KorAP: Find »[drukola/base=historia & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...39 >

962 matches

Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066

, carte cu circulație monahală, tradusă și adaptată în limba română. Din punctul de vedere al izvorului traducerii, se așază prin proveniența sa cert apuseană alături de Historia destructionis Troiae de Guido delle Colonne, de Fiore di virtù, de Criticon-ul lui Baltasar Gracián, de Horologii Principium a lui Antonio de Guevara, de Stimuli virtutum, froena peccattorum a lui Andreas Wissowatius, de Mundus subterraneus a lui Athanasius Kircher, texte

DESIDERIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076

ci și istoricilor literari, filosofilor și filologilor. Exegetul se arată preocupat și de teme controversate ale domeniului sau mai puțin abordate (Motivația semantică a cuvântului românesc „Crăciun”, Christos creator mundi în colindele cosmogonice românești, Etnogeneza românilor, Revelația manuscriselor lui Eutropius, Historia Augusta. O nouă lecțiune a textelor lui Vopiscus). Pline de nerv și de culoare sunt traducerile Fabulelor lui Esop (1972, 2000) și tălmăcirile în versuri ale Tragediilor lui Seneca (I-II, 1979-1984). Dar cele mai frumoase, denotând o vie participare

DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405

renunță la perspectiva obiectivată, raționalistă specifică istoriei naturaliste din Antichitate (de exemplu, Istoria animalelor a lui Aristotel dispare din orizontul culturii europene până în secolul al XIII-lea, când Michael Scotus îi traduce tratatele despre animale din arabă 40, reperul rămânând Historia naturalis a lui Plinius cel Bătrân, o sinteză care nu doar că îl conspectează în multe cazuri pe Aristotel, dar și colportează multe legende, "zvonuri", acordând o pondere mai mare elementelor exotice, pitorești, "fabuloase"). În afara Bibliei, dar sub directa sa

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
începe să devină autoritatea numărul unu în materie de științe ale naturii în Occident, pare a acredita și el, în lucrările sale de zoologie, nu existența unicornului ca atare, ci posibilitatea de a exista animale cu un singur corn. În Historia animalium (II, 1), el afirmă: Câteva animale sunt cunoscute ca având un singur corn și copita întreagă, precum măgarul indian; iar altul, adică oryxul, are un singur corn și copita despicată"17. Într-o altă lucrare, De partibus animalium (III

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
pp. 7-156. 24 Condillac, Traité des animaux, prezentată și adnotată de Michel Malherbe, Libraire Philosophique J. Vrin, Paris, 2004, p. 113. 25 Idem, p. 14. 26 Idem, p. 116. 27 Idem, p. 149. 28 Idem, p. 152. 29 Plinius, Naturalis historia. Enciclopedia cunoștințelor din Antichitate, volumul al II-lea Antropologia. Zoologia, ediție îngrijită, prefață și note de Ioana Costa, indice de Tudor Dinu, editura Polirom, Iași, 2001, p. 72. 30 Reprezentată, în Antichitate, măcar prin lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
p. 7-156. 220 Condillac, Traité des animaux, présenté et annoté par Michel Malherbe, Libraire Philosophique J. Vrin, Paris, 2004, p. 113. 221 Idem, p. 14. 222 Idem, p. 116. 223 Idem, p. 149. 224 Idem, p. 152. 225 Plinius, Naturalis historia. Enciclopedia cunoștințelor din Antichitate, Volumul al II-lea Antropologia. Zoologia, ediție îngrijită, prefață și note de Ioana Costa, indice de Tudor Dinu, editura Polirom, Iași, 2001, p. 72. 226 Reprezentată, în Antichitate, măcar prin lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

ales a intelectualilor) în cadrul Bisericii. Și în Europa centrală s-au intensificat tensiunile dintre Magisteriu și teologi cu privire la anumite posturi liberale. În ciuda acestui fapt, în secolul al XIX-lea, teologia catolică s-a dezvoltat foarte mult, după cum indica Hefele în Historia de los concilios, sau Möhler în Symbolik (1832). Și totuși, după condamnarea lui Hermes (1775-1831)70 și a lui Günter (1783-1863), a continuat să persiste necesitatea de a răspunde afirmațiilor exegeților radicali și istoriografilor protestanți. Döllinger (1799-1890)71 proclama o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în cele trei războaie carliste 72. Cei mai importanți gânditori din acea perioadă au fost Jaime Balmes (1810-1848) care a încercat să modernizeze apologetica tradițională, Juan Donoso Cortés (1800-1853) partizan al tradiționalismului și Marcelino Menéndez Pelayo (1856-1912) autor al lucrării Historia de los heterodoxos españoles. A existat o confruntare de idei în interiorul Bisericii privitoare la modalitatea de poziționare față de noile realități politico-sociale. Aceasta a fost soluționată însă de fiecare dată atunci când lucrurile luau amploare de intervenția Papei 73. Papa Leon XIII

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
scientifique, cu o publicație oficială care avea să capete un mare prestigiu 135 La Revue des questions scientifiques (1877); s-au organizat congrese internaționale pe teme de știință și religie, s-au scris noi studii istorice despre Biserică, precum La historia de los Papas de Ludwig von Pastor (Geschichte der Päpste seit dem Ausgang der Mittelalters (1305-1799) sau revista Bulletin critique de littérature, d'histoire et de théologie, condusă de francezul Duchesne (1843-1922). I.2.3. Intervențiile Magisteriului în prima jumătate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1990. Albert, Pierre, Istoria presei, traducere Irina Maria Sile, Editura Institutul European, Iași, 2002. Idem, La presse, ed. a VIII a, Editura Presses Universitaires de France, Paris, 1988. Almuina Fernandez, C., "La prensa periodica en Revolucion y restauracion (1868-1931)", en Historia general de Espana y America, XVI-2, Rialp, Madrid, 1992. Anania, Valeriu, Pro memoria. Acțiunea catolicismului în România interbelică, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2005. Anderson, Benedict, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000. Andres-Gallego, J., Pazos, A.M.

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Ferrandina, A., Censimento della stampa cattolica in Italia. Note statistiche, storiche, critiche, Tipografia Cozzolino, Napoli, 1903. Frattini, Eric, Sfânta Alianță 500 de ani de spionaj la Vatican, traducere de Zully Mustafa, Editura Tritonic, București, 2009. Fuentes, J.F., Fernandes Sebastian, J., Historia del periodismo espanol, Sintesis, Madrid, 1997. Gabor, Iosif, "Parohia Cioplea", în Pro Memoria, nr. 4, București, 2005, pp. 35-76. Garcia de Haro, R., Historia teologica del modernismo, Eunsa, Pamplona, 1972. Gasset, Jose Ortega, Revolta maselor, Editura Humanitas, București, 2001. Gomez

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
spionaj la Vatican, traducere de Zully Mustafa, Editura Tritonic, București, 2009. Fuentes, J.F., Fernandes Sebastian, J., Historia del periodismo espanol, Sintesis, Madrid, 1997. Gabor, Iosif, "Parohia Cioplea", în Pro Memoria, nr. 4, București, 2005, pp. 35-76. Garcia de Haro, R., Historia teologica del modernismo, Eunsa, Pamplona, 1972. Gasset, Jose Ortega, Revolta maselor, Editura Humanitas, București, 2001. Gomez Aparicio, P., Historia del periodismo espanol. De la Dictatura a la guera civil, vol. III, Editora Nacional, Madrid, 1981. Gozzini, G., Storia del giornalismo, Bruno

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
espanol, Sintesis, Madrid, 1997. Gabor, Iosif, "Parohia Cioplea", în Pro Memoria, nr. 4, București, 2005, pp. 35-76. Garcia de Haro, R., Historia teologica del modernismo, Eunsa, Pamplona, 1972. Gasset, Jose Ortega, Revolta maselor, Editura Humanitas, București, 2001. Gomez Aparicio, P., Historia del periodismo espanol. De la Dictatura a la guera civil, vol. III, Editora Nacional, Madrid, 1981. Gozzini, G., Storia del giornalismo, Bruno Mondatori, Milano, 2000. Grabmann, M., Storia della teologia cattolica, Societa Editrice Vita e pensiero, Milano, 1937. Granfield, P., Nascita

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
La presse catholique, Fayard, Paris, 1970. Iribarren, J., El derecho a la verdad. Doctrina de la Iglesia sobre la prensa, radio y television (1831-1968), BAC, Madrid, 1968. Kries, Wilhelm von, Strategia și tactica propagandei de război engleze, București, 1941. Laboa, J.M., Historia de la Iglesia, vol. IV, BAC, Madrid, 2002. La Porte, Jose Maria, Fernandez-Alfaro, El cristiano en los medios de comunicacion segun san Josemaria Escriva. Contexto historico y desarrollo espiritual y pastoral, Thesis ad Doctoratum in Teologia, totaliter edita, Romae, 2008. Latreille

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la Sevilla de comienzos X", în Ambitos, 2, Enero-Junio, 1999. Nechita Runcan, Concordatul Vaticanului cu România considerații istorico-juridice, Editura Ex Ponto, Constanța, 2000. Salvatorelli, Luigi, La politica della Santa Sede dopo la guerra, Milano, 1937. Sanchez Aranda, J.J., Barrera, C., Historia del periodismo espanol. Desde sus origenes hasta 1975, Eunsa, Pamplona, 1992. Seoane, M.C., Saiz, M.D., Historia del periodismo en Espana, vol. 3, El siglo XX: 1898-1936, Alianza editorial, Madrid, 1996. Soulet, Jean Francois, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
considerații istorico-juridice, Editura Ex Ponto, Constanța, 2000. Salvatorelli, Luigi, La politica della Santa Sede dopo la guerra, Milano, 1937. Sanchez Aranda, J.J., Barrera, C., Historia del periodismo espanol. Desde sus origenes hasta 1975, Eunsa, Pamplona, 1992. Seoane, M.C., Saiz, M.D., Historia del periodismo en Espana, vol. 3, El siglo XX: 1898-1936, Alianza editorial, Madrid, 1996. Soulet, Jean Francois, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre, Editura Polirom, Iași, 1998. Stehle, H., Eastern Politics of the Vatican, 1917-1979, tradusă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
59, ff. 690-710). 7 Ne referim la studiile lui Isidor Mărtincă, "Biserica, mass-media și cultura" publicate în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, 2004, pp. 265-294 și nr. 4/2005, București, 2005, pp. 229-262. 8 J.F. Fuentes, J. Fernandes Sebastian, Historia del periodismo espanol, Sintesis, Madrid, 1997, J. Broucker, La presse catholigue en France, Centurion, Paris, 1992, G. Licata, Giornalismo cattolico italiano (1861-1943), Editrice Studium, Roma, 1944. 9 J.L. Ruiz Sanchez, Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevila, 2002, M.J.

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
îndepărtat definitiv de Roma, în timp ce Lacordaire a renunțat la convingerile politice și a încercat să-l aducă din nou pe calea credinței pe prietenul său Lamennais. Și Montalembert a căutat noi căi de a veni în apărarea Bisericii (J.M. Laboa, Historia de la Iglesia, vol. IV, BAC, Madrid, 2002, p. 65). 66 Gallicanism and ultramontanism in Catholic Europe in the 18TH, Century Old Catholic Church of the Netherlands/Utrecht Archives, Utrecht, The Netherlands & Moran Micropublications, Amsterdam, The Netherlands în http://www.moranmicropublications

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
l-a ocupat Romolo Murri (1870-1944), exponent a ceea ce s-a numit modernism social, deoarece a încercat să împace valorile catolicismului cu democrația secularizată modernă (M. Guasco, Romolo Murri e il Modernismo, Cinque Lune, 1968 și R. Garcia de Haro, Historia teologica del modernismo, Eunsa, Pamplona, 1972). 144 Papa PiusX, Enciclica Pascendi, 1907. 145 Idem, Enciclica Pieni l"animo, 1906. 146 Idem, Carta al cardenal Ferrari, nr. 17, 1.VII.1911. 147 Idem, Enciclica Pascendi, 1907. 148 Idem, Carta a Francisco

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Legitimista español, Altar y Trono, El Padre Cobos, La Cruzada, El Altar del pueblo. Dintre ziarele republicane cităm: La discusión, El Pueblo, La República Federal, La Federación española (C. Almuina Fernandez, "La prensa periodica en Revolucion y restauracion (1868-1931)" în Historia general de Espana y America, XVI-2, Rialp, Madrid, 1992, pp. 135-154). 173 Printe acestea s-au numărat: La luz, El Libre Examen, La Libertad de Pensamiento. După adoptarea Constituției de la 1876, multe ziare au suferit presiunea guvernului, care nu a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
M.J., Ruiz Acosta, "El despegue de la "Buena Prensa" y El Correo de Andalucia en la Sevilla de comienzos X", en Ambitos, 2, Enero-Junio, 1999, pp. 229-240. 182 Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 77. 183 M.C. Seoane, M.D. Saiz, Historia del periodismo en Espana, vol. 3, El siglo XX: 1898-1936, Alianza editorial, Madrid, 1996, p. 120. 184 Ibidem, p. 439. 185 J., Andres-Gallego, A.M., Pazos, op. cit., p. 215. 186 Redondo a sintetizat programul publicației : "pe scurt, programul propus de El

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
P. Cebollada, Del Genesis a Internet. Documentos del magisterio sobre las comunicaciones sociales, BAC, Madrid, 2005, p. 35. 195 G. Chiaudano, op. cit. 196 M.C. Seoane, M.D. Saiz, op. cit., p. 120. 197 Ibidem, pp. 44-45. 198 J.F. Fuentes, J. Fernandes Sebastian, Historia del periodismo espanol, Sintesis, Madrid, 1997, p. 205. 199 J., Andres-Gallego, A.M., Pazos, op. cit., p. 442. 200 Trei ani mai târziu, cele 18 ziare din Barcelona însumau 311.000 de exemplare, iar cele 32 din Madrid, 656.000. Orașul următor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dat, în timpul regimului, a fost permisă o anumită opoziție reprezentată de ziare ca El Sol, El Heraldo de Madrid sau La Pubicitat. Va continua să se publice și El Socialista (9.186 de exemplare estimate în 1928) (P. Gomez Aparicio, Historia del periodismo espanol. De la Dictatura a la guera civil, vol. III, Editora Nacional, Madrid, 1981, p. 559). 204 Acesta din urmă a creat în 1926 o școală de jurnalism, sprijinită de către preotul salezian Manuel Graña. Până atunci, mulți ziariști fuseseră

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Războiului civil, a fost creată Școala Oficială de Jurnalism, care a fost unul dintre instrumentele prin care regimul franchist a controlat accesul la această breaslă (Jose Maria La Porte Fernandez- Alfaro, op. cit., p. 83). 205 J.J. Sanchez Aranda, C. Barrera, Historia del periodismo espanol. Desde sus origenes hasta 1975, Eunsa, Pamplona, 1992, p. 330. 206 Ibidem, p. 331. 207 P. Gomez Aparicio, op. cit., p. 371. 208 J.J. Sanchez Aranda, C. Barrera, op. cit., pp. 412-413. 209 Ibidem, p. 422. 210 Ea va

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

echivalențe și în postcomunism dovedește solida lor ancorare în gândirea unor istorici și consolidarea lor prin intermediul culturii istorice. 2. Trecutul Primul echivalent al istoriei, semnificația sa „de bază”, într-un fel, dacă facem abstracție de semnificația lexicală originară a grecescului historia, este acela al trecutului, intim legat de o altă caracteristică a istoriei, și anume timpul. De fapt, fiecare element în parte al triadei istorie - timp - trecut este destul de greu individualizabil datorită consubstanțialității celor trei, și acesta pare a fi cadrul

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]