949 matches
-
a „falsității” sale. Citez acest exemplu după Liviu Antonesei, „Autocunoașterea și inter-cunoașterea”, În Comportament și civilizație, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 167. Semnificativă pentru plasarea acestor interacțiuni Într-o perspectivă filosofică mai amplă mi se pare imaginea „cercului hermeneutic” al lui Heidegger: „cunoașterea lumii de către om și comprehensiunea de sine a omului se presupun reciproc, Încât cunoașterea include o anumită comprehensiune de sine, iar aceasta din urmă o anumită perspectivă asupra lumii” (apud Andrei Marga, op. cit., p. 217). Vezi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
noastre. Ea l- a obișnuit pe spectatorul român să vadă dublu, acțiunea propriu-zisă a filmului și, în spatele și dea supra ei, povestea bis politică. În anii ’80, în condițiile unei tensiuni antiregim crescânde, obișnuința aceasta a generat un adevărat delir hermeneutic, identificare de „șopârle”, momente antisistem, și acolo unde nu erau. Aidoma lui Ipingescu și Jupân Dumitrache, românii erau mereu tentați să considere că „e scris adânc”, atunci când nu înțelegeau nimic. Minimalismul noului val douămiist poate fi considerat și o reacție
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
apelul la fapte. Dacă investigația nu presupune provocarea unor schimbări în mod experimental, această etapă presupune parcurgerea următoarelor momente: colectarea datelor necesare cercetării; măsurarea celor care se pretează la prelucrări cantitative; interpretarea lor prin metode cantitative (matematico-statistice) și calitative (logic hermeneutice). Procedăm deci precum în studiul dedicat formării cadrelor didactice. Atunci cînd avem de-a face cu o cercetare experimentală, toate aceste faze sînt precedate de introducerea modificărilor solicitate prin ipoteză. Deci vom proceda la fel ca în studiul referitor la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
rentre pas dans le moule propositionnel” . De ce trebuie studiat contextul? Pentru că, de regulă, ceea ce se dorește a se comunica cu adevărat se află printre și dincolo de rânduri, În implicații, În așteptări, În presupoziții, În prejudecăți etc. Referindu-se la contextul hermeneutic văzut din perspectiva lui Heidegger, Dilley afirmă: “Cuvintele la Heidegger trimit spre ceva care există dincolo de ele, spre ființă, care trebuie interpretată ca existând În afara textului” <ref id = "6"> Dilley 1999, p. 15 </ref> (traducerea mea) - conceptul de ființă trebuie
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cei dintâi situează conștiința mitică Într-o relație primordială cu “păcatul originar al gândirii” <ref id=”157”>Ibid., p. 210 referință </ref>. Schleiermacher a fost conștient atât de rolul cât și de pericolul jucat de prejudecăți În actul de interpretare / hermeneutic. Din această perspectivă, el identifică două tipuri de practică interpretativă/hermeneutică: una mai strictă și o a doua mai “libertină”; În primul caz, interpretul trebuie să fie conștient În permanență de prejudecățile sale hermeneutice pentru a contracara tendința de “a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de prejudecăți În actul de interpretare / hermeneutic. Din această perspectivă, el identifică două tipuri de practică interpretativă/hermeneutică: una mai strictă și o a doua mai “libertină”; În primul caz, interpretul trebuie să fie conștient În permanență de prejudecățile sale hermeneutice pentru a contracara tendința de “a filtra discursul vorbit sau scris al altuia” prin propriul “format mental - cultural, teologic sau filosofic” . În Încercarea sa de universalizare a Înțelegerii și de inserare a acesteia În ontologic, Heidegger reabilitează, dintr-o anumită
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
propriul “format mental - cultural, teologic sau filosofic” . În Încercarea sa de universalizare a Înțelegerii și de inserare a acesteia În ontologic, Heidegger reabilitează, dintr-o anumită perspectivă, tradiția, prejudecata, ceea ce este prealabil actului de Înțelegere. Prin prisma acestei reabilitări, cercul hermeneutic nu mai este un cerc vicios; el devine cel care face posibilă cunoașterea, Înțelegerea. Problema nu mai este, ca la Schleiermacher și alți gânditori, cum să ieși din cercul hermeneutic ci, cum să intri În el “Întro manieră corectă”: “În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este prealabil actului de Înțelegere. Prin prisma acestei reabilitări, cercul hermeneutic nu mai este un cerc vicios; el devine cel care face posibilă cunoașterea, Înțelegerea. Problema nu mai este, ca la Schleiermacher și alți gânditori, cum să ieși din cercul hermeneutic ci, cum să intri În el “Întro manieră corectă”: “În el [În cerc] e adăpostită o posibilitate pozitivă de cunoaștere, una originară prin excelență, care desigur nu este surprinsă Întro manieră autentică decît atunci cînd explicitarea a Înțeles că sarcina
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Potrivit observațiilor lui Kafalenos, în procesul de interpretare a unei imagini uniepisodice se apelează la aceleași mecanisme de asamblare cronologică la care apelează și cititorul în procesul lecturii. Procesul acesta este un demers de construcție a unei fabula: „un procedeu hermeneutic care oferă privitorilor posibilitatea de a explora temporal și cauzal relațiile dintre evenimente și relațiile dintre un moment izolat și evenimentele anterioare sau ulterioare evenimentelor sau stărilor prezentate” Pentru exemplificarea acestui proces, Kafalenos construiește o serie de narațiuni posibile plecând
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
fi exhaustivă atunci când încearcă să epuizeze calitățile obiectului/persoanei ce se constituie în subiectul ei, folosind toate compartimentele limbajului specializat 35. De cealaltă parte, intenția decriptivă transformă descrierea dintr-o simplă enumerare a mărcilor distinctive ale referentului într-un act hermeneutic ce devoalează realitatea din spatele realului 36. Phillipe Hamon indică trei funcții ale descriptivului într-un text: funcția de clasificare ("nommer"), funcția de identificare (dénomination) și cea de exaltare ("exalter")37. Cele trei funcții motivează existența practicii descriptive fie la nivelul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
al referinței picturale este acela de a reprezenta teroarea obiectelor (cum se întâmplă în Noul Roman Francez), ci de a descrie de dragul descrierii, fără ca acest discurs să aibă o miză narativă. Nefiind referințe sau descrieri ekphrastice care au un scop hermeneutic, observabil în construcția narațiunii sau a personajelor, dar neîndeplinind niciun rol ornamental, referințele și descrierea ekphrastică serveste drept instrument de parazitare a intrigii, de anulare a acțiunii, constituindu-se în digresiuni perfecte. Comparabile cu cele inserate de Odobescu în Pseudokynegeticos
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
două arte. Receptarea textului literar, mai exact, a măsurii în care imaginea influențează lectura, nu se regăsește printre subiectele de interes în critica românească. Singure studiile semnate de Zoe Dumitrescu Bușulenga și Ion Bogdan Lefter creează premisele pentru un interes hermeneutic susținut în domeniul interferențelor text/imagine, preocupare de altfel concretizată după anul 2000 prin publicarea câtorva volume ce râmân în continuare un reper al cercetării românești în domeniu: Dan Grigorescu (Povestea artelor surori: relațiile dintre literatura și artele vizuale, 2001
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
fragmentul ekphrastic se încheie cu evaluarea reacției lui Chiril. Comentariul Rekăi are asupra lui Chiril un efect persuasiv: după expozeul acesteia, Chiril își însușește poziția ei, însă nu atât în ceea ce privește explicit raportul de forțe din tablou, cât în fața marii disponibilități hermeneutice pe care pânza o are: Chiril, vorbind, constata mirat că vedea acum altfel tabloul, parcă prin ochii Retei, deși ea nu făcuse nici un comentariu; se uita numai, scoțând din când în când exclamații de încântare, dar ea îl stimula să
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
fel gândurile. Mai bine i le-aș fi arătat pe astea, își spuse surprinsă de de descoperire. Poate m-ar fi scutit de întrebări 9. Selecția în referințele picturale privilegiază tabloul artistului norvegian și se constituie astfel într-un instrument hermeneutic. Recursul repetat la tabloul lui Munch indică în fapt adevărata boală a personajului feminin, care nu e nebunia - deși e internată la psihiatrie -, ci singurătatea. Jocul referințelor ekphrastice creează un imaginar pictural în care dominantă este starea de insolitare și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de națiune nu trebuie înțeleasă ca o motivare a vreunui proiect utopic, retrograd, ci numai o problematizare a unei perspective a teologiei politice. O critică riguroasă asupra raportului dintre Biserică și națiune ne relevă grosso modo limitele unui asemenea demers hermeneutic. Pornind de la o posibilă discuție asupra naționalității și a Bisericii, este de-a dreptul ciudat de a constata cum o anumită formă culturală, prost învestită, poate falsifica spiritul, alterând posibilitatea de a lua contact cu realitatea. În perioada interbelică circulau
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
la pierderea semnificației majore a dimensiunii spirituale (duhovnicești). Astfel, teologul român repune în discuție o problemă esențială care vizează raportul dintre sobor; sobor ecumenic și ecumenicitate. Pentru o mai bună comprehensiune a ecumenicității, George Racoveanu își fundamentează întregul său demers hermeneutic pe o analiză riguroasă a unor fapte esențiale pentru a reliefa trăsăturile prin care se caracterizează ecumenicitatea unui sinod: prin numărul episcopilor participanți; prin reprezentarea lor la sinod; prin proporția justă a acestei reprezentări; prin participarea tuturor bisericilor la sinod
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
raport de consubstanțialitate cu termenul de imago. 1. Funcția imaginii Orice teorie antropologică se circumscrie unei dimensiuni a Imaginarului în care aventura simbolică a imaginii este urmărită în cadrul unei sintaxe specifice, dominată de imaginația simbolică. Gilbert Durand propune două metode hermeneutice ale imaginii: mitocritica face trecerea spre mitanaliză și constă în omologiile structurale cu un mit fundamental; mitanaliza se deschide spre o sociologie a cunoașterii și presupune studiul, într-o succesiune dată, a miturilor esențiale, de la Prometeu la Hermes, pe fondul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
se apropia de adevăr decît multe variante "serioase", oficiale și amplu mediatizate. În concluzie, fantapolitica ar putea fi cheia adevărată a enigmei terorismului românesc. 6. În materie de teroriști i-am depășit și pe americani Urmează apoi alte două variante hermeneutice ale fenomenului terorist din decembrie '89. Prima recunoaște în aceste corpuri de elită ale morții o realitate generică, oarecum diferită, și anume forțele fidele lui Ceaușescu. Teoria a fost mediatizată de Teodor Brateș, atunci cînd acesta a făcut corecția la
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
opera există în lume, ea este considerată ca un eveniment în contextul lumesc de care ea aparține. Opera de artă are o proprietate universală și nu rămâne în sfera artistului ca obiect dependent. În acest sens, Heidegger apelează la cercul hermeneutic pentru a arăta estența operei de artă și pune problema paradoxului următor: în cadrul operei de artă, fără înțelegerea totalității sale, nu se pot înțelege părțile sale individuale, fără înțelegerea părților individuale ale operei de artă, nu se poate înțelege totalitatea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
interpretări în sens larg, ele nu sunt nimic mai mult decât abstracții ale înțelegerii pre-ontologice. Desfășurarea operei la nivelul pre-ontologic aduce în discuție posibilitatea înțelegerii operei la nivelul ontologic, adică o înțelegere clară a existenței sale. O analiză de tip hermeneutic implică o anumită dezvoltare a înțelesurilor operei de artă, în istoricitatea sa, spre înțelegerea structurilor existențiale care stau la baza existenței ontice a operei de artă. Înțelegerea pre-ontologică a operei de artă ne dezvăluie prima trăsătură esențială a sa, anumea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
R.A. Zucker (eds.), The emergence of personality (pp. 147-216), Springer, New York. Vaillant, G. (1977), Adaptation of life, Little, Brown, Boston. White, M., Epston, D. (1990), Narrative means to therapeutic ends, Norton, New York. Widdershoven, G.A.M. (1993), „The story of life: Hermeneutic perspectives on the relationship between narrative and life history”, în R. Josselson și A. Lieblich (eds.), The narrative study of lives, (vol 1, pp. 1-20), Sage, Newbury Park, CA. Witherell, C., Noddings, N. (1991), Stories lives tell: Narrative and dialogue
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
se prezintă astfel, precum și prin ierarhizări favorizante ale premiselor și faptelor. Identificarea și explicarea lor prin a n a l i z a d i s c u r s u l u i reprezintă în acest caz un efort hermeneutic ce antrenează aspecte preponderent lingvistice, dar în asociere cu cele logice și cognitive. V. paralogism, raționament, silogism. D. FILOZ. 1978; FLEW 1984; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO SPECIFICITATE. De mult timp, s-a observat și s-a cercetat abaterea în folosirea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constantă, cu teme derivate, dezvoltarea unei reme divizate); totuși, dificultatea stabilirii obiective a esenței și departajării celor două tipuri de factori ai coerenței conduce la impas în cercetarea textului. În același timp, coerența este considerată deopotrivă și produsul unei activități hermeneutice, căci cel care realizează interpretarea pleacă de la premisa că unui text trebuie să i se confere aprioric un sens, orice text avînd o intenție, o finalitate. Eugen Coșeriu, respingînd în mod justificat pretenția gramaticilor transfrastice de a fi simultan părți
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
integratoare asupra stării discursului social, conceput ca ansamblu de discursuri specifice, de genuri și de sub-genuri, doctrine și ideologii, iar orice analiză discursivă sectorială trebuie să surprindă cu precădere funcțiile și valorile obiectului discursiv izolat, înainte de a evalua un potențial hermeneutic global, generat de rolul său de dispozitiv intertextual. În aceeași perspectivă, o stare a discursului social devine similară unei diviziuni de sarcini discursive, adică un ansamblu coexistent, marcat și arbitrat de discursuri specifice (genuri, sub-genuri, doctrine și ideologii) regrupate în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în The Ancient Near Est, Robert C. Dentan (ed.), Yale University Press, New Haven, 1955. Evdokimov, Paul, "Sfințenia în tradiția bisericii ortodoxe", în Mitropolia Banatului, nr. 10-12, 1975. Gaffin, Richard B., Jr., "The New Testament as Canon" în Inerrancy and Hermeneutic, A Tradition, A Challenge, A Debate, Ed. Harvie M. Conn (ed.), Baker Book House, Grand Rapids, 1988. Grinin, L.E., "The Role of the Individual în History", în Herald of the Russian Academy of Sciences, 78 (1), 2008. HARBINSON, E. Harris
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]