar, uă (o, n.n.) casă și un hambar, evaluată cu 76.000 lei, garanția provisorie este de lei 12.000. 2) Moșia Elanu, din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Dobrovățu, 290 falce, din care 196 arătură, 16 livede de fân și 68 falce izlaz de pășune evaluată cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
că În hambarile notate pe a doua pagină se află cerialile arătate În dreptul fie căruia (...)”. Într-adevăr, Holban Își făcuse treaba În mod exemplar, Întocmind următorul tabel, cu o excepțională valoare istorică pentru noi, cei de astăzi: „1) În hambarul Dnei Catinca Buzduganu se află 50 chille orzu (o chilă avea aprox. 500 de kilograme, n.n.) a D-lui Sulimu Leibu; 2) Idem D-l Michai Jomiru 120 chille orzu a D-lui Israil Marcovici; 3) Idem D-l Niță
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Idem D-l Niță Busnea 25 chille orzu a D-lui Aizu Șaragu; 4) Idem D-na Rucsanda Codrianu 22 chille popușoiu a D-lui Meeru Eșanu; 5) Idem 25 chille a D-lui Ivanciu; 6) 100 chille grâu În hambarul D-lui Dumitru Tălmaciu a D-lui Marcu Iani”. Deci, angrosiști evrei și depozitari români, adică una dintre modalitățile de afaceri practicate de acești minoritari În afară de comerțul cu amănuntul. Ca prin farmec și de la Despărțământul I veniseră vești
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Herș Blumenfeldu, 10 chille grâu (idem); 5) Avram Fredericu, 5 chille grâu, 30 chilloe popușoi și 200 ocale făină (este morar); 6) Șmil Șopu, 10 chille grâu și 800 ocale făină (este morar), 7) Nusin Leibel, 60 chille orzu (În hambarul D-lui Neculai Velenar)”. ț. Atenție, vin rușii!! Rușii ajunseseră să cumpere produse alimentare de pe teritoriul României datorită Convenției Încheiate la 4 aprilie (stil vechi) 1877 cu responsabilii noștri și iată că foștii briganzi Învățaseră În sfârșit că nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
stabil nu era În oraș ci „...În comuna Mingirei, județul Cahul, Russia”. a.b. Erau cereale supuse rechiziției la Huși sau nu erau?! Potrivit entuziastelor rapoarte ale celor doi comisari de Despărțiri pe care le-am publicat În episodul anterior, hambarele românilor gemeau de cerealele angrosiștilor evrei iar pe la morile acestora fuseseră depistate frumoase cantități de făină de grâu Însă, suficiența polițaiului a dat În neagră supărare atunci când a primit de la Prefectura Fălciu nervoasa adresă nr.4072/25 mai 1877: „Vă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
armatei române În Bulgaria. Tabelul trimis prefecturii cuprindea 18 nume, cel mai probabil de angrosiști și proprietari ceva mai Înstăriți de cereale care dețineau, desigur, cantități mult mai mari decât micii deținători de terenuri arabile din oraș. Produsele găsite În hambare („coșăre” În original) erau pe categorii (grâu, orz, ovăz, păpușoi, etc.) iar unitățile de măsură folosite fuseseră „oca” (aproximativ 1,5 kg.) „chila” (circa 430 de kilograme În Moldova) și „dimirlia” (baniță, aproape 20 de kilograme): „Matei Catană (7 chile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
veche>> de I.C. Negru Întrucît este foarte greoaie și neînțeleasă iar a doua <<De toamnă>> de C. Clisu care, deși este accesibilă, din cauză că În versurile sale se exprimă <<...or nouă nu ne pasă, toamna asta are/ Multe <argumente> puse În hambare>>”. De fapt, se justifica Radu Costache față de precursorii Suzanei GÎdea, „...această măsură de a nu fi transmise a fost luată de tov. Macarie Florin, secretar al Comitetului orășenesc de partid”, probabil, cred eu, mult mai „deștept” și mai punitiv decât
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la hrănirea vacilor cu tainul cuvenit și a supravegheat atent ca vițeii să-și sugă laptele cuvenit de la vacile mamă. − Mihăiță, îl strigă mamă-sa, scoate o caldare de zăr din butoiul din chiler, ia două căușe de urluială din hambar, amestecă bine cu zărul și dă la porci. Hai, dragul mamei, mișcă-te iute că trebuie și tu să mănânci ceva și să pleci la școală. Emilia încălță o pereche de papuci mai vechi, dă drumul la ocol, desface frânghiile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
țin de Valea Racovei. Merită să arătăm ceva mai neobișnuit și anume, Gheorghiță era hotărât să iasă din făgașul unui copil de țăran. într-o zi mamă-sa Maria îl văzu cioplind niște scândurele subțiri din lemn de brad în hambarul cu grâu și-l întrebă, curioasă, ce meșterește el acolo. − Mamă, nu pot să-ți spun până nu văd ce-mi iese din ce am gândit eu; − Dar ce-ai vrea tu, dragul mamii, să scoți din scândurelele celea? continuă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din meștereala secretă a acestuia, ceea ce înseamnă că mama Maria și-a ținut gura așa cum promisese. în una din dimineți Costache sculat , așa cum se deprinsese, odată cu venirea zorilor, merse în șură să aducă urluială pentru tainul cailor. între șură și hambar avea un mic cotlon care servea de atelier și adăpostea în special râșnița, la care țăranii pregătesc urluială din grăunțe de porumb, pentru hrana animalelor. Urluiala râșnită peste zi era pusă într-un sac, alături de râșniță și când îl ridică
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a spus să ne culcăm cu burta la pământ, el a desfăcut o verigă de pe cutiuța aceea despre care a spus că-i grenadă, și a azvârlit-o mai departe, cam la vreo zece pași, ea lovindu-se de stâlpul hambarului. Nu s-a întâmplat nimic, Dumitru s-a ridicat și a adus grenada aceea, spunând că este ruginită și din cauza asta nu a explodat. A meșterit nu știu ce la ea, ne-a spus iarăși să ne culcăm și a aruncat-o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]