1,133 matches
-
lumea: exprimarea sentimentelor și interiorizarea lumii. Dacă proza Hortensiei Papadat-Bengescu se naște din ,,sufletul reflexiv, al conștiinței oglindă a lumii"283, personajul lui Blecher interiorizează lumea nu pentru a o înțelege, ci pentru a crea o altă realitate. Dacă personajul Hortensiei Papadat-Bengescu încearcă să-și ,,organizeze fizic sufletul"284 pentru a-l cunoaște și a-l descifra mai bine, personajul lui Blecher încearcă o continuă metamorfozare a acestuia în ideea prinderii unei alte identități. Emanuel a dispus de timpul și spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Între absurd și fantastic. Incursiuni în apele mirajului, Pitești, Editura Paralela 45, 2001. Călinescu, Alexandru, Anton Holban, complexul lucidității, București, Editura Albatros, 1972. Cărtărescu, Mircea, ,,Care-i faza cu cititul", în A patra inimă, București, Editura Artur, 2010. Ciobanu, Valeriu, Hortensia Papadat-Bengescu, București, Editura pentru Literatură Universlă, 1965. Creția, Petru, despre E.A. Poe. Infernul terestru, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2003. Cristescu, Maria-Luiza, Hortensia Papadat-Bengescu, portret de romancier, București, Editura Albatros, 1976. de Saussure, Ferdinand, Curs de lingvistică generală, publicat de
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Cărtărescu, Mircea, ,,Care-i faza cu cititul", în A patra inimă, București, Editura Artur, 2010. Ciobanu, Valeriu, Hortensia Papadat-Bengescu, București, Editura pentru Literatură Universlă, 1965. Creția, Petru, despre E.A. Poe. Infernul terestru, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2003. Cristescu, Maria-Luiza, Hortensia Papadat-Bengescu, portret de romancier, București, Editura Albatros, 1976. de Saussure, Ferdinand, Curs de lingvistică generală, publicat de Charles Bally și Albert Sechehaye, în colaborare cu Albert Riedlinger, ediție critică de Tullio De Mauro, traducere și cuvânt înainte de Irina Izverna Tarabac
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Moartea în fenomenologia viselor și problema subiectivității și a nivelurilor de realitate" în Nicolescu, Basarab, Moartea azi (editor), traducere din limba franceză de Mihaela Fătu, București, Curtea Veche, 2008. Petrescu, Camil, Teze și antiteze, București, Editura Minerva, 1971. Vancea, Viola, Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin, repere și interpretări, București, Piața Scâteii 1, Editura Eminescu, 1980. Vartic, Mariana, Anton Holban și personajul ca actor, București, Piața Scânteii 1, Editura Eminescu, 1983. Vax, Louis, L' art e la littérature fantastiques, Paris, Presses Universitaires de
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Gellu Naum, București, Editura RAO, 2007. Mann, Thomas, Moartea la Veneția: nuvele, traducere de Lazăr Iliescu și Al. Filipide, București, Editura pentru Literatură, 1965. Mann, Thomas, Muntele vrăjit, traducere din limba germană de Petre Manoliu, București, Editura RAO, 2009. Papadat-Bengescu, Hortensia, Concert din muzică de Bach, București, Editura Litera, 2010. Papadat-Bengescu, Hortensia, Drum ascuns, București, Editura 100+1 Gramar, 1995. Papadat-Bengescu, Hortensia, Fecioarele despletite, București, Editura Gramar, 1994. Papadat-Bengescu, Hortensia, Rădăcini, București, Editura 100+1 Gramar, 2000. Petrescu, Camil, Patul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
nuvele, traducere de Lazăr Iliescu și Al. Filipide, București, Editura pentru Literatură, 1965. Mann, Thomas, Muntele vrăjit, traducere din limba germană de Petre Manoliu, București, Editura RAO, 2009. Papadat-Bengescu, Hortensia, Concert din muzică de Bach, București, Editura Litera, 2010. Papadat-Bengescu, Hortensia, Drum ascuns, București, Editura 100+1 Gramar, 1995. Papadat-Bengescu, Hortensia, Fecioarele despletite, București, Editura Gramar, 1994. Papadat-Bengescu, Hortensia, Rădăcini, București, Editura 100+1 Gramar, 2000. Petrescu, Camil, Patul lui Procust, București, Editura Eminescu, 1978. Sartre, Jean-Paul, Greața, traducere de Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
pentru Literatură, 1965. Mann, Thomas, Muntele vrăjit, traducere din limba germană de Petre Manoliu, București, Editura RAO, 2009. Papadat-Bengescu, Hortensia, Concert din muzică de Bach, București, Editura Litera, 2010. Papadat-Bengescu, Hortensia, Drum ascuns, București, Editura 100+1 Gramar, 1995. Papadat-Bengescu, Hortensia, Fecioarele despletite, București, Editura Gramar, 1994. Papadat-Bengescu, Hortensia, Rădăcini, București, Editura 100+1 Gramar, 2000. Petrescu, Camil, Patul lui Procust, București, Editura Eminescu, 1978. Sartre, Jean-Paul, Greața, traducere de Mircea Ivănescu, București, Editura RAO, 2005. Umuz, ,,Pâlnia și Stamate", în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
din limba germană de Petre Manoliu, București, Editura RAO, 2009. Papadat-Bengescu, Hortensia, Concert din muzică de Bach, București, Editura Litera, 2010. Papadat-Bengescu, Hortensia, Drum ascuns, București, Editura 100+1 Gramar, 1995. Papadat-Bengescu, Hortensia, Fecioarele despletite, București, Editura Gramar, 1994. Papadat-Bengescu, Hortensia, Rădăcini, București, Editura 100+1 Gramar, 2000. Petrescu, Camil, Patul lui Procust, București, Editura Eminescu, 1978. Sartre, Jean-Paul, Greața, traducere de Mircea Ivănescu, București, Editura RAO, 2005. Umuz, ,,Pâlnia și Stamate", în Schițe și nuvele... Aproape futuriste, ediție îngijită, studiu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Petre Manoliu, București, Editura RAO, 2009, p. 921. 277 Martin Heidegger, op. cit., p. 611. 278 Max Blecher, op .cit., p. 118. 279 Martin Heidegger, op. cit., p. 615. 280 Ibidem, p. 618. 281 Max Blecher, ed. cit., p. 121. 282 Nicolae Manolescu, ,,Hortensia Ppapadat-Bengescu", în Istoria critică a literaturii române: 5 secole de literatrură, Pitești, Paralela 45, 2008, p. 610. 283 Ibidem, p. 612. 284 Ibidem, p. 613. 285 Max Blecher, op. cit., p. 64. 286 Ibidem, p. 68. 287 Ibidem, p. 71. 288
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
pentru mituri și arhetipuri." Nu atât de bine reprezentat este mitul lui Pygmalion, însă el se cuvine a fi semnalat prin faptul că leagă, ca un pandant, creația lui Camil Petrescu de cea a lui Liviu Rebreanu și a "proustienilor" Hortensia Papadat-Bengescu și Anton Holban. Devenind bogați, Ștefan și Ela au păreri opuse în privința vestimentației. De aici și impresia soțului că femeia iubită a devenit, subit, frivolă și snoabă. În fond, reproșurile Elei ne apar întemeiate, costumele lui Ștefan sunt nu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
el își recapătă statutul de om cu o certă demnitate, adică proprietar de pământuri, ascultând atent de sfaturile pe care le primește în casa învățătorului din Pripas. Dorința formativă se soldează cu un fiasco în prozele lui Anton Holban și Hortensia Papadat-Bengescu. Sandu constată cu stupoare că nu-și poate domina operele, acestea, fie că se numesc Ioana sau Irina având personalități bine definite. Este și motivul pentru care Al. Călinescu îl numește pe erou "un Pygmalion ratat".53 Același sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
incursiunilor mitice. În mijlocul bătăliei, ca și în proximitatea șarpelui, orice erou simte învăluirile Tanatosului. Păstrând proporțiile, aureola mitică a reptilei malefice se insinuează și în alte romane având ca problematică esențială războiul și repercusiunile sale; ne gândim, bunăoară, la Balaurul Hortensiei Papadat-Bengescu, dar și la Oamenii măriei sale, ultimul volum al trilogiei Frații Jderi de M. Sadoveanu. Oștirea otomană care invadează Moldova este comparată de romancier cu un balaur, voievodul Ștefan fiind considerat arhanghelul Mihail care are misiunea sacră de a străpunge
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Ovid. S. Crohmălniceanu, bunăoară, în volumul Cinci prozatori în cinci feluri de lectură, (Editura Cartea românească, București, 1984) decodează operele lui Sadoveanu și ale Hortensiei Papadat-Bengescu, având ca repere arhetipurile lui Jung și, respectiv, stările nevrotice sublimate evidențiate de Freud. 2 Liviu Petrescu, Realitate șl romanesc, Editura Tineretului, București, 1969, apud Camil Petrescu Opere, vol. al II-lea, ediție îngrijită de Al. Rosetti și Liviu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
coagulată în jurul "Sămănătorului", a "Vieții românești", sau a "Literatorului". La început de secol XX, după războiul din 1919, se conturează generația modernismului pragmatic, numită, în mod curent, a interbelicilor, reprezentată fiind de Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Al. Philippide, Eugen Lovinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Lucian Blaga, Ion Pillat, Mateiu Caragiale, Ion Vinea, Ion Barbu, George Călinescu, Mircea Eliade, Emil Botta, Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu etc. Cea de-a cincea generație ar fi cea constituită din 1948, mai precis, după cel de-
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Excluși" de pe tărâmul literaturii române vor fi, după cum reamintește și Eugen Negrici, Octav Dessila, Ionel Teodoreanu, Șerban Cioculescu, Constant Tonegaru, Ion Barbu, George Bacovia, N. Davidescu, Mircea Eliade, Radu Gyr, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Radu Tudoran, D. Stelaru, Gib Mihăescu, Hortensia Papadat-Bengescu ș.a., iar, din 1948, va fi scos din literatură chiar și numele lui Tudor Arghezi, iar volumul Una sută poeme retras și confiscat. Și, după, el toți reprezentanții Generației '60, Augustin Buzura, Ion Caraion, Marin Sorescu, Nicolae Breban, D.
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
un parvenit. Traian, din Titanic-Vals devine și el patron de cai, dar fără performanțe notabile. Gigi, tatăl copilului Mizei din aceeași piesă, e cavalerist și plînge doar cînd îi moare calul și cînd își vede fiul. Prințesa Maxențiu a doamnei Hortensia Papadat Bengescu se lasă sedusă de Lică Trubadurul pentru că el arată bărbăție în strunirea echipajului princiar care era să-l calce pe stradă. Din grajd în patul stăpînei e doar un pas! Cel mai celebru cal al literaturii române, chiar
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
Un tablou al lui Artur Verona, precum Violonist în barcă, reflectă o stare sufletească, muzica fiind scoasă din cadrul formal al sălii de concerte, al muzicii de cameră, cadru pentru care muzica, precum în romanul Concert din muzică de Bach al Hortensiei Papadat-Bengescu, joacă rolul de liant social și ceremonial de revendicare simbolică a unui statut aristocratic. Într-o atmosferă crepusculară, muzica solitarului violonist transpune o état d'âme a cărei cameră de rezonanță devine întinderea de ape. Remarcabil mi se pare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
336 "Expoziția societății "Tinerimea artistică"", VI, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1172, 23 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), p. 783. 337 Constantin Prodan, op. cit., p. 16. 338 Ibidem, p. 16. 339 Hortensia Papadat-Bengescu își intitula primul roman din ciclul Hallipilor, Fecioarele despletite, părul despletit fiind o sugestie a păcatului, a exacțiunilor unui tumult erotic ieșit de sub incidența constrângerilor și convențiilor burgheze. 340 Adriana Șotropa, op. cit., p. 129. 341 Petre Oprea, Incursiuni în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tânărului scriitor care avea să devină ulterior una dintre figurile simbolice ale perioadei în care a scris. Receptarea operei sale de către opinia critică românească nu a întâmpinat dificultățile care au stat în calea altor prozatori interbelici, precum Camil Petrescu sau Hortensia Papadat-Bengescu, pentru că Anton Holban își făcea intrarea pe teritoriul literaturii române pe un teren deja pregătit în ceea ce privește modernizarea romanului, prin îndrumările estetice ale lovinescianismului și prin întreaga mișcare artistică de la Sburătorul. Rolul lui E. Lovinescu în conturarea carierei artistice a
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
devenit mobilul geloziei lui Sandu („...dar eu sunt bolnav de gelozie și de dorința de răzbunare” - p. 126). Obsesia profanării fizice capătă dimensiuni paroxistice și hrănește în continuare dorința, complicând-o metafizic și anulându-i latura pur fizică. Dacă la Hortensia Papadat-Bengescu aveam de-a face în acest sens cu o fuziune a fizicului cu biologicul datorită căreia acestea se exprimau reciproc, în cazul lui Anton Holban putem vorbi de o disociere necesară între latura psiho-spirituală și biologicul pur din care
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
suite de evenimente, sens conferit de Gerard Genette) și descriere nu este deloc echilibrat în proza lui Anton Holban. În acest punct romancierul diferă substanțial de alți scriitori ai vremii, cu care a fost adesea comparat, precum Camil Petrescu sau Hortensia Papadat-Bengescu. Dacă în cazul acestora romanul se menține întro măsură mai mare între frontierele povestirii, în cazul lui Holban putem vorbi de o substituire a tramei epice printr-un „descriptivism interior”. De aici și până la a afirma, așa cum a făcut
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ritualizare, implicând, aproape întotdeauna, o punere în scenă"190. De aici impresia puternică de "înscenare" a narațiunii, de teatralitate, accentuată și de construcția episodică, în "tablouri", cum și de preponderența acordată dialogului, cuvântului vorbit. Nu-i chiar o întâmplare că Hortensia Papadat Bengescu 191 ("marea Păpușăreasă", cum i s-a spus în epocă) s-a arătat entuziasmată de romanul criticului și l-a rescris în forma unei drame, sacrificând elementele care i s-au părut parazitare (îndeosebi discursurile lui Ciprian)192
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
l-a rescris în forma unei drame, sacrificând elementele care i s-au părut parazitare (îndeosebi discursurile lui Ciprian)192. Însă lectura paralelă a textelor îi dezvăluie Ligiei Tudurachi un lucru neașteptat: romanul se dovedește mult "mai teatral" decât drama Hortensiei, deoarece, "dincolo de indici dramatici superficiali (decor, gesticulație)", textul lovinescian conține, în plus, și "o relație fundamental teatrală între actor și cor". Într-adevăr, prin mijlocirea lui Ciprian (personaj-raisonneur, jucând aici rolul corului), Lovinescu "a supradeterminat fatalitatea ce guvernează feminitatea negativă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
57, 59, 61-62, 80, 220 Artaud, Antonin / 68 Aurevilly, Barbely d' / 189, 250 Awad, Gloria / 77, 250 B Babeți, Adriana / 189, 250 Bahtin, Mihail / 227, 250 Bailly, Jean-Cristophe / 210, 250 Balzac, Honoré de / 60 Belton, John / 105, 253 Bengescu, Papadat Hortensia / 221, 222, 223 Bentley, Eric / 70, 72, 250 Bizet, Georges / 136 Blaga, Lucian / 82, 97 Bloom, Harold / 70 Bodei, Remo / 173, 250 Booth, Michael R. / 65-66, 89, 105-106, 116, 230, 237, 250 Brecht, Bertolt / 80 Brooks, Peter / 64, 66, 68
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
reflectoarelor". Astfel, Andrei (intelectualul) e actor și spectator totodată, pe când Diomo rămâne numai "actor". 188 Despre "fatalitatea literară", în Ligia Tudurachi, op. cit., pp. 138-142. 189 Ligia Tudurachi, op. cit., p. 140. 190 Ibidem. 191 Ligia Tudurachi atrage atenția asupra faptului că Hortensia Papadat- Bengescu semnează o "comedie dramatică" purtând același titlu, în 1922. Și tot grație cercetătoarei clujene aflăm că, rămasă "în manuscris până la ediția de Opere din anii'80 (Hortensia Papadat-Bengescu, Opere, vol. V, Teatru, ediție și note de Eugenia Tudor-Anton
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]