3,545 matches
-
cănta o melodie pe ritm lent.Călușarii sar apoi peste bolnav atingându-l cu călcâiul. Unii, sprijinindu-se pe un picior, cu celălalt fac cercuri concentrice deasupra bolnavului apoi îl ating cu călcâiul. La sfârșit, bolnavul se ridică și joacă hora alături de călușari, aceasta (hora) învărtindu-se de trei ori. Dacă bolnavul nu se simte incă bine, ritualul se repetă și a doua zi. În unele localități, la capul bolnavului se aduce o oală cu tămâie fumegândă. În timpul ultimelor acorduri muzicale, se
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
ritm lent.Călușarii sar apoi peste bolnav atingându-l cu călcâiul. Unii, sprijinindu-se pe un picior, cu celălalt fac cercuri concentrice deasupra bolnavului apoi îl ating cu călcâiul. La sfârșit, bolnavul se ridică și joacă hora alături de călușari, aceasta (hora) învărtindu-se de trei ori. Dacă bolnavul nu se simte incă bine, ritualul se repetă și a doua zi. În unele localități, la capul bolnavului se aduce o oală cu tămâie fumegândă. În timpul ultimelor acorduri muzicale, se sparge oala, simbolizând fuga
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
În timpul ultimelor acorduri muzicale, se sparge oala, simbolizând fuga, destrămarea duhului bolii, după care bolnavul se ridică pe melodia Floricica. Uneori când exista în familie un copil mai slăbuț, fără poftă de mâncare,mama îl încredințează unui călușar care joacă hora cu el în brațe, iar copilul se “îndreaptă”. În ultima zi a Călușului are loc ”Războiul călușului”. De data aceasta călușarii nu mai sunt îmbrăcați în frumoasele lor costume ci se travestesc, încât nimeni nu îi recunoaște, realizând un adevărat
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri imemoriale strămoșești Spre care gândurile în hore strălucesc Esența n-a pierit, ea se păstrează sub jurământ, în ritmul triumfal sărbătoresc! Referință Bibliografică: Călușul, dans terapeutic stravechi / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 906, Anul III, 24 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
grădină cometă-i sunt pletele - văzduh alină colind de zeițe-n plutire și-n frază de ceasuri bune - toți aștrii-o privesc mii sori logosori o alintă-n lumină frumoasa-a frânt vremea - din tronu-i regesc: Istorie-a Razei - și Horă Păgână ...cavaleri pogorâți cu hârzobul din stele ia luați 'cest ștergar - și vă ștergeți voi ghiocul: căci zâna desprinsă din jocul de iele deja și-a cuprins după umeri Norocul... ...și flaute și harfe - cântând fericirii se-ascund umilințe - când
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
Mariana Bălășoiu Publicat în: Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Se pune în semilună, noaptea-n soarele din bec doar cu dioptrii s-alerg. Gândul face pârtii pe hârtie, atras ca un magnet. Cuvintele dansează-n hora poeziei cu viteza luminii. Mirosul de cerneală îmi stă brodat pe față. Orele zboară ca vântul!... Dimineața își varsă lacrima în gura ierbii. Rimelul cade greu pe gene. Referință Bibliografică: CURCUBEUL DIN LENTILĂ... / Cristina Mariana Bălășoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CURCUBEUL DIN LENTILĂ... de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362793_a_364122]
-
LENTILĂ..., de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016. Se pune în semilună, noaptea-n soarele din bec doar cu dioptrii s-alerg. Gândul face pârtii pe hârtie, atras ca un magnet. Cuvintele dansează-n hora poeziei cu viteza luminii. Mirosul de cerneală îmi stă brodat pe față. Orele zboară ca vântul!... Dimineața își varsă lacrima în gura ierbii. Rimelul cade greu pe gene. Citește mai mult Se pune în semilună,noaptea-n soarele din becdoar
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
viață. Sloiul nostru, inima din piept, învață dezghețarea spre amiază! Atunci, când soarele se arată, răsărit din gândul tău departe, mă amețește... aroma de afinată, pusă din vară, în cămara visului, deoparte! Și ne ating fulgi albi, jucând a nopții horă, scânteie, sub a cerului vrere, rătăciri printre mii de stele, în traiectorii precise a dorurilor grele. Referință Bibliografică: Scântei / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2202, Anul VII, 10 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lia Zidaru
SCÂNTEI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362887_a_364216]
-
rotundă a tăcerii în contemplare ființa se răzvrătește adună colbul fir cu fir desfășoară a infinita oară poveștile dorului în anotimpul nașterii e în așteptarea banalului care vine mereu cu lăzile pline de comori amorfe și iar se prind în horă jocuri curse întreceri în spații largi în jocul undelor spre centrul vâltorii de trăiri devin redevin strâmte porțile alergării printre umbre toamna se apropie după un scurt popas într-o adormire dureroasă pentru a primi deschiderea cerurilor și protecția Mamei
ÎNFLORESC CRINII MAICII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362877_a_364206]
-
și săruturi sfinte: Răscoală-n sânge fi-va-mi! Am să duc, Acolo unde naște depărtarea Și-acolo unde trupul meu e-al tău, De toamnă mângâiata, sărutarea: Pe mâna ta am să mă culc și eu.... Asemeni scuturatelor în horă de vânt, ca frunze galbene să fiu Când voi pleca și când fi-va-mi o oră, Septembrie, scrisoarea ce ți-o scriu... Și-așa plecată, unde să mă cauți?! Și-așa venită unde să mă știi...? În locul care numele
SEPTEMBRIE, SCRISOAREA CE ȚI-O SCRIU de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362955_a_364284]
-
toți veți înțelege, Dar asta este o lege! Au spus că-nțeleg cu toții, Însă azi, în zori, netoții Au cântat ca și-altădată Cu-cu-ri-gu! în poiată, Ori afară, în ogradă, Țanțoși ca la o paradă, De-au jucat găini în horă, La aceeași veche oră!... Referință Bibliografică: SCHIMBAREA OREI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1537, Anul V, 17 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SCHIMBAREA OREI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363005_a_364334]
-
din Siria a creat noi probleme Europei la care nu mai poate face față, nu-și mai găsește forța necesară pentru a rezolva aceste dificile probleme. E nevoită să facă un pas înapoi. România este și ea prinsă în această horă în care trebuie să joace în pasul impus de Comunitatea Europeană. Mai lent pâna acum, în galop în zilele noastre, iureșul schimbărilor ne sună în urechi. Dar ce e veșnic în lume? Unde e vechea Grecie, vechiul imperiu Roman? Unde
GÂNDURI DESPRE MERSUL LUMII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363350_a_364679]
-
Că el mândru s-a luptat Ca român înflăcărat. Doina a fost scrisă de învățătorul George Bocu din Șiștaroveț, la sfârșitul lui iulie 1893 și publicată mai întâi în „Foaia poporului”. Autorul a copiat-o și a adaptat textul după „Hora lui Roman”, compusă de Iosif Vulcan și publicată la Pesta în revista „Gura satului” în anul 1870. Hora era dedicată jurnalistului Alexandru Roman, predecesor al lui Vasile Lucaciu în lupta pentru drepturile românilor ardeleni (Vezi Wikipedia). Poate că nu aș
CÂNTEC ŞI POVESTE – DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362511_a_363840]
-
Șiștaroveț, la sfârșitul lui iulie 1893 și publicată mai întâi în „Foaia poporului”. Autorul a copiat-o și a adaptat textul după „Hora lui Roman”, compusă de Iosif Vulcan și publicată la Pesta în revista „Gura satului” în anul 1870. Hora era dedicată jurnalistului Alexandru Roman, predecesor al lui Vasile Lucaciu în lupta pentru drepturile românilor ardeleni (Vezi Wikipedia). Poate că nu aș fi scris această poveste dacă nu aș fi găsit, cautând pe Youtube, o variantă interpretată de Florica Duma
CÂNTEC ŞI POVESTE – DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362511_a_363840]
-
fost preot greco-catolic. Mi-am amintit apoi că în alegerile pentru parlamentul de la Budapesta Lucaciu a candidat în anul 1907 în cercul electoral al Beiușului, ieșind învingător. Poate atunci Doina s-a răspândit și în arealul bihorean. Mai mult, o Horă a lui Lucaciu, cântată pe melodia Horei Unirii era răspândită prin foi volante printre intelectualii și meseriașii beiușeni: „Delegat cu cunoștință De-ale noastre suferințe Și din viță românească Dr. Lucaci să trăiască” De fapt, o cercetare a ariei de
CÂNTEC ŞI POVESTE – DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362511_a_363840]
-
că în alegerile pentru parlamentul de la Budapesta Lucaciu a candidat în anul 1907 în cercul electoral al Beiușului, ieșind învingător. Poate atunci Doina s-a răspândit și în arealul bihorean. Mai mult, o Horă a lui Lucaciu, cântată pe melodia Horei Unirii era răspândită prin foi volante printre intelectualii și meseriașii beiușeni: „Delegat cu cunoștință De-ale noastre suferințe Și din viță românească Dr. Lucaci să trăiască” De fapt, o cercetare a ariei de răspândire a ei ne-ar putea aduce
CÂNTEC ŞI POVESTE – DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362511_a_363840]
-
Acasa > Strofe > Timp > HORA DACĂ! Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului De la Nistru pân'la Tisa, Tot ținutul lui Burebista, Din Hotin până la mare, Oricine cu adultă suflare, Își va da mâna cu mână, Să
HORA DACĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361050_a_362379]
-
Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului De la Nistru pân'la Tisa, Tot ținutul lui Burebista, Din Hotin până la mare, Oricine cu adultă suflare, Își va da mâna cu mână, Să joace hora română, Să simtă românește, De-o simți ardelenește Sau o fi moldovenește, Ori de-aci, dobrogenește, Sau chiar și oltenește, Ori mai bănățenește, Asta-i hora dacului român, Ei toți pe-acest loc rămân...! De-o fi ventricolu țării, Sau
HORA DACĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361050_a_362379]
-
până la mare, Oricine cu adultă suflare, Își va da mâna cu mână, Să joace hora română, Să simtă românește, De-o simți ardelenește Sau o fi moldovenește, Ori de-aci, dobrogenește, Sau chiar și oltenește, Ori mai bănățenește, Asta-i hora dacului român, Ei toți pe-acest loc rămân...! De-o fi ventricolu țării, Sau o fi atriumul uitării? Simt toți la fel în cântec, Cum ei pe dracul sfârtec, Se-ncolacește-n el de ciudă, Se-nbolnăvește și de ciumă, Că n-are
HORA DACĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361050_a_362379]
-
ciudă, Se-nbolnăvește și de ciumă, Că n-are cum să ne despartă Și la cine să ne mai împartă, Se zvârcolește și-i iese zeamă, Șeful cheamă la a da seama... Dar, se sperie și el de Unire, De așa Horă-n Dumnezeire, Ce-alungă spriritele răzlețe, Ce dau contre cam șugubețe, Să-i mai destrame pe români, Să-i rupă-n alte bete teritorii? Să jecmănească ușor ei, răpitorii, Să mai sugă ce nu le-ajunge? Pân le-o ieși
HORA DACĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361050_a_362379]
-
tot, Blesteamă asupritorul nerod, Iar de-i românu prea asuprit Și dacă din juguri s-a trezit, Atunci bravul și cu pieptul gol, Merge luptă și c-un drac mosor ... La mulți ani Români! Neclintire în Hora Dacă! Referință Bibliografică: Hora Dacă! Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2162, Anul VI, 01 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
HORA DACĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361050_a_362379]
-
hambare, Câte doi ne-ntoarcem pe cărări de lună Iar în păr iubita stelele din zare I le prind ușor ce pe o cunună. La poarta zării înălțăm cântare Bucuriei muncii și rodului bogat Constelații se-apriond mai tare Intrate-n hora revăîrsată-n sat. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Constelația verii, poezie de Al.Florin ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 742, Anul III, 11 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate
CONSTELAŢIA VERII, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361177_a_362506]
-
Ediția nr. 354 din 20 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Masa cu merinde În aburi de pâine caldă și parfum de busuioc, așezam la mine în ogradă masa cu merinde, în inima satului era joc. Mă prindeam și eu în horă, bujorii în obraji-mi înfloreau, și tare mândră mai era mama, fete ca-ale ei nu mai erau, gătite cu ii țesute-n ițe și poale cu trandafiri, iar la gât năframa mioriței, purtată din neam în neam. Strigăte lucide Doamnei
DOR DE SĂRBĂTORI de MARIA COZMA în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361225_a_362554]
-
SIMA care, de câțiva ani a preluat comanda susnumitei citadele de cultură, realizând spectacole de mare succes, cu săli arhipline, unde spectatorii se simt fericiți, iar de cele mai multe ori cântă odată cu artiștii, iar unii, mai entuziaști, joacă de mama focului hore și sârbe. - Bună ziua! - Poftiți! Cu cine am onoarea?... - Să zicem, pentru început, cu un iubitor al muzicii populare, dar în același timp... admirator al interpretei melosului oltenesc, distinsa doamnă STELIANA SIMA. - Îmi face o deosebită plăcere să primesc (râde) admiratori
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
al satului nostru milenar, de unde ați plecat în lume ca să bucurați prin cântec pe cei ce vă ascultă, să le aduceți o părticică din sufletul celor pe care i-ați ascultat în seri târzii de toamnă (la clacă sau la horele de sărbători) rapsozi, vecini, părinți... ca apoi să le oferiți în dar, ca un prinos de recunoștință, melodia "Oameni buni din toată țara", despre care doresc să detaliați: sentimentele care v-au inspirat să creați și să cântați tuturor românilor
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]