738 matches
-
cultul orgasmului, plăcerea de a se implica. Intensitatea se situează pe un alt registru decât cel al profunzimii, după cum senzația se referă la o altă dimensiune decât sentimentul. Căutarea sa pare în contradicție cu valorile tradiționale ca înțelepciunea, statornicia, liniștea. Hedonismul este valoarea care rezumă tot ceea ce am descris mai sus. Plăcerea dictează vieții. Ea se concentrează asupra prezentului. Plăcerea așteaptă satisfacerea imediată. Eliberată de tabuuri, deculpabilizată, plăcerea apare ca inocentă. Ne întoarcem, fără să ne dăm seama, la carpe diem
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
moral, societățile noastre și-au reafirmat nevoia de siguranță (C. 9.). Această valoare are mai multe dimensiuni: siguranța în fața criminalității și a delincvenței, pe stradă și în transportul public, siguranța muncii, în fața bolii și a diferitelor riscuri ale vieții. Prelungind hedonismul și aflându-se în tensiune cu munca, activitățile de timp liber (C. 10.) fac parte din societatea de consum care procură în același timp venituri și timp liber, care organizează din punct de vedere comercial distracțiile, călătoriile, activitățile, serviciile multiple
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
durează la nesfârșit. Nu mai credem atât de mult în lumea de apoi, dar aspirăm mereu la eternitate. Negăm imposibilul. Totul trebuie să ne reușească. Valorile care se ascund în spatele acestor atitudini sunt valori postmoderne (deja studiate): individualismul, dezvoltarea personală, hedonismul, cu implicația unei satisfaceri imediate. Ele inspiră judecățile și se materializează prin exigențe și revendicări. Altădată răspundeam inevitabilului cu o atitudine care poate fi numită "morală de consolare". Suferiți? Acceptați-vă durerea: ea contribuie la mântuirea voastră, vă purifică înainte de
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
204-205 Fraternitate, 26, 98, 123, 150, 152, 154, 185 Frumusețe, 149-150, 200 Funcția socială, 55, 67, 130 Funcția valorilor, 23-24, 61 G Generație, 18, 23, 38, 47, 56, 94, 116-117, 130, 146, 203, 212, 235 Grup de referință, 37 H Hedonism, 114, 122, 129, 131, 141, 204 I Ideologii, 24, 36, 44, 92, 108, 167, 188, 207, 228 Iluminism (secolul Luminilor), 113, 119, 126, 148, 154-155, 167-169, 176, 224 Individualism, 19, 114, 121-123, 125-126, 138, 162, 204 Incubație, 33, 35, 115
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
lipsa de contacte emoționale directe etc. Relațiile interpersonale și cele cu instituțiile statului, sunt pur formale și bazate pe interese materiale, concurențiale, reduse la „nevoi pulsionale”. P. Ricoeur denumește acest fenomen „bulimia dorințelor”, iar P. Raynaud îl consideră un nou „hedonism”. Indivizii, sub influența incitațiilor publicitare, sunt antrenați într-un circuit al unei agitații continue reprezentat prin circuitul „dorință-împrumut-cheltuială-cumpărare-risipă”. Aceasta va duce, în scurt timp, la insatisfacții, frustrări, corupție, creșterea delincvenței juvenile (H. Bloch și A. Niederhoffer). Consecințele acestui fenomen de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Chiar dacă nu sunt originale, asemenea idei sunt singulare în epocă. Erotica din primul său volum, Rost de poezii adecă stihuri (1820), îl apropie pe M., prin accentele neoanacreontice și sentimentalismul lăutăresc, de Conachi și de poeții Văcărești. Poeziile exaltă un hedonism împrumutat din At. Christopoulos, lipsindu-le însă nota de senzualitate grațioasă caracteristică liricii acestuia, chiar dacă unele versuri sunt de-a dreptul traduceri. Stihurile bachicești preiau tonul cântecului de lume, dar patetismul (tânguiri, blesteme) le scade valoarea. Odă râvnitoare spre învățături
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
sinuciderea lui spectaculoasă, după publicarea, în 1903, a cărții sale Sex și caracter. Inspirația viziunii asupra destinului omului a tânărului autor a fost una riguros dualistă. În orientarea vieții, valoarea și plăcerea îi apăreau drept poli. Weininger opunea idealismul moral hedonismului. Pentru idealist cu adevărat reale sunt doar binele, adevărul, frumusețea 22 GÂNDITORUL SINGURATIC pură și echitatea. Încorporările exemplare ale acestui mesaj erau pentru evreul Weininger învățătura lui Iisus Christos precum și filozofiile lui Platon și Kant. În alcătuirea omului, susținea el
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mea prin ele?" (apud Eugen Simion). Imperfecțiunea limbajului este, în fapt, piatra de încercare ce împiedică liniștirea conștiinței estetice a primului dintre Văcărești. La abia înfiripata conștiință scriitoricească Ienăchiță adiționează și una morală, o etică care nu refuză dreptul la hedonism între anumite limite. La acestea poetul afirmă un spațiu preferențial unui profund sentiment al datoriei. Cine, trecut prin școală, nu-și amintește catrenul: "Urmașilor mei Văcărești/ Las vouă moștenire:/ Creșterea limbii românești/ Ș-a patriei cinstire". Testament urmat, în mare
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
determin în ce măsură există diferențieri în ruralul României, față de urban, în privința interesului pentru aceste nevoi superioare și diferențieri date de alți predictori. Grafic 3.4: Atitudinea populației rurale față de protejarea mediului înconjurător Sursa datelor: EVS 1999 O măsură a înclinației spre hedonism ca valoare a postmodernismului (deși indirectă) este dată de itemii legați de importanța muncii și a timpului liber. Astfel, în legătură cu toți itemii legați de muncă din tabelul de mai jos, opinia majoritară conduce la ideea că aceasta este importantă și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și codificarea cunoașterii teoretice pentru coordonarea inovației și formularea politicilor"105. Pornind de la aceste coordonate, s-a continuat conturarea noii societăți și la alți teoreticieni, accentuându-se evoluția altor raporturi de putere și mecanisme psiho-sociale, ce conduc spre un nou hedonism și spre "societatea informatizată". Consumerismul contribuie la amplificarea "pieței iluziilor", a importanței "sistemului obiectelor" și a publicității. Postmodernitatea pare a fi condus la o exacerbare a consumului și a tehnologiilor mass-media până acolo încât unii critici ai fenomenului consideră că
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și de petrecere a timpului liber). A doua etapă, clasicizată sub denumirea de "societate de consum", apare în jurul anului 1950 și este dominată de logica abundenței, a cantității, a creării nevoilor artificiale ce conduc către un "shopping compulsiv" și un hedonism generalizat. Etapa aceasta, descrisă și de Baudrillard în La société de consommation, "poate fi considerată ca primul moment al ștergerii vechii modernități disciplinare și autoritare, dominată de confruntări și de ideologii de clasă"386. Însă această fază este considerată de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
impresii ale unui basarabean în România: „iar pe cer pletele tale/ aduceau Piața Roșie din Moscova/ pe Piața Victoriei din București” (poem cu licurici). Stilul adoptat în monografia despre Nicolae Manolescu (2000), compusă din cinci secțiuni (Nicolae Manolescu sau Despre hedonismul critic, Date biobibliografice, Antologie de texte critice, Antologie de texte literare și Dosar de receptare critică), e departe de a fi unul savant și pedant. Scrisă alert, cu entuziasm, cartea poate fi considerată și un omagiu, expresia unei prețuiri necondiționate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
și al celorlalte arte, în paginile revistei întâlnindu-se Mihail Dragomirescu (cu secvențe din Știința literaturii ori cu „dialoguri”), Tudor Vianu (Psihanaliza și morala), Lucian Blaga (Polivalența estetică a naturii, Weltliteratur și Daimonion), Scarlat Struțeanu (Arta nouă, Clasicism și romantism, Hedonismul estetic, Este arta un joc?), F. Aderca (Mic tratat de estetică literară și o suită de interviuri care vor intra în Mărturia unei generații), N.N. Matheescu (Instinctul artistic, Conceptul estetic al lui Auguste Comte, Considerațiuni asupra catharsisului aristotelic, Despre mituri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
doar pe senzualitate pur], lipsite de orice constrângeri etice. O viat] tr]it] doar în pl]ceri duce prin ins]și natura să la plictis și dezordine, afectând viața de familie și pe cea a colectivit]ții. Buddha a condamnat hedonismul pur prin argumente psihologice și etice. De asemenea, a criticat și atitudinea unor materialiști, care nu credeau în existența vieții de dup] moarte și, prin urmare, aveau un stil de viat] bazat pe pl]ceri și lipsit de orice valori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unor st]ri de fericire și pl]cere care dep]șesc lumea real], fiind mai degrab] st]ri de beatitudine, însuflețire și extaz. Exist] anumite subtilit]ți în aceste st]ri, care dep]șesc pl]cerile asociate în mod normal hedonismului (ideea c] pl]cerea este sau ar trebui s] constituie țelul tuturor acțiunilor omului). În raport cu st]rile jh³nas, concepte precum hedonismul și eudemonismul (în cadrul c]ruia „fericirea” îndeplinește același rol pe care îl are „pl]cerea” în concepția hedonist]) nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și extaz. Exist] anumite subtilit]ți în aceste st]ri, care dep]șesc pl]cerile asociate în mod normal hedonismului (ideea c] pl]cerea este sau ar trebui s] constituie țelul tuturor acțiunilor omului). În raport cu st]rile jh³nas, concepte precum hedonismul și eudemonismul (în cadrul c]ruia „fericirea” îndeplinește același rol pe care îl are „pl]cerea” în concepția hedonist]) nu mai cunosc o aplicabilitate precis] în sfera eticii occidentale. Budismul poate fi asociat atât eticii consecințialiste, deoarece include idealul de fericire
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu e posibil] și nu e nici m]car necesar]. Astfel, simțul comun și împreun] cu acestă competențele morale ale individului sunt protejate în fața sov]ielilor teoretice și a simplific]rilor. Pe baza acestei viziuni, Reid s-a pronunțat împotriva hedonismului secular pe care l-a v]zut la Hume. El a dorit s] apere creștinismul, identificat acum cu simțul comun. Bentham a crezut, din contr], c] apelul la intuiție mascheaz] doar interesele personale periculoase ale celor care îl lansau. El
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau cu o gândire sofisticat]. Imaginea unei mulțimi necontrolate de ușuratici în c]utare de pl]ceri nu este tocmai una încânt]toare. Asemenea imagini caricaturizate ar avea un efect filosofic cu mult mai puternic în cazul în care adepții hedonismului utilitarist ar susține ideea că oamenii s] îmbr]țișeze hedonismul, sau chiar mai mult, s] militeze pentru acest lucru în virtutea caracterului logic al teoriei pe care o promoveaz]. Cu toate acestea, imaginea de mai sus este o exagerare, ca toate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestea, imaginea de mai sus este o exagerare, ca toate imaginile caricaturizate, de altfel. Utilitarismul hedonist nu face asemenea afirmații, ci doar propune (cum procedeaz] și Bentham, de altfel) ideea empiric] potrivit c]reia oamenii prezint] o tendinț] natural] spre hedonism, tendinț] influențat] de pl]cere și suferinț] și de care ar trebui s] țin] cont orice doctrin] etic]. În acest sens, hedonismul etic se detașeaz] doar într-o foarte mic] m]sur] de o alt] teorie convergent], aceea a hedonismului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propune (cum procedeaz] și Bentham, de altfel) ideea empiric] potrivit c]reia oamenii prezint] o tendinț] natural] spre hedonism, tendinț] influențat] de pl]cere și suferinț] și de care ar trebui s] țin] cont orice doctrin] etic]. În acest sens, hedonismul etic se detașeaz] doar într-o foarte mic] m]sur] de o alt] teorie convergent], aceea a hedonismului psihologic. Utilitarismul propus de Bentham poate fi definit că exercițiu de deducere a unor concluzii etice posibile (și prin urmare contestabile) pornind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
hedonism, tendinț] influențat] de pl]cere și suferinț] și de care ar trebui s] țin] cont orice doctrin] etic]. În acest sens, hedonismul etic se detașeaz] doar într-o foarte mic] m]sur] de o alt] teorie convergent], aceea a hedonismului psihologic. Utilitarismul propus de Bentham poate fi definit că exercițiu de deducere a unor concluzii etice posibile (și prin urmare contestabile) pornind de la premise psihologice potențiale. Eroarea este cea care se preteaz] cu adev]rât parodierii, fiind legat] nu atât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de bâz] a teoriei lui Bentham. Odat] înf]ptuit acest lucru, substanța concluziilor morale desprinse ulterior ar putea suferi modific]ri, spre deosebire de structura lor, care va r]mane aceeași. Cea mai recent] substituire de acest fel se realizeaz] între principiul hedonismului psihologic al lui Bentham și ideea de „satisfacere a preferințelor”, conform c]reia adepții acestui utilitarism de natur] preferențial] ar trebui s] insiste cu prec]dere asupra satisfacerii opțiunilor prevalente, în general, si mai putin asupra întâiet]ții pl]cerilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] insiste cu prec]dere asupra satisfacerii opțiunilor prevalente, în general, si mai putin asupra întâiet]ții pl]cerilor în raport cu suferință. Cea de-a doua teorie s-a dovedit a o include pe cea dintâi în majoritatea situațiilor în care hedonismul de factur] etico-psihologic] promovat de c]tre Bentham a urmat direcția corespunz]toare, ins] au existat și situații contrare. Uneori ne angaj]m în acte de autosacrificiu, donând, spre exemplu, bani obținuți cu mari eforturi în scopuri caritabile, renunțând la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de importanța pe care o atribuie anumitor valori față de altele, decât de prezența sau absența acestora în sistemul lor de orientări. Cele zece valori de bază despre care Schwartz spune că pot fi identificate în toate societățile sunt: autonomie, stimulare, hedonism, autorealizare, putere, securitate, conformitate, tradiție, benevolență, universalism. Acestea sunt structurate pe două dimensiuni: deschidere la schimbare versus conservatorism și concentrare asupra sinelui versus transcendența sinelui (Schwartz, 1994, 2006). Modelul lui Hofstede propune cinci dimesiuni ale culturii: distanța socială, evitarea incertitudinii
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
față de diferențierea în câștiguri a două persoane cu același statut organizațional, dar a căror performanță de rol diferă Diferențele între venituri trebuie să fie mai mici sau mai mari pentru a încuraja efortul individual Tradiție Securitate Conformitate Autonomie Stimulare Putere Hedonism Benevolență Autorealizare Universalism să respecte obiceiurile transmise în familie sau religioase; să trăiască în zone liniștite, sigure; să evite orice ar putea fi periculos; să se poarte mereu frumos; să evite să facă ceva despre care ceilalți ar putea spune
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]