10,086 matches
-
pădurilor și a funcțiilor de protecție și producție ale acestora; ... e) aplicarea de tehnologii de recoltare și colectare a lemnului, care să nu afecteze echilibrul ecologic; ... f) realizarea de arborete cu structuri corespunzătoare sub raportul compoziției și densității arborilor la hectarul de pădure; ... g) prevenirea proceselor de degradare a pădurilor și solurilor forestiere, care pot conduce la uscarea prematură a arborilor pe picior; ... h) promovarea în cultura a speciilor autohtone valoroase, precum și împădurirea tuturor suprafețelor neregenerate din fondul forestier; i) readucerea
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
folosințe agricole Articolul 13 Ministerul Silviculturii răspunde de împădurirea, potrivit planului național unic de dezvoltare economico-socială și programelor speciale cu privire la dezvoltarea, conservarea și gospodărirea fondului forestier, a tuturor suprafețelor din acest fond, precum și de asigurarea densității corespunzătoare a arborilor la hectar în toate pădurile. Densitatea arborilor la hectarul de pădure, pe specii forestiere, vîrste și categorii de fertilitate a solului, este stabilită în anexa nr. 3. Articolul 14 Pentru realizarea unei structuri corespunzătoare în cultura a speciilor autohtone valoroase, se va
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
de împădurirea, potrivit planului național unic de dezvoltare economico-socială și programelor speciale cu privire la dezvoltarea, conservarea și gospodărirea fondului forestier, a tuturor suprafețelor din acest fond, precum și de asigurarea densității corespunzătoare a arborilor la hectar în toate pădurile. Densitatea arborilor la hectarul de pădure, pe specii forestiere, vîrste și categorii de fertilitate a solului, este stabilită în anexa nr. 3. Articolul 14 Pentru realizarea unei structuri corespunzătoare în cultura a speciilor autohtone valoroase, se va asigura: a) promovarea, prin regenerări naturale, lucrări
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
necesităților interne, precum și pentru export; ... d) conservarea și îngrijirea pădurilor din zona de cîmpie, îndeosebi a celor cu baza de stejar, gorun, gîrnița, cer, tei și salcîm; ... e) stabilirea structurii optime a arboretelor sub raportul compoziției și densității arborilor la hectar; ... f) elaborarea de tehnologii pentru regenerarea, refacerea și conducerea arboretelor, precum și pentru reconstrucția ecologică a zonelor instabile din punctul de vedere al climei și al altor factori de mediu; ... g) evaluarea funcțiilor de protecție ale pădurilor și creșterea aportului silviculturii
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
dispensarul și chiar o crâșmă a comunei Galata. Școala Primară „Col. C. Langa”, Comuna Miroslava Între anii 1903-1904, locotenent colonelul Constantin Langa zidea pe moșia sa, Miroslava, o școală pe care, după ce o mobilează și o înzestrează cu vreo cinci hectare de pământ, o dăruiește Casei Școalelor pentru comuna Miroslava. Pe zidul de la intrare sunt înscriși eroii Miroslavei din Războiul de Independență (1877). Palatul Mavrocordat din Miroslava Astăzi mai există doar o aripă din palatul construit de Teodor Balș ̀în
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
mare procent al terenului agricol din total terenuri din regiuni, 80%, s-a înregistrat în județul Timiș, iar cel mai mic, de 40%, era în județul Hunedoara. În 2011 suprafața agricolă din Dél-Alföld era de aproape 1215 de mii de hectare, înregistrând o scădere de 7,6%, din care 42% au fost exploatate în județul Bács-Kiskun, 34% în județul Békés și 24% în județul Csongrád. Suprafața agricolă din regiunea Vest era de 1868 de mii de hectare, din care 27% au
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
1215 de mii de hectare, înregistrând o scădere de 7,6%, din care 42% au fost exploatate în județul Bács-Kiskun, 34% în județul Békés și 24% în județul Csongrád. Suprafața agricolă din regiunea Vest era de 1868 de mii de hectare, din care 27% au fost cultivate în județul Arad, 21% în Caraș-Severin, 15% în Hunedoara și 37% în județul Timiș. În cadrul terenurilor agricole ale regiunilor, cel de-al doilea mare procent îl reprezintă suprafața cu păduri. În regiunea Dél-Alföld gradul
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
suprafața regiunilor - nu a atins nici 40% din procentul regiunii Vest (35% din totalul suprafeței). Procentul zonelor împădurite a fost cel mai mare în județele Hunedoara și Caraș-Severin. Suprafața împădurită a regiunii Dél-Alföld se întinde pe 238 de mii de hectare, din care 73% se găsesc în Bács-Kiskun, 11% în județul Békés și 16% în județul Csongrád. În comparație cu situația din Ungaria, nivelul de împădurire este mai echilibrat în regiunea Vest; cel mai mare procent din suprafața împădurită de 1106
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
se găsesc în Bács-Kiskun, 11% în județul Békés și 16% în județul Csongrád. În comparație cu situația din Ungaria, nivelul de împădurire este mai echilibrat în regiunea Vest; cel mai mare procent din suprafața împădurită de 1106 de mii de hectare (37%) se află în județul Caraș-Severin, restul le revine județelor Arad (20%), Hunedoara (33%) și Timiș (10%). Față de situația din 2008, mărimea suprafeței împădurite a crescut în ambele regiuni, într-o măsură mai mare în regiunea Dél-Alföld, care dispune de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
regiunea Dél-Alföld. În regiunea din Ungaria pășunile reprezintă doar 14% din suprafața agricolă utilizabilă, pe când acest procent se ridică la 40% în cazul regiunii din România. În Regiunea Vest, o treime din suprafața de pășune, adică 746 de mii de hectare, este deținută de județul Caraș Severin, iar în Dél-Alföld, două treimi din suprafața de pășune, adică 164 de mii de hectare se găsește în județul Bács-Kiskun. În 2011, în structura culturilor agricole, o pondere determinantă, o au în continuare cerealele
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
în cazul regiunii din România. În Regiunea Vest, o treime din suprafața de pășune, adică 746 de mii de hectare, este deținută de județul Caraș Severin, iar în Dél-Alföld, două treimi din suprafața de pășune, adică 164 de mii de hectare se găsește în județul Bács-Kiskun. În 2011, în structura culturilor agricole, o pondere determinantă, o au în continuare cerealele, suprafața semănată scăzând ușor în regiunea din Ungaria, însă crescând în cea din România. În ambele regiuni cerealele au fost cultivate
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
cerealele, suprafața semănată scăzând ușor în regiunea din Ungaria, însă crescând în cea din România. În ambele regiuni cerealele au fost cultivate pe o suprafață de 58% a terenurilor arabile. În Dél-Alföld pe o suprafață de 587 de mii de hectare, cu 15% mai mic decât în 2008, s-a obținut o recoltă de cereale mai mică cu 21%. Cea mai mică scădere (16%) a producției de cereale din regiune se înregistra în județul Bács-Kiskun, iar cea mai mare (32%) în
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
cu 21%. Cea mai mică scădere (16%) a producției de cereale din regiune se înregistra în județul Bács-Kiskun, iar cea mai mare (32%) în județul Csongrád. În Regiunea Vest se cultivau cereale pe o suprafață de 634 de mii de hectare, cu 9,5% mai mare decât în 2008; s-a obținut o recoltă de cereale mai mare cu 34%. În regiunea Vest cu puțin peste jumătate din suprafața destinată cultivării de cereale se găsea în județul Timiș, un procent de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
stabilită de Uniunea Europeană privind reglementarea producției a afectat în principal cultivarea sfeclei de zahăr, prin urmare producția acesteia a înregistrat o ușoară scădere. În 2011 pe terenurile arabile din Dél-Alföld culturile de sfeclă roșie ocupau abia 2 mii de hectare; cantitatea produsă reprezenta 13% din totalul pe țară. În Regiunea Vest culturile de sfeclă de zahăr ocupau abia 0,1% din totalul terenurilor arabile, fiind cultivate pe o suprafață de 790 de hectare, suprafața cultivată și cantitatea de producție 38
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
sfeclă roșie ocupau abia 2 mii de hectare; cantitatea produsă reprezenta 13% din totalul pe țară. În Regiunea Vest culturile de sfeclă de zahăr ocupau abia 0,1% din totalul terenurilor arabile, fiind cultivate pe o suprafață de 790 de hectare, suprafața cultivată și cantitatea de producție 38 înregistrând de asemenea o creștere. În regiunea din Ungaria producția medie a sfeclei de zahăr a fost ușor inferioară celei obținute în anul 2008, în timp ce în Regiunea Vest a depășit cu 31% pe
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
este recoltată pe o suprafață cu 2,3% mai mică decât în urmă cu trei ani, iar cantitatea produsă a scăzut cu 10%. În 2011, în Dél Alföld floarea soarelui era cultivată pe o suprafață de 128 de mii de hectare, suprafața și cantitatea recoltată asigurând o cotă de 22% din totalul pe țară. În Regiunea Vest, floarea soarelui cultivată ocupa o suprafață 53 de mii de hectare, suprafața de producție scăzând într-o mică măsură, însă cantitatea produsă a depășit
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Alföld floarea soarelui era cultivată pe o suprafață de 128 de mii de hectare, suprafața și cantitatea recoltată asigurând o cotă de 22% din totalul pe țară. În Regiunea Vest, floarea soarelui cultivată ocupa o suprafață 53 de mii de hectare, suprafața de producție scăzând într-o mică măsură, însă cantitatea produsă a depășit-o cu 20% pe cea obținută în 2008. Această plantă era cultivată în toate județele celor două regiuni, este adevărat însă că există diferențe semnificative; ponderea cea
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
în toată Regiunea Vest (5,4 milioane). La compararea efectivelor de animale obținem mult mai ușor o imagine clară dacă în loc de numărul animalelor evaluăm densitatea animalelor. În cazul bovinelor atât în Dél-Alföld cât și în Regiunea Vest la 100 de hectare de teren agricol revin 13 capete, cele mai multe în județul Békés, cele mai puține în județul Bács-Kiskun. În Regiunea Vest la 100 de hectare de teren agricol revin aproape 42 8 bovine, doar valorile înregistrate în județul Hunedoara (depășind cu 150
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
evaluăm densitatea animalelor. În cazul bovinelor atât în Dél-Alföld cât și în Regiunea Vest la 100 de hectare de teren agricol revin 13 capete, cele mai multe în județul Békés, cele mai puține în județul Bács-Kiskun. În Regiunea Vest la 100 de hectare de teren agricol revin aproape 42 8 bovine, doar valorile înregistrate în județul Hunedoara (depășind cu 150%) și în județul Timiș (depășind cu două treimi) prezentând o diferență semnificativă față de această medie. În Dél-Alföld în 2011 numărul porcilor raportat la
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
revin aproape 42 8 bovine, doar valorile înregistrate în județul Hunedoara (depășind cu 150%) și în județul Timiș (depășind cu două treimi) prezentând o diferență semnificativă față de această medie. În Dél-Alföld în 2011 numărul porcilor raportat la o sută de hectare este de 67, cu 3 mai puțin decât în urmă cu trei ani, în Regiunea Vest această cifră ajunge la 50 de animale, mai mult cu 1 animal față de numărul lor din 2008. În Regiunea Vest cel mai mare număr
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
decât în urmă cu trei ani, în Regiunea Vest această cifră ajunge la 50 de animale, mai mult cu 1 animal față de numărul lor din 2008. În Regiunea Vest cel mai mare număr de porcine raportat la o sută de hectare se înregistrează în județul Timiș (83 buc.) și cel mai mic este în județul Caraș-Severin (15 buc.). În același timp în regiunea din Ungaria se constată o diferență semnificativ mai mică între județe. TURISM Turismul este unul din motoarele principale
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
doua parte a secolului al XIX-lea a angrenat și economia locală din Vrancea. Într-adevăr, evoluția economică a țărilor românești în secolul al XIX-lea este una foarte accelerată: pentru ilustrare, suprafața cultivată în Moldova crește de la 278.000 hectare în 1829 la 1.000.000 în 1863, adică de circa patru ori, în timp ce în Țara Românească aceasta crește de la 511.000 hectare în 1839 la 1.415.000 hectare în 1863 (Mureșan și Mureșan, 2003, p. 90). Volumul comerțului
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
al XIX-lea este una foarte accelerată: pentru ilustrare, suprafața cultivată în Moldova crește de la 278.000 hectare în 1829 la 1.000.000 în 1863, adică de circa patru ori, în timp ce în Țara Românească aceasta crește de la 511.000 hectare în 1839 la 1.415.000 hectare în 1863 (Mureșan și Mureșan, 2003, p. 90). Volumul comerțului exterior al celor două țări crește de la 39,1 milioane lei în 1832 la 75,4 milioane lei în 1860 și 178 milioane
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pentru ilustrare, suprafața cultivată în Moldova crește de la 278.000 hectare în 1829 la 1.000.000 în 1863, adică de circa patru ori, în timp ce în Țara Românească aceasta crește de la 511.000 hectare în 1839 la 1.415.000 hectare în 1863 (Mureșan și Mureșan, 2003, p. 90). Volumul comerțului exterior al celor două țări crește de la 39,1 milioane lei în 1832 la 75,4 milioane lei în 1860 și 178 milioane în 1860, produsele agricole (mai ales cereale
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
au răsărit dintr-o dată, pe coasta dealului, pe malul Dunării sau în inima Bărăganului, niște schelării apocaliptice din metal negricios - în care ficțiunea științifico-fantastică se amesteca insesizabil cu viziunile coșmarești medievale - ce au dizlocat dintr-o singură lovitură sute de hectare de pămînt arabil, a cărui scoatere din circuitul agricol trebuia compensată de productivitatea sporită a spațiilor verzi din fața blocurilor și a rondourilor pentru flori din fața caselor. A doua consecință a fost una demografică și etnofolclorică, ușor de observat chiar la
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]