931 matches
-
după remisiunea erupției zosteriene, la peste 50% dintre pacienții peste 50 de ani. Alte complicații neurologice ale herpesului zoster pot fi: monopareze, meningite, encefalite, mielitele. Angeita granulomatoasă este rară și se manifestă prin hemiplegie contolaterală, diagnosticată prin arteriografie cerebrală. Complicațiile herpesului zoster oftalmic pot fi: keratita, iridociclita, glaucomul secundar. Diseminarea generalizată a leziunile veziculoase este denumita „varicelizare”, indicând un risc de 5-10% pentru asocierea complicațiilor pneumonice, cerebrale sau hepatice. Diagnostic Diagnosticul se bazează pe criterii clinice, epidemiologice și de laborator: Clinic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
o Izolarea virusului în culturi celulare o Imunofluorescența directă a celulelor veziculare o Evidențierea genomului viral prin polymerase chain reaction (PCR) o Evidențierea anticorpilor anti VVZ prin tehnici ELISA, RFC. Diagnostic diferențial Diagnosticul varicelei necesită diferențierea de alte erupții virale (herpes simplex, enterovirus, boala Orf), rickettii variceliforme, infecții bacteriene (impetigo, septicemii stafilococice, meningococice), sindrom Stevens Johnson, reacții medicamentoase, înțepături de insecte. Îngrijorarea pentru atacurile bioteroriste justifică diagnosticului diferențial cu variola, caracterizată de dimensiuni mai mari ale leziunilor cutanate. Herpesul zoster se
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
erupții virale (herpes simplex, enterovirus, boala Orf), rickettii variceliforme, infecții bacteriene (impetigo, septicemii stafilococice, meningococice), sindrom Stevens Johnson, reacții medicamentoase, înțepături de insecte. Îngrijorarea pentru atacurile bioteroriste justifică diagnosticului diferențial cu variola, caracterizată de dimensiuni mai mari ale leziunilor cutanate. Herpesul zoster se diferențiază de infecțiile cu herpes simplex, infecțiile cu virus Coxackie, eczema umedă, dermita de contact. Tratament Bolnavii cu varicelă se izolează în spital sau la domiciliu timp de 6 zile de la finalizarea erupției. Măsurile igieno-dietetice vizează repaus, regim
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
rickettii variceliforme, infecții bacteriene (impetigo, septicemii stafilococice, meningococice), sindrom Stevens Johnson, reacții medicamentoase, înțepături de insecte. Îngrijorarea pentru atacurile bioteroriste justifică diagnosticului diferențial cu variola, caracterizată de dimensiuni mai mari ale leziunilor cutanate. Herpesul zoster se diferențiază de infecțiile cu herpes simplex, infecțiile cu virus Coxackie, eczema umedă, dermita de contact. Tratament Bolnavii cu varicelă se izolează în spital sau la domiciliu timp de 6 zile de la finalizarea erupției. Măsurile igieno-dietetice vizează repaus, regim hidrolacto-zaharat în perioada febrei, igiena tegumentelor și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pe bază de acetat de aluminiu (soluție Burow 10%). Se evită folosirea Aspirinei, mai ales la copii (risc de sindrom Reye). Tratamentul etiologic în varicelă este recomandat doar pentru formele severe complicate sau la imunodeprimați, dar aduce beneficii evidente în herpesul zoster, dacă este administrat precoce. Antiviralele utilizate curent, active asupra VVZ, sunt: Acyclovir, Famciclovir, Valacyclovir, Brivurdina. Herpesul zoster se tratează simptomatic cu antialgice alese în funcție de intensitatea durerii, uneori fiind necesare chiar derivate morfinice. Alte intervenții sunt calmarea pruritului și tratamentul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
risc de sindrom Reye). Tratamentul etiologic în varicelă este recomandat doar pentru formele severe complicate sau la imunodeprimați, dar aduce beneficii evidente în herpesul zoster, dacă este administrat precoce. Antiviralele utilizate curent, active asupra VVZ, sunt: Acyclovir, Famciclovir, Valacyclovir, Brivurdina. Herpesul zoster se tratează simptomatic cu antialgice alese în funcție de intensitatea durerii, uneori fiind necesare chiar derivate morfinice. Alte intervenții sunt calmarea pruritului și tratamentul local (Burow 10%). Unele studii au evidențiat că administrarea precoce a glucocorticoizilor în asociere cu antivirale scurtează
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
morfinice. Alte intervenții sunt calmarea pruritului și tratamentul local (Burow 10%). Unele studii au evidențiat că administrarea precoce a glucocorticoizilor în asociere cu antivirale scurtează timpul de remisiune al durerii și crește calității vieții la pacienți cu formele localizate de herpes zoster. Totuși, glucocorticoizii sunt controversați în tratamentul herpesului zoster și rămân contraindicați în caz de osteoporoză, diabet, glicozurie, hipertensiune arterială. Profilaxie Profilaxia activă se face cu vaccin varicelos viu atenuat (Oka), recomandat la copii peste vârsta de 1 an care
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
local (Burow 10%). Unele studii au evidențiat că administrarea precoce a glucocorticoizilor în asociere cu antivirale scurtează timpul de remisiune al durerii și crește calității vieții la pacienți cu formele localizate de herpes zoster. Totuși, glucocorticoizii sunt controversați în tratamentul herpesului zoster și rămân contraindicați în caz de osteoporoză, diabet, glicozurie, hipertensiune arterială. Profilaxie Profilaxia activă se face cu vaccin varicelos viu atenuat (Oka), recomandat la copii peste vârsta de 1 an care nu au avut varicelă ( două doze la interval
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
1 an care nu au avut varicelă ( două doze la interval de 4-5 ani) și la adulți seronegativi pentru VVZ (două doze la interval de 1-2 luni). Administrarea unei doze de vaccin la persoane peste 60 de ani scade incidența herpesului zoster cu 51%. Imunoglobulinele specifice sunt recomandate în primele 3-4 zile după expunerea la infecția cu VVZ, la persoane receptive aparținând următoarelor categorii: nou-născuții de mamă cu varicelă, gravide, post-transplant, bolnavi cu neoplazii sau infecție HIV. Terapia antivirală cu Aciclovir
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Bacteriologic: evidențierea streptococului βHA Datele epidemiologice au semnificație redusă pentru diagnostic. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al erizipelului poate fi dificil în formele complicate și se face cu eczeme și alte infecții tegumentare: celulita, furunculul și abcesul, cărbunele cutanat, suprainfecțiile după herpesul zoster sau înțepăturile de insecte. Complicații Complicațiile locale ale erizipelului sunt: tromboflebita, adenita, celulita, abcesul, flegmonul, miozita, necroza, gangrena. Erizipelul se poate suprainfecta, mai frecvent cu stafilococi, bacili gram negativi sau anaerobi. Streptococul sau germenii de suprainfecție pot disemina septicemic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Virusuri cu afectare exclusiv respiratorie Mixovirusuri: virusuri paragripale, virusul sincitial respirator Adenovirusuri Rinovirusuri Coronavirusuri Virusuri cu afectare respiratorie variabila: Enterovirusuri: poliovirusuri, virusuri Coxsackie, ECHO V. cu manifestări respiratorii in cadrul unor boli generale Myxovirusuri: virusul gripal, virusul rujeolic, virusul urlian Herpes virusuri: VVZ, CMV, VEB Togavirusuri: virusul rubeolei. Manifestări clinice Rinita virală acută Denumită popular și guturai, rinita este cauzată în majoritatea cazurilor de rhinovirusuri și coronavirusuri. Infecția este limitată la poarta de intrare, explicând absența imunității după boală și îmbolnăvirile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
LCR, spută, conținut intestinal, hemoculturi (colonii cu aspect de cap de meduza) reproducerea bolii prin inocularea produselor biologice la cobai identificarea toxinei prin teste ELISA sau de biologie moleculară (PCR). Diagnosticul diferențial în forma cutanată se face cu furuncul antracoid, herpesul, înțepăturile de insecte, erizipelul, stafilococia malignă a feței. Pot apare confuzii de diagnostic cu toxiinfecția alimentară, shigeloza, yersinioza, invaginația intestinală, abdomenul acut în forma intestinală , cu alte meningite hemoragice în forma meningeană sau cu alte pneumonii și anevrismul disecant de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
administrare de trei ori zilnic TMPSMX Trimetoprim Sulfametoxazol TNF Tumor necrosis factor UE Uniunea Europeană VEB Virusul Epstein Barr VHA Virusul Hepatitei A VHB Virusul Hepatitei B VHC Virusul Hepatitei C VHD Virusul Hepatitei D VHE Virusul Hepatitei E VHS Virusul Herpes Simplex VSH Viteza de Sedimentare a Hematiilor VSR Virusul Sincițial Respirator VVZ Virusul Varicelo-Zosterian
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
3.4 PRINCIPIILE ANTIBIOTERAPIEI ........................................................... 50 3.5 ERORI IN ANTIBIOTERAPIE ............................................................... 52 3.6 IMUNOTERAPIA ȘI IMUNOPROFILAXIA BOLILOR INFECȚIOASE ................... 52 4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE ............................................................ 57 4.1 SCARLATINA ................................................................................. 57 4.2 RUJEOLA ..................................................................................... 61 4.3 RUBEOLA ..................................................................................... 64 4.4 VARICELA ȘI HERPESUL ZOSTER ......................................................... 68 5 INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE .................................... 77 5.1 STOMATITELE INFECȚIOASE ACUTE .................................................... 77 5.2 ANGINELE INFECȚIOASE ACUTE ......................................................... 82 5.3 MONONUCLEOZA INFECȚIOASA ........................................................ 88 5.4 DIFTERIA ..................................................................................... 94 5.5 GRIPA ..................................................................................... .... 99 5.6 OREIONUL .................................................................................10 4 6 INFECȚII
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
diseminarea se poate realiza pe mai multe căi: Directă în țesuturile vecine (stafilococ) Limfatică (streptococi, brucele, ricketii, adenovirusuri) ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 13 Sanguină (S. typhi, B. antracis, stafilococ, VEB, CMV, v. rujeolic) Nervoasă (virusul rabic, toxina tetanica, virusul herpes simplex si varicelo zosterian). 1.4 Factori legați de gazdă Organismul uman dispune de mai multe bariere de apărare. Prima linie de apărare este nespecifică, acționând identic, indiferent de agentul infecțios, pe care îl recunoaște ca patogen străin organismului, fără
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
HZ la imunocompetent iv 10 mg/kg x 3/z x 7z HZ la imunodeprimat Valaciclovir po 1g x 3/z x 7z HZ la imunocompetent Famciclovir po 500 mg x 3/z x 10 z HZ la imunodeprimat Virus herpes simplex (VHS) Aciclovir iv 10 mg/kg x 3/z x 1421z Encefalita herpetică, HS neonatal iv 10 mg/kg x 3/z x 5-10 z sau po 200 mg x 5/z x 10z sau unguent 5% local HS
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
herpetică, HS neonatal iv 10 mg/kg x 3/z x 5-10 z sau po 200 mg x 5/z x 10z sau unguent 5% local HS genital primar po 200 mg x 5/z x 5 z Recurente de herpes genital iv 5 mg/kg x 3/z x 7 z sau po 400 mg x 5/z x 10 z sau unguent 5% local HS muco-cutanat la imunodeprimați Valaciclovir po 1g x 3/z x 10z HS genital primar
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
7 z sau po 400 mg x 5/z x 10 z sau unguent 5% local HS muco-cutanat la imunodeprimați Valaciclovir po 1g x 3/z x 10z HS genital primar 500 mg X 2/z x 3z Recurente de herpes genital po 1g x 3/z x 7z HS muco-cutanat la imunodeprimați Famciclovir po 250 mg x 3/z x 5-10 z HS genital primar po 1000mg x2/z doza unica Recurente de HS genital Trifluridine Topic oftalmic sol 1
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
embrio-fetale cu etiologie infecțioasă și face parte Bolile eruptive MAJORE 65 din complexul TORCH, acronimul pentru un grup de infecții transmise perinatal: T (toxoplasmoză) - O („other”, alte: VHB, virus Coxsackie , lues, VVZ, HIV, Parvovirus B19) - R (rubeola) - C (Citomegalovirus) - H (Herpes simplex virus). 4.3.3 Etiopatogenie Virusul rubeolic este un virus ARN, din familia Togaviridae, cu un singur serotip cunoscut. În rubeola dobândită după naștere, poarta de intrare a virusului este mucoasa nazofaringiană, pe care o invadează, diseminând în ganglionii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
produsul de biopsie placentară. Bolile eruptive MAJORE 68 4.3.6 Diagnostic diferențial Rubeola postnatală trebuie diferențiată de alte erupții virale, scarlatina ușoară, parvoviroze (B19), lues, erupții medicamentoase. Malformațiile congenitale infecțioase, în afara rubeolei, iau în considerare următoarele etiologii: toxoplasmoza, citomegaloviroza, herpesul diseminat, listerioza, sifilisul. 4.3.7 Tratament In formele comune de boală sunt suficiente măsurile igieno dietetice obișnuite pentru bolile febrile și tratamentul simptomatic (antitermic, antialgic). Tratamentul chirurgical de corecție al unor malformații, poate fi necesar în rubeola congenitală. 4
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ales de artralgii. Contraindicațiile vaccinării anti-rubeolice sunt graviditatea, imunodepresiile și bolile febrile. Rubeola la gravidă în primul trimestru constituie indicație de întrerupere medicală a sarcinii. Imunoglobulinele specifice administrate după contact atenuează simptomele dar nu previn viremia. 4.4 Varicela și herpesul zoster 4.4.1 Definiții Varicela („vărsatul de vânt”) este o boală infecțioasă și contagioasă determinată de primoinfecți cu virusul variceloBolile eruptive MAJORE 69 zosterian (VVZ), caracterizată prin exantem și enantem veziculos generalizat, care apare în mai multe valuri. Herpesul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
herpesul zoster 4.4.1 Definiții Varicela („vărsatul de vânt”) este o boală infecțioasă și contagioasă determinată de primoinfecți cu virusul variceloBolile eruptive MAJORE 69 zosterian (VVZ), caracterizată prin exantem și enantem veziculos generalizat, care apare în mai multe valuri. Herpesul zoster este manifestarea reactivării VVZ, caracterizată prin erupție veziculoasă localizată pe traiectul unui nerv senzitiv. 4.4.2 Epidemiologie Rezervorul VVZ este strict uman. Varicela este una dintre cele mai contagioase boli, cu o rată de atac de peste 90% la
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
la persoanele receptive. Incidența maximă a îmbolnăvirilor de varicelă se înregistrează iarna și la copii înaintea vârstei de 15 ani. În țările care realizează vaccinarea antiVVZ, numărul infecțiilor a scăzut semnificativ. Sursa primoinfecției este reprezentată de persoane cu varicelă sau herpes zoster, cu 2-3 zile înaintea apariției erupției, până în a 5-a zi după ultimul val eruptiv. Calea de transmitere este directă aerogenă, prin secreții nazofarigiene, conjunctivale sau prin lichidul din vezicule, dar și indirectă, prin intermediul obiectelor contaminate cu aceste secreții
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
a 5-a zi după ultimul val eruptiv. Calea de transmitere este directă aerogenă, prin secreții nazofarigiene, conjunctivale sau prin lichidul din vezicule, dar și indirectă, prin intermediul obiectelor contaminate cu aceste secreții. Imunitatea după varicelă este durabilă, dar nu previne herpesul zoster (reactivarea infecției). Legătura dintre varicelă și herpes zoster, ca manifestări diferite ale infecției cu același virus, a fost recunoscută deja în urmă cu aproape 100 de ani, pe baza leziunilor histologice comune celor două entități clinice. Ulterior, aceste observații
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Calea de transmitere este directă aerogenă, prin secreții nazofarigiene, conjunctivale sau prin lichidul din vezicule, dar și indirectă, prin intermediul obiectelor contaminate cu aceste secreții. Imunitatea după varicelă este durabilă, dar nu previne herpesul zoster (reactivarea infecției). Legătura dintre varicelă și herpes zoster, ca manifestări diferite ale infecției cu același virus, a fost recunoscută deja în urmă cu aproape 100 de ani, pe baza leziunilor histologice comune celor două entități clinice. Ulterior, aceste observații au fost confirmate prin metode virusologice de cultură
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]