893 matches
-
pe terasa aflată deasupra intrării. Aici tronează blazonul familiei Karolyi. Este făcut din ceramică arsă, aplicat pe perete, într-un cadru special zidit. La început s-a crezut că era blazonul familiei Csernovics, dar după descoperirea blazonului lor, specialiștii în heraldica îl atribuie familiei Karolyi. Balustradă are suporturi pentru vaze cu flori. Pereții interiori ai castelului, la început, au fost zugrăviți simplu, cu văr, peste care se aplicau diferite modele colorate (flori, struguri, fructe etc.), după destinația camerei. Mai tarziu, familia
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
fi localizat în prezent. Acea carte conținea o colecție de documente, dintre care "Notiția" era ultimul și cel mai mare document, ocupând 164 de pagini ce reuneau mai multe documente anterioare, printre care și unul din secolul al IX-lea. Heraldica din manuscriptele ilustrate ale "Notiției" se pare ca imită sau copiază exemple numai din pierdutul "Codex Spirensis". Cea mai importantă copie a "Codexului" este aceea făcută pentru Pietro Donato (1436) și ilustrata de Peronet Lamy. Pentru fiecare jumătate a imperiului
Notitia Dignitatum () [Corola-website/Science/317013_a_318342]
-
și uzine, cum ar fi fabrica specializată în producerea uleiurilor eterice, fabrica de conserve și fabrica de zahăr. În anul 1973, la 300 ani de la înființarea Glodenilor, a fost lansată Stema orașului, ea reprezintă un scut cu culorile tradiționale ale heraldicii moldovenești - albastru, galben și roșu, pe care sunt amplasate elementele de bază, relevante localității. În anul 1985 Glodeni s-a înfrățit cu orașul Șorgorod din Ucraina, iar în 1990 cu orașul Botoșani din România, cu care menține relații culturale. În
Glodeni, Moldova () [Corola-website/Science/304341_a_305670]
-
bază un zid crenelat, de argint, cu două turnuri laterale, rotunde și crenelate. În centru, două personaje domnești, de aur, flanchează un copac de argint, dezrădăcinăm deasupra căruia se află acvila cruciată, de aur, cu ciocul și ghearele roșii. Pasărea heraldică este însoțită, în dreapta, de un soare de aur, figurat, iar în stânga de o semilună înfățișată, de asemenea, figurat, în aceeași cromatică. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri crenelate, din care iese o acvilă
Stema orașului Târgoviște () [Corola-website/Science/335408_a_336737]
-
reședința la Bârlad) și Fălciu (cu prima reședință la Fălciu, apoi la Huși). În ianuarie 2006, în ședință de Guvern a fost aprobată stema actuală a județului Vaslui. Modelul de stemă a fost conceput în 2004 de către un specialist în heraldică de la București care a ales pentru crearea stemei simbolurile istorice ale fostelor ținuturi ale județului: Vaslui, Tutova și Fălciu. (Hotărârea nr. 60 din 19.01.2006 privind aprobarea stemei județului Vaslui) Stema județului Vaslui, potrivit anexei nr. 1, se compune
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
mișcarea modernistă. Începând din anul 1892, Stanislaw oscilează între Cracovia și Paris, pentru ca în 1895 să facă o policromie la Biserica Călugărilor Franciscani, acesta fiind primul proiect monumental al său. Policromia a constat din motive florale, geometrice și motive de heraldică. Ulterior va executa pentru această biserică și vitraliile. Acum va publica o serie de piese de teatru și în urma unei legături cu o țărancă Teodora Teofila Pytko apar primii urmași. Este demn de menționat faptul că Wyspiański a primit marele
Stanisław Wyspiański () [Corola-website/Science/324582_a_325911]
-
d.Hr., dar populații semnificative au rămas în nordul Africii până la începutul secolului XX. Dacă în anii 1960 existau 450.000 de lei, în anul 2011 mai erau cel mult 20.000. Leii sunt un simbol care apare des în heraldica familiilor regale și a nobilimii. Apar și în arta plastică chineză, deși nu au trăit niciodată în China. Niciun alt animal nu a primit mai multă atenție în artă și literatură. În Biblie este amintit de 130 de ori. În
Leu () [Corola-website/Science/297255_a_298584]
-
leu rampant orientat spre dreapta, ieșind din zidul cetății, totul de aur. În câmp de azur se află o sabie de argint, cu mânerul în jos. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Compoziția heraldică reprezintă tradiția istorică locală ce se leagă de familia Kretzulescu, vechi boieri din Țara Românească. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
la Cuhea, și pentru sprijinul oferit regelui în campaniile sale militare acesta îi concedase stema sa de familie (crini de aur în câmp albastru). În cazul stemei lui Bogdan I, alt autor consideră că acesta avea pe stemă doar floarea heraldică cu cinci petale. După moartea lui Carol Robert de Anjou, Bogdan I cade în dizgrația succesorului acestuia, Ludovic I de Anjou, din cauza conflictului din iarna anului 1343 în care se afla aliat cu voievodul de Bereg, Crăciun din Bilca, împotriva
Bogdan I () [Corola-website/Science/299087_a_300416]
-
are în centrul preocupărilor sale transpunerea cât mai fidelă în simboluri heraldice (steme și sigilii) a realităților istorice referitoare la statul român, regiuni, județe orașe și instituții din România, în diferite perioade din evoluția acestora. Elementul central al heraldicii României îl constituie stemele care constituie "„ansamblul semnelor distinctive și simbolice care alcătuiesc blazonul unei persoane, instituție sau stat exprimând atributele sale.”" a reflectat din totdeauna, în forme variante și în mod oficial, starea de fapt din acel moment a
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
de-a lungul istoriei aproape întotdeauna aceleași simboluri heraldice. Elaborarea stemelor se face potrivit normelor stricte ale științei și artei heraldice. De asemenea, se ține cont și de tradițiile locale. Aceste reguli sunt stipulate în metodologia stabilită de Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române. Regulile heraldice în ceea ce privește însemnele românești sunt riguroase. Scutul are formă și dimensiuni standard. Figurile stemei trebuie să fie clare și bine conturate, inteligibile și la dimensiuni mici și nu în ultimul rând trebuie să ocupe
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Crearea stemelor se face în urma unui concurs public, la final alegându-se trei variante ce se supun atenției cetățenilor. În urma acestei etape, trebuie întocmite o serie de documente: Metodologia de elaborare a proiectelor de stemă a fost stabilită de către Comisia heraldică și distribuită prefecturilor de județ. Primele mențiuni referitoare la aspecte de ordin heraldic se întâlnesc în lucrările cronicarilor moldoveni din secolul al XVII-lea și al XVIII-lea: Grigore Ureche, Miron Costin ("Cronica țărilor Moldovei și Munteniei"), Nicolae Costin, precum și
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Munteniei"), Nicolae Costin, precum și în operele scrise de domnitorul Dimitrie Cantemir. În aceste lucrări sunt întâlnite o serie de legende referitoare la simbolurile heraldice ale capului de bour, corbului, precum și "pretinsele armerii ale Daciei" (doi lei afrontați).. În secolele următoare, heraldica cunoaște o dezvoltare semnificativă, toate marile familii boerești, autohtone și străine, adoptând simboluri heraldice proprii (blazoane și steme de familie). Cel mai vechi sigiliu domnesc este cel din 1782 al lui Nicolae Caragea, domn al Țării Românești (1782-1783), pe care
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
ținuturilor, este cea a Divanului Cnejiei Moldovei, din perioada 1806-1812, iar primul sigiliu domnesc moldovenesc de acest tip este cel a lui Scarlat Callimachi, alcătuit în urma poruncii date Divanului Țării în 1815, și care a fost executat de Gheorghe Asachi.. Heraldica românească se va constitui ca știință, în sensul modern al termenului abia în secolul al XIX-lea, remarcându-se o serie de heraldiști ca: Gheorghe Asachi, Gheorghe Șeulescu, Mihail Kogălniceanu, Cezar Bolliac, precum și reputați istorici ca Bogdan Petriceicu Hașdeu, V.
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
ca Bogdan Petriceicu Hașdeu, V. A. Urechia sau Dimitrie A. Sturdza. La cumpăna dintre secolul al XIX-lea și al XX-lea ăși desfășoară activitatea heraldiștii: Octav George Lecca (1881-1957), Ștefan Dimitrie Grecianu (1825-1908) și Petre Vasiliu-Năsturel. După Marea Unire, heraldica a beneficiat de un nou impuls prin înființarea în 1921 a Comisiei Consultative de Heraldică, formată din 7 membri alesi pe 5 ani si ale căror atribuții erau atât de a stabili stemele județelor, orașelor și diferitelor autorități și instituții
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
al XIX-lea și al XX-lea ăși desfășoară activitatea heraldiștii: Octav George Lecca (1881-1957), Ștefan Dimitrie Grecianu (1825-1908) și Petre Vasiliu-Năsturel. După Marea Unire, heraldica a beneficiat de un nou impuls prin înființarea în 1921 a Comisiei Consultative de Heraldică, formată din 7 membri alesi pe 5 ani si ale căror atribuții erau atât de a stabili stemele județelor, orașelor și diferitelor autorități și instituții laice sau religioase ale țării, cât si de a controla folosirea lor. În secolul XX
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
a luat inițiativa de a elabora o nouă stemă, cu caracter definitiv. De data aceasta au fost consultați și specialiști francezi. Drept urmare, în octombrie 1863 a fost alcătuit un nou proiect de stemă, primul care respecta întru totul cerințele științei heraldicii. Noua stemă cuprinde un scut sfertuit, având în cartierele unu și patru, pe fond albastru, acvila cruciată, încoronată și purtând în gheare semnele puterii (sceptrul în stânga și sabia în dreapta), iar în cartierele doi și trei, pe fond roșu, capul de
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
un pavilion de purpură căptușit cu hermină, cu ciucuri și franjuri de aur, prins într-o coroană închisă.("") Ultima schimbare oficială a stemei petrecută în secolul al XIX datează din 1872. Atunci, prin legea publicată la 11 martie noua compoziție heraldică, proiect al lui Ștefan D. Grecianu, arăta astfel: scut sfertuit, având în cartierele unu și patru câmp albastru, iar în doi și trei roșu. În cartierul unu este reprezentată acvila de aur, cruciată și încoronată cu același metal, având în
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
desăvârșirii Marii Uniri, la sfârșitul Primului Război Mondial, prin ratificarea și recunoașterea internațională a actelor de unire ale Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei, a apărut necesitatea ca această nouă realitate politică să fie reflectată și în stema de stat. În 1921 o comisie heraldică special instituită a adoptat și propus spre adoptare forurilor legiuitoare, o nouă reprezentare a stemei de stat, pe baza modelelor propuse de heraldiștii József Sebestyén și Paul Gore. Legea din 23 iunie 1921 precizează că stema României este alcătuită dintr-
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
noul act legislativ era plasarea stelei roșii cu 5 colțuri pe razele dintre spicele cununii, în capul stemei, asemănătoare stemei sovietice din acel timp. În 1965 a fost proclamată Republica Socialistă România, fapt care s-a reflectat și în reprezentarea heraldică a simbolurilor statale. În Constituția adoptată la 21 august 1965 se prevedea că "„Stema Republicii Socialiste România reprezintă munți împăduriți, deasupra cărora se ridică soarele. În partea stângă a stemei se află o sondă. Stema este încadrată de o cunună
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
noua stemă de stat să fie adoptată odată sau după adoptarea primei Constituții post-revoluționare. Începând din 1990 s-au realizat și depus la Parlament mai multe proiecte. Ca și în perioada 1918 - 1921, acum apar mai multe comisii: Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie, Comisia Camerei Deputaților înființată la propunerea președintelui acesteia Dan Marțian, Comisia Lărgită, Comisia Națională pentru Alcătuirea Stemei de Stat constituită la inițiativa Guvernului Petre Roman, fiecare propunând diferite variante de stemă. Astfel, în septembrie 1990, a fost
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
fiecare propunând diferite variante de stemă. Astfel, în septembrie 1990, a fost depus la Biroul Camerei Deputaților, de către deputatul Nae Bedros (PNL), "„Proiectul de lege pentru fixarea stemei României”." Acest proiect, aparținând heraldiștilor Jean-Nicolas Mănescu, secretar general al Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” și Constantin E. Ștefănescu, membru al aceleaiși comisii. Jean-Nicolas Mănescu începuse elaborarea acestei lucrări încă din 1975. Într-un interviu din 1992, Constantin E. Ștefănescu declara: "„S-a pornit de la moștenirea
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Genealogie și Sigilografie a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” și Constantin E. Ștefănescu, membru al aceleaiși comisii. Jean-Nicolas Mănescu începuse elaborarea acestei lucrări încă din 1975. Într-un interviu din 1992, Constantin E. Ștefănescu declara: "„S-a pornit de la moștenirea heraldică a stemei României, la care s-au adus modificările necesare și suficiențe. Din stema din 1921 au fost eliminate însemnele regalității, căutându-se a se elabora o stemă neutră din punct de vedere politic, deci Stema de Stat. Cu toate
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
greșit înțeles: Coroana de Oțel a Independenței României”". Problema adoptării unei steme pentru noua Românie a fost ridicată din nou după promulgarea Constituției din 1991. la 9 iulie 1992 s-a constituit Comisia Parlamentară care a solicitat concursul Comisiei de Heraldică, Genealogie si Sigilografie, singurul organism de specialitate existent in țară Comisia parlamentară, analizând toate propunerile formulate, a reținut două propuneri pentru a fi prezentate celor două camere legislative. Primul proiect aparținea heraldistului Gabriel S. Jivănescu. El propunea o stemă după
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
elementelor heraldice componente. Totodată, în frontispiciu, se afla desenată și stema, în culori naturale. Aceste reprezentări ale stemelor districtelor românești s-au modificat în mică măsură de-a lungul timpului, în paralel cu reorganizările administrativ-teritoriale de până la 1926. Comisia consultativă heraldică, înființată în 1921, a acordat o atenție specială elaborării stemelor de județe, municipii și orașe astfel încât să corespundă tradițiilor istorice precum și transformărilor politico-sociale ale vremii. Aceasta a trimis câte un chestionar pentru fiecare județ, în care se cereau informații despre
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]