770 matches
-
i s-a făcut negru în fața ochilor... Încet, ca un lunatec, a ridicat cocoșul durdei și... când a simțit că îi plesnesc tâmplele de încordare - fără să ochească - l-a slobozit!!!... De atunci... nimeni n-a mai aflat nimic despre hangiu... Neculai, înghițind în sec, a răsuflat adânc căutând orbește ulcica cu vin... -Și acum slobozește pre robul tău, fiindcă el plutește în lumea închipuirii - a răsunat glasul cântat ca la strană al ieșeanului, aducându-mi aminte că nu sunt singur
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
maniere... Să nu exagerăm draga noastră hangiță. Apropo. Te supără faptul că te apelăm cu numele de Hangiță? Nu. Dar aici clienții sunt obișnuiți să ne zică ospătar sau chelner. Ei. Aici i-aici, scumpa noastră hangiță. Apoi soațele vechilor hangii se cheamau hangițe. Și nu știu cum, da’ tare mai erau frumoase!!! Ai fi stat zile în șir să bei vinul adus de ele și să le privești... Așa că dacă noi ți-am zis hangiță să știi că meriți cu asupra de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
situațiile prin care au trecut cei doi... ― Apoi, atunci Îi drept că ne-am legat frați di cruce fără vorbe. Doar cu inima - a căutat tata Toader să Întărească spusa lui Petrică... ― Da’ știu domniile voastre că se află În casa hangiului?... Și că așa ceva se cinstește, din când În când, cu o ulcică de vin, pe care, până În clipa asta, nenea Mitru l-a tot oblojit cu gheață? Iar cinstita gazdă, „fimeia me’”, cum ar spune tata Toader, a pregătit niște
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
trebui să stabilim de acasă Întinderea poveștii... Și acum... Pe cai! Avem nevoie de oarece timp de pregătire pentru diseară - a Încheiat profesorul vorba... În acea seară, două birje au oprit În preajma hanului. Pe dată, poarta s-a deschis și „hangiul” i-a Întâmpinat: ― Bine ați venit la Hanul cercetașului, boieri dumneavoastră. ― Bine te-am găsit. Bucuros de oaspeți? - a răspuns Nicu. ― Bucuros peste măsură. Da’ intrați, că „fimeia me” - cum Îi spune fratele meu, tata Toader, mamei Maranda - vă așteaptă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Moșilor, unde Petre avea un cunoscut bun, de la Costești, care ținea un han și care-i va găzdui mai ieftin. Îmbucară din merindele de acasă și iar se sfătuiră până târziu noaptea, în odaia de lângă bucătărie ce le-o dăduse hangiul. Și a doua zi, cum se lumină, se cărăbăniră la Ministerul Domeniilor. Trebuiră să aștepte în curte. "Numai după unsprezece e voie să intre publicul", le-a strigat, printre gratiile ușii, un glas cu barba neagră. Mai veniră și alți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
-i vezi întregi decât pe ceilalți, nu poți vedea rotundă decât lumea din jur. Adică trebuie o distanță, ca să faci loc unde lumea să se reîntregească. — Uită-te într-o oglindă... — Degeaba, suspină Coltuc. Oglinzile n-au ținere de minte... Hangiul le puse la mijloc cartonul cu cei șase mititei, muștarul, scobitorile și pâinea. Rămase în picioare până ce Costică se scobi în toate buzunarele, încropind suma cuvenită. — Ce te-oi fi încoțopenind așa, cu mâna întinsă ? îl bombăni Ologu, privind cum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Luisa, 21 apartamente, București str. Sft. Ion Nou 19. 441. Bița A. Virgiliu, 18 apartamente, București, str. Valeriu Braniște 60, str. Vânători 1 A, str. Lt. Ganovici D-tru 6. 442. Branescu Alexandru, 10 apartamente, București, str. Th. Speranța 19, str. Hangiului 5. 443. Brățea Mihaiescu D, 8 apartamente, București, B-dul 1 Mai 209, 211, str. Virgil Plesoianu 40. 444. Botez Ion, 7 apartamente, București, str. Petre Poni 4. 445. Bolocan Gheorghe, 7 apartamente, București, str. D. Zosima 8. 446. Bosoanca Mihail
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Datorită acestor restricții, ei aveau tendința de a se stabili în marile orașe, mai ales la București și Iași, unde se ocupau de negustorie și de mici meșteșuguri. În mediul rural puteau fi întîlniți ca arendași pe moșiile întinse, ca hangii, vînzînd în special băuturi alcoolice, și cămătari ocupații care îi puneau în conflict cu populația satelor. Prevederile Tratatului de la Berlin, care contraveneau celor ale Constituției, necesitau o hotărîre specială a Camerei. Cea mai mare parte a liderilor români considerau măsura
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cuvinte doar pe jumătate înțelese senzația confuză pe care o încerca în fața broderiilor lucrate de maică-sa, amestecată cu o dorință de a pleca departe; și totuși cu aproape o jumătate de oră în urmă adormise cu capul pe masa hangiului în timp ce îmbuca dumicate de pâine și brânză aduse de-acasă. Maică-sa pusese în traistă și nuci pe care Geronimo le spărgea strivindu-le între arătător și degetul mare. În zori fusese sculat de taică-său. Târgul era deja plin
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
reprezentanții claselor exploatatoare, pe care istoria abia îi „măturase”. Puterea populară construia blocuri pentru cei mulți, nu, cu o excepție, „palate”! O fugă de acasă Poezia „Rar” începe cu următoarea strofă: „Singur, singur, singur,/într-un han, departe - / Doarme și hangiul,/Străzile-s deșarte,/Singur, singur, singur...” 1) Sînt mai multe lucruri de remarcat aci, cel dintîi fiind prezența cuvîntului „han”. Deși „Rar” a fost publicată în 1906, el pare un anacronism. Toate dicționarele din prima jumătate a secolului XX (I.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nu are nici azi așa ceva. Orice substituire am face, ea ne arată că, folosind cuvîntul „han”, poetul n-a greșit în nici un fel: „Singur, singur, singur,/într-un (h)otel sau într-o (crîșmă), departe” sună prozaic. Iar „Doarme și hangiul,/Ulițele-s deșarte” sună și mai strîmb. Dacă „hanul” e în oraș (și n-am nici o îndoială că așa a fost),3) mai rămîne de precizat ce înseamnă acel „departe” de ce, sau în raport cu ce? Neîndoielnic, acest „departe” din versul „într
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
este făcută, de exemplu, de William Langland în prologul de la The Vision of Piers Plowman, scris în secolul al XIV-lea. ,,Bucătari și ucenici strigând: Hai la plăcinte calde, calde! Și gâscă bună, și porc! Hai, veniți să mâncați!" Și hangiii le spuneau cam același lucru: "Vin alb de Alzacia și vin de Gasconia, Vin de Rin și de La Rochelle să spele friptura cu el"161". Langland nu este singurul care menționează mâncarea gata pregătită pentru consum în Anglia medievală. Potrivit
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
BULETINUL SOCIETĂȚII DE ȘTIINȚE FILOLOGICE DIN ROMÂNIA, publicație care apare la București din 1976, anual. Comitetul redacțional inițial: Marica Anghelescu, Boris Cazacu, I. C. Chițimia, I. Hangiu, G. Mihăilă. În 1976, apare cu titlul „Anuarul Societății de Științe Filologice din România”, în continuarea anuarelor tipărite începând cu anul 1971. Buletinul își propune să fie „un instrument de cunoaștere a tradițiilor filologiei românești și a realizărilor ei actuale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285941_a_287270]
-
bucure este și un vas, un recipient (cană, căniță, cănuță) în care călăuzitorul destinelor a refuzat să depoziteze virtuțile împlinirii prin bucurie, un recipiendar care nu și-a găsit redemptorul pentru că a ratat timpul propice; drama pe care o trăiește hangiul Stavrache (În vreme de război) este cea a autocrucificării sufletești ca pedeapsă pe care partea bună a sufletului său o aplică iubirii de arginți, înscrisă la rîndu-i în destinul hangiului prin chiar numele ce i-a fost predestinat: purtător al
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
pentru că a ratat timpul propice; drama pe care o trăiește hangiul Stavrache (În vreme de război) este cea a autocrucificării sufletești ca pedeapsă pe care partea bună a sufletului său o aplică iubirii de arginți, înscrisă la rîndu-i în destinul hangiului prin chiar numele ce i-a fost predestinat: purtător al crucii, conform etimonului grecesc; ispititoarea eroină a nuvelei La hanul lui Mînjoală, cocoana Marghioala era frumoasă, voinică și ochioasă așa cum îi esențializează grațiile frumosul ei nume elenic; înstrăinarea omului într-
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
împrejurimile acesteia sunt cele mai numeroase. Clasele sociale cărora le aparțin personajele sunt la fel de diversificate: regi, prinți, prințese, miniștri de stat, cavaleri, scutieri, stareți, starețe, călugări, călugărițe, preoți, soldați, medici, oameni ai legii, filosofi, studenți, pictori, bancheri, negustori de vinuri, hangii, morari, brutari, dogari, cămătari, trubaduri, menestreli, țărani, servitori, pelerini, jucători, pungași, pirați, poeți, casnice și îndrăgostiți de orice soi.46 Dintr-un total de 338 de personaje, 255 sunt bărbați și doar 83 femei. Clasa de mijloc predomină, cu 140
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
peste marginile firii. Femeia locvace, recte târgoveața din Bath, își folosește cuvintele ca adevărate arme, avem un adevărat război al sexelor în planul acesta al discursurilor rostite, este răbufnirea feminină închisă constrângător de o societate patriarhală misogină. Negustorul, dar și hangiul, alți pelerini din universul Povestirilor din Canterbury, trăiesc experiența unor căsnicii nefericite, soțiile lor se remarcă prin violență, agresivitate, autoritate și dorință de a controla totul. Certăreața soție a lui Harry este cu totul diferită de răbdătoarea Prudenția, eroina din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este cu totul diferită de răbdătoarea Prudenția, eroina din Povestirea lui Melibeus: violentă și militînd pentru o atitudine feminină defensivă, vrea să schimbe rolurile dintre sexe. Toate femeile care apar portretizate în rama Povestirilor din Canterbury, târgoveața din Bath, consoarta hangiului sau mireasa negustorului, nu se potrivesc cu un model al femeii tăcute, ideale.79 Mai este un personaj negativ care adoptă însă tăcerea. Povestirea neguțătorului sugerează faptul că și tăcerea are subtilitățile ei. Tânăra soție este obedientă de-a lungul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
moralizatoare, cu un deznodământ fericit. Distincte și antagonice, cele două istorisiri propun idealuri diferite ale relațiilor între sexe.103 Povestirile din Canterbury, în ansamblul lor, sunt, în același timp, o operă deschisă și închisă, planul pe care l-a propus hangiul Harry Bailly, potrivit căruia fiecare pelerin trebuie să rostească două povestiri în drumul spre Canterbury și 100 Ibidem, pp. 308-309. 101 Ibidem, p. 312. (trad. n.) 102 Donald Howard, Chaucer and the Medieval World, London, 1987, p. 97 apud Priscilla
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
povestiri, alții nu rostesc chiar niciuna, poemul este fragmentat, iar ordinea nu poate fi foarte riguros restabilită și nu avem un deznodământ bine conturat. Cu toate acestea o închidere se simte din însăși derularea acțiunii operei: noaptea se apropie, iar hangiul îi cere preotului să se înscrie în maniera istorisirilor ascultate până atunci, cu toate acestea, preotul refuză să se bazeze pe ficțiune sau pe poezie, preferând o predică în proză, a cărei tematică o reprezintă păcatul și căința.104 Aceasta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Geoffrey Chaucer provin din toate mediile sociale, sunt de cele mai multe ori oameni simpli, cu un comportament necizelat, vorbesc deschis și nu știu de respectarea unei conduite alese, cu mici excepții. Pe parcursul călătoriei vor avea un singur maestru de ceremonii, un hangiu, cel care le propune concursul poveștilor și care știe să-i tempereze, atunci când conflictele devin supărătoare, sau să-i întrerupă dacă sunt plictisitori în istorisirile lor. Grupul chaucerian este dinamic, mereu în mișcare, în expansiune nu doar verbală, se agită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Lumea chauceriană agitată, sprintenă și cosmopolită ilustrează, mai curând, un microcosmos, un mozaic de personalități, culturi și educație. Personaje diverse (cavalerul, scutierul, arcașul, stareța etc.) hotărăsc să fie împreună și se supun unui joc, de fapt unui pact inițiat de hangiu (adevărat maestru de ceremonii): vor spune fiecare câte două povești pe cale. Personajele feminine din grup sunt mai puțin numeroase, doar trei: o stareță, o maică din suita ei și inconfundabila târgoveață din Bath. Dacă primele două țin de lumea canonică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
le implică, putem vorbi despre o izotopie 270 a mândriei, a autorității feminine, a nevoii de dominare prin orice mijloace. Povestirea fiecărui protagonist chaucerian debutează cu un prolog personal, în care acesta își face cunoscute intențiile sau este îndemnat de hangiu să dea curs promisiunii făcute de a relata ceva plăcut de-a lungul călătoriei spre Canterbury. Tzvetan Todorov remarca cu justețe că „personajul este o poveste virtuală, care nu este povestea vieții sale. Orice personaj nou înseamnă o nouă intrigă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
personaje atât de diferite. Una este pudică și rezervată, chiar dacă numai pentru a impune o imagine a onorabilității, alta excesiv de dinamică și de spontană pe parcursul călătoriei. Stareța nu vorbește niciodată în acele pauze care se fac între povestiri. Harry Bailly, hangiul, dă dovadă de o politețe excesivă atunci când o invită pe reprezentanta cinului monahal să-și rostească povestirea, este delicat cu persoana ei. Pe de altă parte, târgoveața devine cea mai limbută dintre pelerini. Rostește cel mai amplu prolog, cu tentă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tainelor, la o pervertire a elementelor sacre sub imperiul dorințelor de înavuțire. Dar ironia nu se oprește aici: fratele Huberd purta în haine cuțite și spelci pentru femei, cânta nu doar cu vocea, ci și din alăută, știa toate hanurile, hangii și slujnicele lor, și, cu toate că era un simplu 553 G. Chaucer, op. cit., p. 32. 554 Ibidem, pp. 32-33. 555 Ibidem, p. 33. 556 Ibidem. 557 Ibidem, p. 32. 558 Ibidem, p.33. 559 Ibidem. 151 călugăr cerșetor, avea înfățișarea unui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]