728 matches
-
lt; 1/ 10000 ) Tabelul 2 . Reacțiile adverse atribuite tratamentului cu MIRCERA în studiile clinice controlate la pacienții cu IRC Aparate , sisteme și organe Tulburări ale sistemului nervos Frecvența Mai puțin frecvente Reacția adversă Cefalee Tulburări ale sistemului nervos Rare Encefalopatie hipertensivă Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat Rare Erupții maculo- papuloase Leziuni , intoxicații și complicații legate de procedurile utilizate Mai puțin frecvente Tromboze ale venei de acces Tulburări vasculare Frecvente Hipertensiune arterială Tulburări vasculare Rare Bufeuri Tulburări ale sistemului imunitar Rare
Ro_638 () [Corola-website/Science/291397_a_292726]
-
lt; 1/ 10000 ) Tabelul 2 . Reacțiile adverse atribuite tratamentului cu MIRCERA în studiile clinice controlate la pacienții cu IRC Aparate , sisteme și organe Tulburări ale sistemului nervos Frecvența Mai puțin frecvente Reacția adversă Cefalee Tulburări ale sistemului nervos Rare Encefalopatie hipertensivă Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat Rare Erupții maculo- papuloase Leziuni , intoxicații și complicații legate de procedurile utilizate Mai puțin frecvente Tromboze ale venei de acces Tulburări vasculare Frecvente Hipertensiune arterială Tulburări vasculare Rare Bufeuri Tulburări ale sistemului imunitar Rare
Ro_638 () [Corola-website/Science/291397_a_292726]
-
lt; 1/ 10000 ) Tabelul 2 . Reacțiile adverse atribuite tratamentului cu MIRCERA în studiile clinice controlate la pacienții cu IRC Aparate , sisteme și organe Tulburări ale sistemului nervos Frecvența Mai puțin frecvente Reacția adversă Cefalee Tulburări ale sistemului nervos Rare Encefalopatie hipertensivă Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat Rare Erupții maculo- papuloase Leziuni , intoxicații și complicații legate de procedurile utilizate Mai puțin frecvente Tromboze ale venei de acces Tulburări vasculare Frecvente Hipertensiune arterială Tulburări vasculare Rare Bufeuri Tulburări ale sistemului imunitar Rare
Ro_638 () [Corola-website/Science/291397_a_292726]
-
necunoscută ( frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile ) . O reacție adversă frecventă este hipertensiunea arterială . Reacții adverse mai puțin frecvente sunt : - tromboza vasului de acces ( cheaguri de sânge în vasul de acces pentru dializă ) Reacțiile adverse rare sunt : - encefalopatie hipertensivă ( tensiune arterială foarte mare care poate provoca durere de cap , în special instalată brusc , lancinantă , asemănătoare migrenei , confuzie , tulburări de vorbire , crize comițiale sau convulsii ) . Dacă prezentați aceste simptome , vă rugăm adresați- vă medicului imediat pentru a primi tratament . - erupții
Ro_638 () [Corola-website/Science/291397_a_292726]
-
necunoscută ( frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile ) . O reacție adversă frecventă este hipertensiunea arterială . Reacții adverse mai puțin frecvente sunt : - tromboza vasului de acces ( cheaguri de sânge în vasul de acces pentru dializă ) Reacțiile adverse rare sunt : - encefalopatie hipertensivă ( tensiune arterială foarte mare care poate provoca durere de cap , în special instalată brusc , lancinantă , asemănătoare migrenei , confuzie , tulburări de vorbire , crize comițiale sau convulsii ) . Dacă prezentați aceste simptome , vă rugăm adresați- vă medicului imediat pentru a primi tratament . - erupții
Ro_638 () [Corola-website/Science/291397_a_292726]
-
domiciliu, limitele de reper sunt mai mici (135 mmHg în cazul celei sistolice sau 85 mmHg în cazul celei diastolice). Recent, în standardele internaționale pentru hipertensiunea arterială, s-au inclus și categorii cu limite sub cele ce indică o stare hipertensivă pentru a indica existența unui risc în cazul tensiunii arteriale mai ridicate încadrate în limitele normale. JNC7 (2003) folosește termenul de pre-hipertensiune pentru tensiunea arterială ce se încadrează între 120-139 mmHg în cazul tensiunii sistolice și/sau 80-89 mmHg în
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
în special în zona cefei și în cursul dimineții), precum și de amețeli, vertij, acufene (zgomot sau vâjâit în urechi), tulburări de vedere sau episoade de leșin. La un examen fizic, hipertensiunea arterială poate fi suspectată atunci când se detectează prezența retinopatiei hipertensive la examinarea fundului de ochi în partea posterioară a ochiului prin oftalmoscopie. În mod tradițional, modificările serioase ale retinopatiei hipertensive se clasifică în gradele I-IV, deși stadiile mai ușoare se pot diferenția cu dificultate. Rezultatele oftalmoscopiei pot indica și
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
de vedere sau episoade de leșin. La un examen fizic, hipertensiunea arterială poate fi suspectată atunci când se detectează prezența retinopatiei hipertensive la examinarea fundului de ochi în partea posterioară a ochiului prin oftalmoscopie. În mod tradițional, modificările serioase ale retinopatiei hipertensive se clasifică în gradele I-IV, deși stadiile mai ușoare se pot diferenția cu dificultate. Rezultatele oftalmoscopiei pot indica și durata stării hipertensive a persoanelor. Anumite semne și simptome adiționale pot sugera hipertensiunea arterială secundară, adică hipertensiune arterială ce are
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
fundului de ochi în partea posterioară a ochiului prin oftalmoscopie. În mod tradițional, modificările serioase ale retinopatiei hipertensive se clasifică în gradele I-IV, deși stadiile mai ușoare se pot diferenția cu dificultate. Rezultatele oftalmoscopiei pot indica și durata stării hipertensive a persoanelor. Anumite semne și simptome adiționale pot sugera hipertensiunea arterială secundară, adică hipertensiune arterială ce are la bază o cauză identificabilă precum insuficiența renală sau o afecțiune endocrină. Obezitatea, de exemplu, în zona pectorală și a abdomenului, intoleranța la
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
ca dureri de cap, palpitații, palori și transpirație sugerează posibilitatea feocromocitomului. Tensiunea arterială extrem de ridicată (egală cu sau mai mare de tensiunea sistolică de 180 sau diastolică de 110, definită uneori ca hipertensiune malignă sau accelerată) este denumită uneori „criză hipertensivă.” Tensiunea arterială ce depășește aceste nivele este un indiciu al unor complicații cu risc înalt. Persoanele cu tensiunea arterială ce se încadrează în această categorie pot fi asimptomatici dar sunt mai predispuși migrenelor (22% din cazuri) și amețelilor comparativ cu
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
un indiciu al unor complicații cu risc înalt. Persoanele cu tensiunea arterială ce se încadrează în această categorie pot fi asimptomatici dar sunt mai predispuși migrenelor (22% din cazuri) și amețelilor comparativ cu populația generală. Printre alte simptome ale crizei hipertensive se numără deteriorarea vederii sau dispneea cauzată de insuficiența cardiacă sau o stare generală de indispoziție din cauza insuficienței renale. Majoritatea persoanelor ce suferă crize hipertensive au, de regulă, tensiune arterială crescută, dar mărirea bruscă se datorează altor factori declanșatori. O
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
migrenelor (22% din cazuri) și amețelilor comparativ cu populația generală. Printre alte simptome ale crizei hipertensive se numără deteriorarea vederii sau dispneea cauzată de insuficiența cardiacă sau o stare generală de indispoziție din cauza insuficienței renale. Majoritatea persoanelor ce suferă crize hipertensive au, de regulă, tensiune arterială crescută, dar mărirea bruscă se datorează altor factori declanșatori. O „stare hipertensivă de urgență”, anterior denumită „hipertensiune arterială malignă”, intervine atunci când există dovezi că unul sau mai multe organe sunt direct afectate ca rezultat al
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
numără deteriorarea vederii sau dispneea cauzată de insuficiența cardiacă sau o stare generală de indispoziție din cauza insuficienței renale. Majoritatea persoanelor ce suferă crize hipertensive au, de regulă, tensiune arterială crescută, dar mărirea bruscă se datorează altor factori declanșatori. O „stare hipertensivă de urgență”, anterior denumită „hipertensiune arterială malignă”, intervine atunci când există dovezi că unul sau mai multe organe sunt direct afectate ca rezultat al tensiunii arteriale extrem de ridicate. Printre acestea se numără encefalopatia hipertensivă, cauzată de tumefierea si malfuncția creierului și
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
se datorează altor factori declanșatori. O „stare hipertensivă de urgență”, anterior denumită „hipertensiune arterială malignă”, intervine atunci când există dovezi că unul sau mai multe organe sunt direct afectate ca rezultat al tensiunii arteriale extrem de ridicate. Printre acestea se numără encefalopatia hipertensivă, cauzată de tumefierea si malfuncția creierului și caracterizată prin dureri de cap și un nivel de cunoștință alterat (confuzie sau moleșeală). Edemul papilar retinian sau hemoragia și exsudatul fundului de ochi sunt alte semne ale afectării directe de organe. Durerile
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
a rinichilor) precum și anemia microangiopatică hemolitică (distrugerea celulelor sangvine). În astfel de situații, reducerea rapidă a tensiunii arteriale este necesară pentru a opri continuarea deteriorării organului. În contrast, nu există dovezi că tensiunea arterială trebuie scăzută rapid în cazul stărilor hipertensive de urgență, când nu sunt prezente dovezi de deteriorare directă a organelor. Reducerea prea agresivă a tensiunii arteriale nu este lipsită de riscuri. În starea hipertensivă de urgență este recomandată reducerea treptată a tensiunii arteriale în cursul a 24 până la
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
În contrast, nu există dovezi că tensiunea arterială trebuie scăzută rapid în cazul stărilor hipertensive de urgență, când nu sunt prezente dovezi de deteriorare directă a organelor. Reducerea prea agresivă a tensiunii arteriale nu este lipsită de riscuri. În starea hipertensivă de urgență este recomandată reducerea treptată a tensiunii arteriale în cursul a 24 până la 48 de ore prin administrarea de medicamente. Hipertensiunea arterială apare în aproximativ 8-10% din sarcini. Cele mai multe femei cu hipertensiune arterială în sarcină au hipertensiune arterială primară
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
simptomelor de preeclampsie, cele mai frecvente sunt durerile de cap, tulburările de vedere (adesea "fulgere"), vomă, durere epigastrică și edem (umflare). Preeclampsia poate uneori să evolueze într-o stare care pune viața în pericol, denumită eclampsie. Eclampsia este o urgență hipertensivă și are mai multe complicații grave. Aceste complicații includ pierderea vederii, edem cerebral convulsii tonico-clonice sau convulsii, insuficiență renală, edem pulmonar și coagulare intravasculară diseminată (o tulburare de coagulare). Creșterea necorespunzătoare, convulsiile, iritabilitatea, pierderea energiei și sindromul de detresă respiratorie
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
ischemică apoplexie, boli vasculare periferice, și de alte boli cardiace insuficiență cardiacă, anevrism aortic, ateroscleroză difuză și embolie pulmonară. Hipertensiunea arterială este, de asemenea, un factor de risc pentru tulburare cognitivă, demență și insuficiență renală cronică. Alte complicații sunt: retinopatia hipertensivă și nefropatia hipertensivă. Hipertensiunea arterială primară (esențială) este cea mai comună formă de hipertensiune arterială, reprezentând 90-95% din toate cazurile de hipertensiune arterială. În aproape toate societățile contemporane, tensiunea arterială crește odată cu vârsta, iar riscul de a deveni hipertensiv pe parcursul
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
vasculare periferice, și de alte boli cardiace insuficiență cardiacă, anevrism aortic, ateroscleroză difuză și embolie pulmonară. Hipertensiunea arterială este, de asemenea, un factor de risc pentru tulburare cognitivă, demență și insuficiență renală cronică. Alte complicații sunt: retinopatia hipertensivă și nefropatia hipertensivă. Hipertensiunea arterială primară (esențială) este cea mai comună formă de hipertensiune arterială, reprezentând 90-95% din toate cazurile de hipertensiune arterială. În aproape toate societățile contemporane, tensiunea arterială crește odată cu vârsta, iar riscul de a deveni hipertensiv pe parcursul vieții este considerabil
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
cardiace minore anterioare, ca de exemplu un infarct silențios. Se poate realiza, de asemenea, o radiografie toracică sau o ecocardiogramă cu scopul de a detecta eventualele semne de dilatație cardiacă sau afecțiuni ale inimii. Există un număr semnificativ de persoane hipertensive care nu știu că suferă de această boală. Sunt necesare măsuri adresate întregii populații pentru a reduce consecințele hipertensiunii arteriale și a minimiza necesarul de tratamente medicamentoase antihipertensive. Înainte de începerea unui tratament medicamentos, se recomandă modificarea stilului de viață cu
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
a hipertensiunii: Modificarea eficientă a stilului de viață poate scădea tensiunea arterială în aceeași măsură cu un medicament antihipertensiv. Combinarea mai multor modificări ale stilului de viață pot duce la rezultate chiar mai bune. Primul tip de tratament indicat persoanelor hipertensive implică modificarea stilului de viață, recomandat în mod preventiv, care include modificarea regimului alimentar, practicarea de exerciții fizice și scăderea în greutate. S-a demonstrat că toate aceste modificări contribuie în mod semnificativ la reducerea tensiunii arteriale în cazul persoanelor
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
implică modificarea stilului de viață, recomandat în mod preventiv, care include modificarea regimului alimentar, practicarea de exerciții fizice și scăderea în greutate. S-a demonstrat că toate aceste modificări contribuie în mod semnificativ la reducerea tensiunii arteriale în cazul persoanelor hipertensive. Chiar și în cazul în care nivelul hipertensiunii arteriale este suficient de ridicat pentru a justifica administrarea imediată de medicamente, se recomandă ca tratamentul să fie însoțit de modificări ale stilului de viață. Unele persoane susțin că diverse programe menite
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
pot influența alte boli, cum ar fi bolile cardiovasculare. Simptomele sunt datorate de obicei azotemiei și afecțiunii de bază: Insuficienta renală acută apare fie în contextul unei exacerbări a unei boli renale pre-existente, precum glomerulonefrita cronică, leziuni renale diabetice sau hipertensive, abuz de medicamente (în special calmante), sau poate fi cauzată de un eveniment acut (glomerulonefrita acută, boala autoimună, răniri, infecții , intervenție chirurgicală, sepsis, etc). Insuficiența renală acută este în cele mai multe cazuri reversibilă. Insuficiența renală acută este o boala gravă, cu
Insuficiență renală () [Corola-website/Science/326841_a_328170]
-
le sunt o clasă de medicamente folosite în tratamentul bolii hipertensive. Scopul terapiei antihipertenisve constă în reducerea complicațiilor posibile ale hipertensiunii sanguine. Presiunea crescută a sângelui în teritoriul arterial, în special în arterele cu un diametru mai mic de 1 mm, creează premizele bolii ischemice cu manifestările sale de infarct miocardic
Antihipertensive () [Corola-website/Science/333183_a_334512]
-
polidipsie și nicturie, astenie, manifestări digestive: anorexie, greață. Frapează o serie de particularități în raport cu alte forme etiologice de insuficiență renală cronică: absența edemelor și a hipertensiunii arteriale în fazele inițiale și a complicațiilor cardiovasculare din contextul clinic, precum și absența modificărilor hipertensive ale fundului de ochi, raritatea hematuriilor macroscopice; aceasta se datorează faptului că nefropatia balcanică face parte din categoria nefropatiilor tubulointerstițiale cronice cu pierderi urinare de sare. Lipsesc manifestările extrarenale ale nefropatiilor tubulointerstițiale cronice. În stadiul inițial, hipertensiunea arterială este de
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]