1,803 matches
-
cei care, pierzând ideile morale sau fiind lipsiți de educație morală, interiorizează idei care nu-i servesc echilibrului sufletesc. Acestea sunt pseudo-idei, lipsite de conținut valoric, venind În contradicție cu aspirațiile intelectuale și cultivând plăcerile formale, exterioare, ale unei vieți haotice, lipsită de sens, de satisfacții și Împlinire. În locul ordinii sufletești pe care o dau valorile morale, se instalează confuzia care duce la degradarea caracterelor, sfârșind cu pervertirea persoanei umane. Tipologia ideilor morale Am arătat că prin idei morale se Înțeleg
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
greșit. Dar ignorarea nebuniei va favoriza proliferarea ei. Psihozele colective sunt, de exemplu, o explozie a nebuniei dincolo de orice formă de cenzură morală sau lege socială, o acceptare a Răului, considerat ca formă de eliberare cu aparență de libertate, dar haotică și absurdă, este confuzia morală dintre bine și rău, ca semn al unei slăbiri grave, Îngrijorătoare, a conștiinței colective. Se poate vedea Încă o dată, din cele de mai sus, că nebunia nu este numai boală psihică sau abatere morală. Ea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și moral, dublate de o stare de neliniște care le face să se simtă permanent nesigure. fă Spiritele agitate sunt cele care corespund unor persoane neliniște, care se află Într-o permanentă stare de mișcare, de excitație. Acestea sunt persoane haotice, dezordonate, care nu sunt capabile de a finaliza o acțiune Începută. Caracteristic pentru ei este faptul că pot Începe concomitent mai multe acțiuni, dar nu finalizează nici una dintre ele, trecând cu ușurință de la un lucru la altul. În viață, pot
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
influențează populația; multiplele activități din oraș care modifică la rândul lor orașul. Elementele patogenetice care intră în discuție în acest caz sunt următoarele: creșterea excesivă a orașelor, manifestată prin extinderea suprafeței acestora, aglomerarea urbană, poluare, zgomot, urbanizarea mediului natural, aspectul haotic; creșterea excesivă a populației, manifestată prin aglomerarea umană, imigrație, populația flotantă, amestecul de populații etc. În cazul patologiei orașului, diagnosticul are întotdeauna un caracter pur subiectiv. Se spune că orașele sănătoase sunt cele în care populația acestora „trăiește bine”. Afecțiunile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vieții citadine. Ele sunt legate de insuficienta dezvoltare sau funcționarea defectuoasă a următoarelor: serviciile publice; echipamentele școlare sau de muncă; locuințele; industriile poluante; transporturile și mijloacele de telecomunicații; aprovizionarea; locurile de muncă. Bolile de pletoră privesc aspectele legate de dezvoltarea haotică, necontrolată a orașelor, cu consecințele presiunilor pe care acestea le exercită asupra indivizilor. Acest tip de patologie se caracterizează prin următoarele: creșterea haotică și rapidă a orașelor; industrializarea masivă și rapidă; aglomerația urbană populațională; aglomerarea transporturilor, care devin insuficiente; explozia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
transporturile și mijloacele de telecomunicații; aprovizionarea; locurile de muncă. Bolile de pletoră privesc aspectele legate de dezvoltarea haotică, necontrolată a orașelor, cu consecințele presiunilor pe care acestea le exercită asupra indivizilor. Acest tip de patologie se caracterizează prin următoarele: creșterea haotică și rapidă a orașelor; industrializarea masivă și rapidă; aglomerația urbană populațională; aglomerarea transporturilor, care devin insuficiente; explozia demografică; aglomerația populațională pe unitatea de suprafață; creșterea timpului afectat activității socio-profesionale a individului; scăderea timpului liber personal; factorii de stres, tensiunea psihică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vedere starea fizică a orașului, pentru că aceasta influențează populația; - multiplele activități ale orașului, care modifică la rândul lor orașul. Se desprind de aici două elemente patogenetice: creșterea excesivă a orașelor (suprafețe întinse, aglomerare urbană, poluare, zgomot, urbanizarea mediului natural, aspect haotic) și creșterea excesivă a populației (aglomerare umană, imigrație, populație fluctuantă, amestecul de populații etc.). În cazul patologiei orașelor, diagnosticul are totdeauna un caracter subiectiv. Se poate totuși stabili o listă de afecțiuni care interesează elementele constitutive ale orașului: pentru structuri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a forțelor de reprimare ale modelului social; în aceste circumstanțe, pulsiunile acumulate în interiorul grupului comunitar-uman se descarcă, eliberând forme de comportament de tip heteroagresiv (violență, criminalitate), conduite deviante sau sociopatice; este o formă aberantă de libertate, lipsită de orice ordine, haotică, fără cenzura morală a responsabilității. 4. Comportamentul normal și cel patologic Psihiatria are obligația de a situa teoria și practica sa în raport cu marile probleme ale omului și, înainte de toate, în raport cu libertatea individuală. Individul ființează, din acest punct de vedere, între
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
situație în care „abaterea” de la normalitate se poate manifesta fie sub forma „afirmării”, fie sub forma „violenței”; afirmarea este latura activă a Eului tare, orientat în raport cu valorile Supra-Eului moral; ea se caracterizează prin dominanță, demonstrativitate și histrionism; violența este latura haotică a Eului tare, orientat în raport cu pulsiunile primare inconștiente; e se caracterizează prin impulsivitate, caracter irațional nereflexiv și heteroagresivitate; 2) Eul de tip slab, cu o dinamică areactivă, situație în care „abaterea” de la normalitate se poate manifesta fie sub forma „refugiului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caz, sancționați. Combativitatea necontrolată se prezintă ca o luptă violentă, dezordonată, fizică și verbală, o „bătaie” între doi indivizi sau între două grupuri care se dușmănesc. Acest tip de confruntare nu se desfășoară după nici un fel de reguli. Ea este haotică și motivată de ura reciprocă între combatanți, fiecare dintre aceștia urmărind distrugerea adversarului. Redăm mai jos, comparativ, caracteristicile fiecăruia dintre cele două tipuri de combativitate. Tipul de combativitate Controlată (lupta sau competiția) Necontrolată (bătaia sau confruntarea) Pregătită și programată Nepregătită
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modifice domeniul respectiv al perversiunilor”. Perversiunile se definesc prin raportul dintre om și valorile morale în sfera câmpului social. Ceea ce constituie factorul favorizant care strică echilibrul dintre om și valorile morale este criza modelului socio-cultural, exprimată prin: devalorizare, anomie, eliberarea haotică a pulsiunilor instinctuale, fără nici un fel de cenzură socio-morală, intervenția unei „morale diferențiate” de tip permisiv (A. Bayet), care deschide posibilitatea de manifestare în spațiul social a acestui tip de forme sociopatice. Ceea ce are importantă în acest caz este „regimul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
toxicomanie, vagabondaj, violuri, criminalitate etc.). Crizele sunt expresia scăderii până la anulare a factorilor de control și normare socială, a „factorilor de cenzură”, a micșorării coeziunii sociale, cu anularea statuturilor și a rolurilor sociale. În aceste condiții, se produce o „eliberare haotică” a pulsiunilor colective a maselor sub forma conflictelor sociale. Obictivele acestor „descărcări pulsionale colective” au un caracter simbolic și sunt reprezentate prin instituțiile și organele puterii, care devin „simbolurile crizei”, considerate „cauze ale crizei”. În locul vechilor instituții și organisme social-statale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
succede crizei statului totalitar desființat, apar noi forme de manifestare a sănătății mintale în criză. Datorită suprimării modelului cultural, în locul acestuia rămâne un vid anomic, care aruncă societatea într-o stare de confuzie. Reprimarea libertăților este înlocuită cu o pseudolibertate haotică, în cadrul căreia fiecare se conduce după bunul său plac. În această situație, lipsind normele reglatoare ale conduitelor și acțiunilor sociale, comportamentul va dobândi un aspect predominant deviant. Pulsiunile acumulate în perioada anterioară se vor descărca, manifestându-se sub forma conduitelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conștiința” aceleași pentru biolog, psiholog, filozof sau teolog ? Cât de relevante sunt rezultatele cercetărilor unuia pentru ceilalți ? Interdisciplinaritatea este, nu de puține ori, legată de complexitate și haos. Nevoia de a descrie, a explica și a prevedea fenomene complexe și haotice dintre cele mai diverse este una din sursele interdisciplinarității, în sensul în care determină grupuri de specialiști din ramuri distincte de activitate. O formulare de existență și individualitate pentru un obiect, relevanța pentru un domeniu, este irelevantă pentru altul. De ce
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
ori nu se supun principiului cauză-efect. Mediul în care trăim astăzi este un mediu mintal, nespecific, în care putem identifica prin explorare legături dintre evenimente și fenomene. Aceste explorări depășesc limitele conștiinței demonstrând că lumea este foarte complexă si aparent haotică. Fenomenele, evenimentele si interacțiunile dintre acestea devin relative, fiind percepute ca tulburătoare, stresante si provocatoare în același timp. Activitațile de management educațional vor fi performante atunci când toți factorii implicați în sistem își vor asuma riscurile schimbărilor continue ale realităților mediului
Interdisciplinaritatea, element de bază al educaţiei tehnologice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rodica Sfârlos () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1177]
-
al romanelor. Însă tot ea reprezintă un câștig indubitabil sub raport literar: dramatizând funcționarea mecanismelor ideologice indiferent de aria lor de aplicație, ambiguitatea împiedică romanele să devină un simplu pamflet politic, permițându-le, grație reflecției asupra caracterului deopotrivă ciclic și haotic al istoriei, recontextualizări de durată. În Galeria cu viță sălbatică Chiril Merișor joacă rolul de agent dublu: erou fără voie al unui șir de întâmplări care debutează cu excluderea sa din partid și se va încheia cu întemnițarea urmată de
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Piața aurarilor (1980), trecând prin Corali (1987) și până la Înger călare pe fiară (1996), U. conștientizează modelul de creație, autoreflectându-l permanent. Livrescul se confundă cu realul, ambele îmbibate și deformate de fantasmele viziunilor sau ale memoriei, de selectarea și amestecarea haotică, fără vreo intenție de structură, a frânturilor de cotidian în chip deliberat banale. Experiența de traducătoare din lirica anglo-saxonă și americană se manifestă la U. ca un catalizator: în cele mai bune fragmente de poeme ale sale apar flash-uri
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
de Gustave Flaubert sau Lolita de Vladimir Nabokov. Aici tramele epice sunt pretexte pentru meditația asupra condiției postrevoluționare a intelectualului român, pierdut într-o lume care, așteptată ca un paradis terestru („cultural”), se instalează ca o lume întoarsă, tulbure și haotică. SCRIERI: Proza poetică românească în secolul al XIX-lea, București, 1971; Introducere în opera lui Al. Macedonski, București, 1972; Imaginea ascunsă. Structura narativă a romanului proustian, București, 1976; Poemul românesc în proză, București, 1981; ed. 2, București, 2002; Formele liricii
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
larg procesul de decolectivizare început în 1991, dar și traiectoriile pe care locuitorii unui sat transilvănean (Aurel Vlaicu, județul Hunedoara) le-au avut după această transformare „epocală” de la nivel local. Decolectivizarea a condus la proceduri greoaie, uneori confuze, iar alteori haotice, permițând manevre politice de achiziționare a multor terenuri agricole de către cei bine plasați politic. Departe de a fi un proces simplu de replicare a situației de dinaintea colectivului, restituirea pământului a produs conflicte, aranjamente dubioase, tensiuni, violență, enervare, inovație și reconstituirea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la multiplele probleme structurale ale sistemului ci și ca suport pentru dezvoltarea serviciilor, având în vedere acumulările care ar fi permis schimbări de fond în domeniu. Avem în vedere, pe de o parte, lipsa serviciilor primare de asistență socială, dezvoltarea haotică a cadrului instituțional prin împărțirea fragmentată a atribuțiilor între diferite instituții, fără a exista însă o coordonare între acestea, fapt care a permis dispersia responsabilităților și, nu în ultimul rând, utilizarea excesivă a beneficiilor financiare ca soluție la probleme care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la baza stabilirii relațiilor interumane, acestea la rândul lor determină achiziționarea de noi informații din mediul extern sau familial, fapt ce determină îmbunătățirea funcțiilor imaginative, cognitive, perceptive și de reacție. Toate aceste aspecte se prezintă la persoana autistă printrun caracter haotic, diferit de cel normal fapt ce schimbă tot tabloul clinic caracteristic. Autismul este cea mai severă dizabilitate de dezvoltare care determină tulburări în trei sfere principale: comunicare, comportament și interacțiune socială, În țara noastră există o serie de organizații non
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
singur copil pentru care părinții erau: Benone și Maria și nu tata și mama (total inexistenți ca părinți pentru copil). Acest copil era dezorientat la maximum, nu știa de cine trebuie să asculte; personalitatea sa se structura în mod complet haotic și el ajunsese să stăpânească la perfecție tehnica șantajului, asmuțind în permanență pe cei șase adulți, unul împotriva celuilalt, în scopul obținerii de profituri. În aceste familii, cu prea multe autorități și cu conducere multiplă, copilul care se știe subiect
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
a memoriei voluntare, deoarece aceștia nu recurg la procedee de fixare intenționată, nu-și elaborează un plan de organizare al materialului nici în momentul fixării, nici în momentul reproducerii; Imaturitate afectivă destul de accentuată, evidențiată în principal prin caracterul exploziv și haotic al trăirii afectelor și capacitate redusă de a controla expresiile emoționale, adesea exagerat de puternice în raport cu cauza care le-a produs, afectează negativ relațiile cu cei din jur. 1.3.3. Dizabilitatea mentală de gradul II (imbecilitatea) Este cunoscută în
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
prin următoarele (Keniberg și Marcelli): angoasă, simptome nevrotice, sindrom depresiv, instabilitate si impulsivitate. D. Widlöcher consideră patru trăsături psihopatologice fundamentale pentru „stările-limită”, și anume: - o activitate fantasmatică lipsită de apărarea nevrotică obișnuită, - o angoasă de anihilare (distrugerea coerenței sinelui), - organizare haotică a dezvoltării libidinale, - tendințe agresive deosebit de intense. Din punct de vedere clinico-psihiatric, D. Marcelli distinge următoarele tipuri de tulburări în cadrul „stărilor-limită”: angoasa, simptome de apartenență nevrotică, depresia, actele și conduitele antisociale, dependența de droguri și alcool considerate drept conduite de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
parafreniilor” (E. Kraepelin), în care predomină tendința de a substitui reprezentărilor colective ale realității logice o concepție fantastică despre lume, de tip baroc. Tipul sau grupa schizofreniilor, în care predomină existența de factură autistă. În acest caz Eul impenetrabil și haotic, constituie o „veritabilă lume pe dos”. Natura și originea stărilor delirante Înțelegerea delirului și stărilor delirante este imposibilă dacă ne limităm la aspectele clinico-semiologice ale psihiatriei. Stările delirante trebuie considerate ca niște „experiențe particulare de viață”, specifice bolnavilor psihici, înscrise
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]