935 matches
-
sec. XIX; aceeași distanță fizică între oameni, mult mai rari; aceeași senzație de "gol istoric" pricinuită de absența civilizației tehnice moderne. Cum va fi văzut, așa dar, acest obsedant finiș al secolului XX la isprăvirea căruia gîfîim cu toții? Cel mai hazliu lucru, probabil, ar fi ca niște cronicari glumeți ai veacului următor să spună cu umorul lor atît de confortabil că "nu mai aveam benzină". S-ar putea ca aceasta să se întîmple... sau să se fi întîmplat, la propriu. Benzina
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
dulciuri, destui bani - ce vrei mai mult? O să mă întrebi de bună seamă cum de i-am fermecat pe toți oamenii ăștia. Peter numește asta „putere de atracție”, dar nu-i întru totul adevărat. Pentru profesori, răspunsurile mele istețe, remarcile hazlii, fața zâmbitoare și privirea critică aveau ceva simpatic, amuzant și spiritual. Nu eram decât o seducătoare înverșunată, cochetă și amuzantă. Aveam câteva părți bune care îmi asigurau o anumită popularitate, și anume sârguință, cinste și generozitate. N-aș fi oprit
Jurnalul Annei Frank () [Corola-journal/Journalistic/5139_a_6464]
-
Dezastrul după dezastru, pînă cînd Thaw dori să-l oprească printr-un deal și o spînzurătoare, unde Dumnezeu, scîrbit de moarte de propria fire violentă, încerca să răspîndească grația divină în lume lăsîndu-se spînzurat ca un criminal ce era. Era hazliu să te gîndești că reușise asta spunîndu-le oamenilor să se iubească, nu să se rănească unul pe celălalt. Thaw gemu și zise: — Nu-mi place să te hăituiesc în halul ăsta, dar refuz să-ți poleiesc faptele. Admir cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mariaj au rezultat doi copii Olga și Gheorghe. Copiii au fost înconjurați cu deosebită afecțiune și educați în spiritul cinstei, onoarei și demnității strămoșești. A avut fericirea apariției nepoților Dragoș, Irina și Cristian, despre care povestea cu atâta satisfacție momente hazlii din copilăria lor. În cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași a luat ființă a doua catedră de Geografie generală și Geografie umană, cu care ocazie cere, și i se aprobă, postul de asistent suplinitor începând cu 1 aprilie 1940, zi
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cursul căruia întârziai pentru a nu avea necazuriă. La un moment aniversar al său, a servit cu bomboane pe toți studenții aflați în amfiteatrul facultății. Atunci, a rămas în memoria tuturor celor ce au participat la acest moment festiv, modul hazliu în care a explicat, cum a constatat într-o dimineață de iarnă gradul de poluare a aerului din orașul Iași. Ca hușeni, ne mândrim cu personalitatea profesorului Ion Gugiuman, care s-a născut și a copilărit în orașul nostru, fiind
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
facultății) și trimis~ în misiune în Siria, Norvegia și Olanda (în flancul NATO). Marin Nastase a colaborat eficient cu DIE, ca și fiul lui, Adrian, care "activă" în cadrul Secției de Străini în trecere pe teritoriul României, etc. De aceea, pare hazliu, azi, cănd instituția CNSAS, care aparține de PSD, comunica, simplu, ca Adrian Nastase este "curat" și că nu a lucrat cu DIE (decât cu colonelul Ristea Priboi...), spre rușinea profesorului Onisoru. După decembrie 1989, Adrian Nastase a avut câteva avantaje
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
nu o mai spune); 4. Face afirmații fantasmagorice despre anumite cercuri pe care nu le identifica, care ar vrea să limiteze Europa la granița de vest a României. Dar, la 13 iulie 1990, adică după câteva zile de la neproductivul și hazliul interviu, Adrian Nastase schimba pervers tonul, și declara trimisului special al ziarului american "THE NEW YORK TIMES", Steven Greenhouse, ca "România este gata să se integreze în Comunitatea Europeană, chiar și săptămâna viitoare, dacă aceasta ar fi posibil". Ceea ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
care vrei să-l inviți, este surmenat și abia așteaptă să ajungă acasă, să se relaxeze, însă, nu și pentru a găti. Dacă tot ai inițiat acest eveniment, este datoria ta să întreții atmosfera aducând în discuții lucruri pozitive, întâmplări hazlii, ș.a.m.d... evitând pe cât posibil să povestești întâmplari cu finaluri nefericite, sau mai grav să bârfești alți prieteni comuni. Este posibil ca cei doi să nu fie de acord cu “constatările” tale și să atingi eventual niște “corzi sensibile
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
-l întrerupi cu diplomație, amintind de deliciosul desert care urmează să-l pui pe masă, prefăcându-te că ai cam întârziat cu servirea acestuia, sau lăudând calitățile vinului pe care-l serviți în acel moment, sau povestind despre o întâmplare hazlie din viața ta, chiar dacă tu ești protagonista, și se va râde copios pe seama ta, cei prezenți vor râde cu tine și nu de tine, ș.a.m.d.. Mâncarea preparată nu trebuie să fie neapărat scumpă. Important este să fie ușoară
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
fântână a timpului și care ne face să privim înstelarea în plină zi, deosebind lumina de umbre prin însăși ființa noastră. Alexandru Poamă rămâne, pentru acest efort, un semn al trecerii. Ce ar putea astăzi să însemne gesturile simple, duioase, hazlii și contradictorii ale experienței consemnărilor sale literare?! Nimic altceva decât bruma de înțelegere care ne părăsește atunci când nu mai putem privi în ochi copilăria ca pe o atitudine și o tratăm ca pe o stare. Îndemnul lui Alexandru Poamă este
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
liceu, cu care făcea naveta până la liceul cel mai apropiat de satul bunicilor ei. Așa se face că venind spre casă grupuri, grupuri de tineri, un băiat Înalt și subțirel se tot așeza În apropierea ei și-i povestea câte ceva hazliu. Îi plăcea râsul ei cristalin și privirea jucăușă dar, avea ea și un fel de a-l privi când erau numai ei doi În urma grupului. Mai mult nu i-a trebuit tânărului Feodor, inima lui s-a aprins după fetișcana
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Atena versus Ierusalim” concentra, Într-adevăr, Întrebările care mă obsedaseră mereu, dar și „conflictele și contradicțiile” existenței mele. „Spre această duală sursă de Întrebări insolubile nu cred că voi Înceta vreodată să revin”, preziceam În 1982. O Întâmplare mai curând hazlie precedase surpriza londoneză. Într-o vizită la Paris, ajunsesem la o festivitate a editurii Belfond. La un moment dat, Edgar Reichman, pe care tocmai Îl cunoscusem, m-a prezentat doamnei Marianne Veron, care conducea o nouă colecție de proză internațională
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
să-și îndrepte cravata. Când se deschidea ușa, cei doi începeau să se bâlbâie. În filmele mute era însă altfel. Charlie Chaplin ședea pe canapea cu o doamnă și o ținea, de exemplu, în brațe, când soțul ei cu mustața hazlie intra fără să bată la ușă. De altfel, bătutul la ușă n-ar fi avut nici un rost. Charlie nu l-ar fi auzit, pentru că filmul era mut. Soții știau asta și intrau fără avertisment. Urmau o mulțime de gesturi largi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
acasă ud leoarcă și fericit, mama ta cu lacrimi În ochi Îți pune În față un castron de căpșuni cu zahăr și tatăl tău nu pierde prilejul să desfacă o sticlă e mastică și să se Îmbete, perorând că Biblia hazlie este o carte mincinoasă și nenorocită, că, uite, e un Dumnezeu, că-i bate cu fulgere și tunete, să se Învețe minte ei care nu-i dau o pensie ca lumea, mama lor de ticăloși și hoți, că el la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
-s posibile. Din păcate, pentru cei care-au supervizat afișul... Un critic teatral , vorbind despre o scenografă cunos cută a Naționalului ieșean, folosește formula „Axentei Marfa”. Personal, aș prefera Marfei Axenti. Genitivul (sau dativul?) Îmi amintește o sintagmă și mai hazlie, folosită de un gazetar orădean la un colocviu de regie de-acum trei decenii : „Mucenicăi Mușat”, În loc de Mușatei Mucenic. Aștept ziua În care se vor Încerca asemenea acor duri la nume precum Valeria Seciu, Fatma Mohamed, Olga Tudorache, Laura Avarvarei
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
fiecare în juvelnic câte 4-5 bucăți, de la 1,5 kg până la 3. Mai erau vreo două ore până să se însereze când l-am strigat pe Gică să fie atent la ceva. Acum priveam toți patru la un adevărat spectacol hazliu. Mai în dreapta noastră, cam la 50 de metri, se afla un cârd de rațe albe, care avea ca titular un rățoi, foarte mare și frumos, gri pe corp și cu aripile negre. Dumnealui ridicase privirea și se uita atent spre
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
în această ipostază, mi-am pus în gând să las naibii lucrurile serioase care începuseră să-și facă loc printre gândurile mele ca niște gândaci de Colorado și să mă plasez într-o sferă de unde pot privi lumea prin lentilele hazlii ale zeflemelii; să mă cuprind într-un joc de-a huța-huța cu ea și cu autoironia. În tot ce am a vă spune de acum înainte, chiar dacă vor interveni și niște personaje, să mă vedeți numai pe mine: eu în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a trecut, și odată cu ea și păduchii. Mai exista pe atunci un cuvânt nostim numit foame. Auzi dumneata, n-aveam altceva mai bun de făcut decât să rabd de foame, o ocupație la modă pe atunci la unii alde noi, hazlie și foarte instructivă, pentru că te făcea nu știu cum, mai om, cu o demnitate specială a aceluia care putea rezista mai bine acestor surprize oferite în urma războiului. Pe atunci nu știam să număr decât până la douăzeci. Și am rămas puțin descumpănit când
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
bărbați în cămăși albe, cu mânecile suflecate. Parcă trăiam într-un televizor alb-negru. Doar terenul, cu fotbaliștii în tricouri mohorî-te, aducea oarece culoare. Și uriașul cer azuriu de deasupra. Era o lume muncitorească, relativ benignă, cu țipi neciopliți și hazlii, pe care curgea sudoarea, cu coifuri de ziare pe cap, cu "huo"-uri și "dă-i la oase" lipsite de imaginație, dar și de ură. Ia vezi, că eu nu știu multe!", mă amenința stereotip tata de câte ori îl enervam, și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
frică de el. Poate, ar fi avut o reținere dacă venea Îmbrăcat În haina militară, dar așa...? Gulerul cămășii mototolit și jegos nu făcea notă discordantă cu cravata la fel de murdară, agățată neglijent În jurul gâtului și extrem de lungă ce se balansa hazliu pe reverul hainei care la fel se putea opserva resturi de mâncare, de băutură jenant pătată Încât, acest disgrațios individ dacă era Întâlnit În alte ipostaze nu i se putea acorda nici cea mai mică atenție ori din milă Îi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
haine de proastă calitate, unde pantalonii mototoliți iar reverele dela haină șifonate nu făcea notă discordantă cu cravata atârnată neglijent În jurul gâtului, pătată de resturi de mâncare și unsuroasă de ți se făcea greață - totul atârnând pe el suficient de hazliu...! Nimănui nu i’ar fi trecut prin cap, acest saltimbanc, deține o funcție importantă În Miliția Capitalei. Ura ce o avea Împotriva lui se transformă În milă, zâmbind, cum de putuse să aibă teamă de această arătare. Îi vorbi calm
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
grijă, drămuind oricât de mic dumicat...! Nu reușiră să ațipească nici măcar câteva minute și, trompeta Închisorii urla sinistru de o așa manieră Încât proaspeții locatari Înspăimâtați, săriră din paturi și de pe jos unde Încercase unii să doarmă, Într-o Îmbulzeală hazlie. Liberul șef de cameră reuși să-i trezească de-a binelea, ordonând. „Bă nefericiților, ascultați ce vă spun eu, bine...? Ce-i care au dormit În paturi, potiviți saltelele de paie să corespundă liniar, În cea mai perfectă simetrie. Pe
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cu Încă o lună de zile, nu a evitat În schimb să-l trimeată În tribunal cu delictul „Dosire de alimente”, urmând să fie judecat. Până la fixarea termenului de prezentare În fața instanței de Împărțit dreptatea, Tony Pavone, socotind că e hazlie trimeterea lui În tribunal, a deschis multe uși prin diferite ministere pledând În favoarea dreptății, a consultat pe unii avocați care după ce Încasau onorariul Înălțau din umeri neputincioși, opținu chiar o altă audiență la Procurorul General Sever Georgescu ca În final
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să-i maltrateze și infometa la moarte, În mod special În Capitală unde o veche mânăstire”Văcărești”datând de 300-350 ani În urmă,fără instalații sanitare și igrasioasă a fost transformată de activiștii comuniști În “Auschwitz-ul româniei. Drept urmare a unor hazlii Împrejurări Întâmplate mie, am văzut și pipăit cu mâinile mele tragedia unor oameni nevinovați la această provizorie catacombă unde cadavrele gardienii nu mai pridideau să descongestioneze camera mortuară pentru a face loc celor ce vor veni În ziua următoare...! În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nu numai orator, profesor și recitator fără egal, ci și cozeur desăvârțit, extrem de jovial și umorist fără pereche. Șarmul lui intelectual sporea tot mai mult, când glumea (făcând și haz de necaz), spunând epigrame, bancuri și anecdote dintre cele mai hazlii. Cine avea norocul de a-i fi companion la călătorii cu trenuliar eu profitam cât puteam de asemenea prilejuri avea temeiul să se considere fericit pentru că, delectându-se din plin, nu simțea cum trece timpul, Costică fiind Întruna pus pe
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]