767 matches
-
este melodia care oferă materialul muzical pentru secțiunile următoare, întâi într-o atmosferă nostalgică, iar mai apoi într-o manieră din ce în ce mai rapidă, aproape dansantă. Imperceptibil, discursul muzical se reduce la o singură linie a viorii și flautului piccolo, acompaniați de harpă și celestă. Cea de-a treia parte nu implică nici un instrument de alamă, cu excepția unui singur corn și unei trompete. Finalul, "Molto deliberato - Allegro risoluto" este cea mai amplă parte, pe care compozitorul a gândit-o ca pe o „coda
Simfonia a treia (Aaron Copland) () [Corola-website/Science/335520_a_336849]
-
Tully Marshall - Logan Marshall-Green - Vincent Martella - Barney Martin - Dean Martin - Dean Paul Martin - Jesse L. Martin - Kellie Martin - Meaghan Jette Martin - Pamela Sue Martin - Ross Martin - Steve Martin - Strother Martin - Lee Marvin - bratje Marx - Chico Marx - Groucho Marx - Gummo Marx - Harpo Marx - Zeppo Marx - Joseph Mascolo - Master P - Chase Masterson - Christopher Masterson - Danny Masterson - Mary Stuart Masterson - Mary Elizabeth Mastrantonio - Richard Masur - Heather Matarazzo - Debbie Matenopoulos - Jerry Mathers - Mark Matkevich - Marlee Matlin - Matt Long - Walter Matthau - Al Matthews - Lisa Matthews - Victor
Listă de actori americani (M-Q) () [Corola-website/Science/337518_a_338847]
-
marmură colorată și scoici sculptate, capete de îngeri și reliefuri cu trandafiri, boabe de porumb și de struguri. Corul din spatele altarului principal are bănci sculptate din lemn datând din perioada 1740-1744 și o pictură a plafonului cu "David cântând la harpă" de Tiepolo.
I Gesuati () [Corola-website/Science/333513_a_334842]
-
și, doar în final, treizeci doimi și o singură notă lungă, dar nici o șaisprezecime, pe când în Dansul profan se întâlnesc majoritatea combinațiilor de valori. Al doilea dans este o lucrare unde se întâlnesc majoritatea modurilor de atac de care dispune harpa, atât tradiționale, cât și cele de ultimă oră. Debussy utilizează cu genialitate toate mijloacele pentru o valorifica instrumentul solist: arpegii, game, acorduri, octave, sunete naturale, flajolete, triluri, apogiaturi, bisbigliando, glissandouri, sunete detașate, staccato, legato, tenuto, combină sunetele naturale cu cele
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
este compus din măsurile 1 până la 54. Tema inițială a refrenului - a1 apare la cele două viori și violă, într-o prezentare izoritmică, unde melodia este încredințată primei viori. Această temă are particularitatea că începe anacruzic, pe timpul al doilea, octavele harpei, constituind fundamentul armonico-ritmic cruzic. La prima sa apariție, tema este expusă în pp, iar la reluare (măsurile 9-14) apare ca un ecou, fiind notată più pp. Tema a2 se întinde între Animez și următorul a tempo (măsurile 15-22), formând o
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
materialul tematic, expus de violoncel și violă, este o melodie în pizzicato, construită pentatonic, pe sunetele: mi - sol - la - si - re, peste care este suprapus stratul ornamental asigurat de cascada sonoră de acorduri și arpegii ascendente și descendente realizate de harpă. Tema a1 este reluată puțin modificat (măsurile 23-36), fiind prezentată simultan în două ipostaze diferite, dar asemănătoare: harpa expune cruzic o variantă augmentată ritmic, în flajolete, fiind dublată de violoncel și contrabas, iar restul orchestrei reia expunerea originală - anacruzică.Tema
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
la - si - re, peste care este suprapus stratul ornamental asigurat de cascada sonoră de acorduri și arpegii ascendente și descendente realizate de harpă. Tema a1 este reluată puțin modificat (măsurile 23-36), fiind prezentată simultan în două ipostaze diferite, dar asemănătoare: harpa expune cruzic o variantă augmentată ritmic, în flajolete, fiind dublată de violoncel și contrabas, iar restul orchestrei reia expunerea originală - anacruzică.Tema a1 este reluată identic de orchestră, noutatea apărând la harpă în măsurile 31-36, sub forma unor ghirlande sonore
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
prezentată simultan în două ipostaze diferite, dar asemănătoare: harpa expune cruzic o variantă augmentată ritmic, în flajolete, fiind dublată de violoncel și contrabas, iar restul orchestrei reia expunerea originală - anacruzică.Tema a1 este reluată identic de orchestră, noutatea apărând la harpă în măsurile 31-36, sub forma unor ghirlande sonore cu aspect de variațiune netematică. Tema a2 revine doar cu prima frază (măsurile 37-40). Elementul de noutate îl reprezintă trilul viorii a doua - constituind o pedală de mi bemol, dublată de harpă
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
harpă în măsurile 31-36, sub forma unor ghirlande sonore cu aspect de variațiune netematică. Tema a2 revine doar cu prima frază (măsurile 37-40). Elementul de noutate îl reprezintă trilul viorii a doua - constituind o pedală de mi bemol, dublată de harpă în bisbigliando. De data aceasta pentatonia se realizează pe sunetele: mi bemol - fa becar - sol - la - do becar, și se desfășoară pe o dublă pedală: la-mi bemol. La ultima revenire a temei a1 (reperul 3), Debussy adduce o nouă
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
sunetele: mi bemol - fa becar - sol - la - do becar, și se desfășoară pe o dublă pedală: la-mi bemol. La ultima revenire a temei a1 (reperul 3), Debussy adduce o nouă distribuție a rolurilor, tema apărând pentru prima dată la harpă - în versiunea ritmică originală și în expunere armonică - iar orchestra atacă cruzic. Fragmentul de la Animez la următorul a tempo (măsurile 55-62) poate fi socotit o secțiune tranzitorie, cu funcție de concluzie a refrenului. Aici harpa cu pedale dă un examen sever
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
tema apărând pentru prima dată la harpă - în versiunea ritmică originală și în expunere armonică - iar orchestra atacă cruzic. Fragmentul de la Animez la următorul a tempo (măsurile 55-62) poate fi socotit o secțiune tranzitorie, cu funcție de concluzie a refrenului. Aici harpa cu pedale dă un examen sever în ceea ce privește posibilitățile de a cânta pasaje intens cromatizate. Grupul tematic B apare în măsurile 63-92 după o formidabilă explozie de energie, unde tensiunile încep să se calmeze. Tema b1 pare cunoscută, fiind de fapt
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
se calmeze. Tema b1 pare cunoscută, fiind de fapt o variantă a temei a1, cu care seamănă și de care se deosebește totodată. Începe cu o introducere de orchestră - ca o pregătire pentru apariția temei propriu-zise, tema fiind prezentată de harpă în modul do major melodic, într-o combinație timbrală de flajolete și sunete naturale, ce creează un joc inedit de culori și un interesant efect de repetitivitate, obținut prin suprapunerea sunetelor naturale peste sinonimele lor armonice, procedeu întalnit și în
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
inedit de culori și un interesant efect de repetitivitate, obținut prin suprapunerea sunetelor naturale peste sinonimele lor armonice, procedeu întalnit și în Introducere și Allegro de Ravel. Tema b2 cuprinsă în măsurile 78-84 are un pronunțat profil ornamental, ce permite harpei să realizeze figurații ritmico-melodice, ce se desfășoara pe acompaniamentul orchestrei, ce oscilează între major și minor. La Animez (reperul 4) începe o nouă tranziție în care sunt suprapuse două tipuri de pedale: una ritmico-armonică la harpă și una armonică - acordul
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
profil ornamental, ce permite harpei să realizeze figurații ritmico-melodice, ce se desfășoara pe acompaniamentul orchestrei, ce oscilează între major și minor. La Animez (reperul 4) începe o nouă tranziție în care sunt suprapuse două tipuri de pedale: una ritmico-armonică la harpă și una armonică - acordul de do major al orchestrei - care realizează un diminuendo orchestral și dinamic. Refrenul (măsurile 93-108) revine concentrat la tema a1 în varianta inițială, fiind format din două perioade. În prima perioadă (măsurile 93-100) tema este expusă
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
acordul de do major al orchestrei - care realizează un diminuendo orchestral și dinamic. Refrenul (măsurile 93-108) revine concentrat la tema a1 în varianta inițială, fiind format din două perioade. În prima perioadă (măsurile 93-100) tema este expusă de orchestră, iar harpa realizează o linie ornamentală, iar în perioada a doua (măsurile 101-108) este diferită de prima, având un profil dinamic contrastant. Aici orchestra continuă dezvoltarea tematică pe alte armonii, iar harpa schimbă complet registrul, desfășurând arpegii descendente de septimă. Cupletul C
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
prima perioadă (măsurile 93-100) tema este expusă de orchestră, iar harpa realizează o linie ornamentală, iar în perioada a doua (măsurile 101-108) este diferită de prima, având un profil dinamic contrastant. Aici orchestra continuă dezvoltarea tematică pe alte armonii, iar harpa schimbă complet registrul, desfășurând arpegii descendente de septimă. Cupletul C (măsurile109-122) debutează la Le double moins vite (Tempo rubato), într-o mișcare de două ori mai lentă decât tempoul de bază, aducând o muzică contrastantă, complet diferită și fără nici o
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
cu tranziția (măsurile 122-123), întrucât trecerea se face abrupt și ca tempo și ca nuanță și ca stare și, mai ales, din punct de vedere armonic. Se modulează la șapte cvinte, respectiv, de la patru diezi la trei bemoli. Dacă la harpa cromatică acest fapt nu ridica nici o problemă tehnică, deoarece acest instrument are toate coardele corespunzătoare sunetelor gamei cromatice, pe harpa cu pedale trebuie schimbate șapte pedale pe ultimul timp al măsurii, lucru imposibil de realizat, soluția fiind schimbarea pedalelor din
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
ales, din punct de vedere armonic. Se modulează la șapte cvinte, respectiv, de la patru diezi la trei bemoli. Dacă la harpa cromatică acest fapt nu ridica nici o problemă tehnică, deoarece acest instrument are toate coardele corespunzătoare sunetelor gamei cromatice, pe harpa cu pedale trebuie schimbate șapte pedale pe ultimul timp al măsurii, lucru imposibil de realizat, soluția fiind schimbarea pedalelor din timp după arată exemplul de mai jos: La măsura 217 se produce o situație inedită: după un calando se aduce
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
din toată lucrarea 10 Tempo I (Un peu plus mouvmenté), având ca avantaj atragerea atenției și creșterea interesului ascultătorului. Refrenul (măsurile 217-232) revine pentru ultima oară, expunând tema a1 aproape identic cu prima sa apariție. Tema este încredințată orchestrei, iar harpa o însoțește, realizând o variațiune acordică pe armonii complementare, și apogiaturi cu rol coloristic și dinamizator, menite să dea un caracter vesel întregului discurs muzical. La reperul 6 începe Coda- secțiune ce reprezintă o încununare a tot ceea ce s-a
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
caracter vesel întregului discurs muzical. La reperul 6 începe Coda- secțiune ce reprezintă o încununare a tot ceea ce s-a petrecut pe parcursul celor două Dansuri. Prima storfă este construită pe elemente din tema a1 augmentate ritmic, expuse de orchestră, în timp ce harpa are mers acordic, constituind o variațiune ritmică a temei orchestrei. În strofa a doua(măsura 154) orchestra cântă o pedală de re, în timp ce harpa desfășoară arpegii largi pe acordul de re minor cu sunete adăugate. Aceste arpegii sunt greu de
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
Dansuri. Prima storfă este construită pe elemente din tema a1 augmentate ritmic, expuse de orchestră, în timp ce harpa are mers acordic, constituind o variațiune ritmică a temei orchestrei. În strofa a doua(măsura 154) orchestra cântă o pedală de re, în timp ce harpa desfășoară arpegii largi pe acordul de re minor cu sunete adăugate. Aceste arpegii sunt greu de realizat cu precizie și acuratețe, de aceea au fost căutate variante mai ușoare, prin realizarea sinonimiilor pe sunetele fa diez = sol bemol și si
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
o sonoritate puternică și generoasă (ff), care creează o zonă de mare tensiune și dramatism, reprezentând punctul culminant al întregii lucrări. În epodă (măsurile 160-163) se revine la modul major pe re, orchestrei fiindu-i repartizată pedala de cvintă, iar harpei arpegiul complet. Nuanța și tensiunea scad treptat până aproape de dispariție. În ultima măsură, Debussy, surprinde din nou prin nuanța de ff subito și revenirea la tempo-ul Retenu, realizând un final mai interesant și atractiv. După cum s-a văzut, Dansurile
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
aștepta la un răspuns mai favorabil. Baletul este orchestrat pentru piculină, două flauturi, două oboaie, corn englez, două clarinete, doi fagoți, patru corni, două cornete, două trompete, trei tromboni, tubă, timpane, trianglu, tobă mică, talgere, tobă mare, gong, glockenspiel, două harpe, pian și coarde. Regele Florestan al XXIV-lea și Regina au primul lor copil, Prințesa Aurora, și declară o ceremonie de botez fastuoasă pentru a o onora. Sunt invitate la ceremonie șase zâne pentru a oferi daruri copilei. Fiecare zână
Frumoasa din pădurea adormită (balet) () [Corola-website/Science/332894_a_334223]
-
numea în copilărie Robert Spencer a aflat abia mai târziu de la mama sa cine era tatăl său biologic și a ales numele de familie al acestuia, Johnson. De mic copil, a arătat o înclinare pentru muzica, si a cântat la harpa, si la armonica. Nu a fost atras de învățătură și a întrerupt școală în 1927, sub motivul unoe tulburări de vedere. În februarie 1929 el s-a însurat cu Virginia Travis, în vârstă de 16 ani. Tânără soție a murit
Robert Johnson () [Corola-website/Science/334635_a_335964]
-
teme din Simfonia a 5 de Beethoven, reflectă interesul lui Philip Glass față de o nouă percepție a limbajului muzical. Partitura ei, scrisă pentru piculină, două flaute, două oboaie, trei trompete, trei tromboane, un corn englezesc, o tubă, patru percuționiști, pian, harpă și coarde, a fost interpretată, în premieră, în octombrie 1994, de Brooklyn Philarmonic Orchestra, dirijată de Dennis Russell Davies. Philip Glass și Allen Ginsberg și opera Hydrogene Junkebox Țesătura ritmică, pulsatilă, specifică, în compozițiile lui Glass
Philip Glass la 80 de ani și premiera mondială a Simfoniei a 11-a, la Carnegie Hall by DOINA URICARIU din New York () [Corola-website/Journalistic/105802_a_107094]