4,284 matches
-
paza scaunului său"". Începând din anul 1402, acest lăcaș de cult a îndeplinit rolul de sediu al Mitropoliei Moldovei, fiind cunoscut astăzi și sub denumirea de "Mitropolia Veche". Biserica a fost catedrală mitropolitană a Moldovei până construirea noii biserici cu hramul Sf. Gheorghe din componența Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou din Suceava (1514-1522), în timpul domnitorilor Bogdan al III-lea și Ștefăniță Vodă. După unele surse (o scrisoare trimisă de arhiereul Narcis Crețulescu către preotul Simion Florea Marian), numele de Mirăuți provine
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
1514 construirea unei noi biserici cu rol de catedrală mitropolitană, a cărei construcție a fost finalizată în 1522. Noul complex mitropolitan este cunoscut astăzi sub numele de Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”, iar noua catedrală mitropolitană a primit hramul Sfântului Gheorghe, ca și cel al vechii catedrale. Cu toate că a fost devastată, se pare că Biserica Mirăuți n-a fost abandonată ci, foarte probabil, reparată sau reconstruită, de vreme ce o cronică anonimă germană târzie menționează păstrarea în continuare a moaștelor Sf.
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
sub numele de “Ioachim”, hirotonit și instalat în 24 noiembrie 1985. Că Arhiereu-Vicar la Român a desfășurat o bogată activitate misionar-pastorală, administrativ-gospodărească și culturală. În anul 1991, a pus temelia celei mai mari catedrale din România, în municipiul Bacău, cu hramul “Înălțarea Domnului” și a continuat construirea ei până în anul 2001. În urmă reînființării Episcopiei Huși, Ioachim Vasluianul a fost ales Episcop al Husilor (în 4 iulie 1996), înscăunarea să făcându-se la 15 septembrie 1996. Din anul 1997 și până în
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]
-
o româncă) ca îngrijitori ai bisericii și ca ghizi pentru turiști. Biserica este de tip sală și are particularitatea intercalării unui turn între sală și corul poligonal. Biserica fortificată din Frâua este menționată pentru întâia dată în 1322. Lăcașul, cu hramul Tuturor Sfinților, este o biserică-sală cu nava pătrată și cu cor pentagonal și a fost construit în secolul al XIV-lea. Este una din puținele biserici din Transilvania care au turnul clopotniță deasupra corului (exemple similare găsindu-se la Agârbiciu
Biserica fortificată din Axente Sever () [Corola-website/Science/326604_a_327933]
-
Biserica de lemn din satul Breb, comuna Ocna Șugatag, județul Maramureș, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie), a fost construită în anul 1622 și figurează pe lista monumentelor istorice, . Edificiul este folosit ca lăcaș de închinăciune de către comunitatea română unită din Breb. se distinge drept una dintre cele mai semnificative
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
Catedrala Sf. Vasile cel Mare, situată în strada Polonă nr. 50, este prima biserică română unită cu Roma (greco-catolică) edificată în București. Patronul bisericii este arhiepiscopul Vasile cel Mare, iar sărbătoarea de hram pe 1 ianuarie. În data de 30 august 2014 a avut loc ceremonia de instalare în funcție a primului episcop al Eparhiei Sfântul Vasile cel Mare de București. O comunitate română unită cu Roma este atestată în București încă înainte de
Catedrala Sfântul Vasile din București () [Corola-website/Science/305038_a_306367]
-
Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Rudești este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1792 în satul Rudești din comuna Grămești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfântul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie. Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Rudești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 398, având codul de clasificare . Satul Rudești a fost întemeiat
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
Finanțarea catedralei a venit din banii arhiepiscopiei, dar mai ales din urma donațiilor nobilimii și a taxelor orășenilor, fapt ce a nemulțumit de multe ori cetățenii din Magdeburg. În anul 1363, catedrala a fost deschisă oficial în urma unui festival primind hramul Sfinților Catrina și Mauriciu, dar lucrările erau încă departe de a se termina. Cele două turnuri înalte de 99 de metri au fost finalizate în anul 1477, iar catedrala a fost terminată în anul 1520, când au fost instalate crucile
Catedrala Evanghelică din Magdeburg () [Corola-website/Science/334030_a_335359]
-
introdus iluminatul electric, au fost primite prin donație de la credincioși vase liturgice, veșminte și cărți de cult. După refacere, biserica a fost sfințită la 22 mai 1966 de episcopul Teofil Herineanu. Începând cu 14 septembrie 1978, s-a organizat anual hramul bisericii, la care au participat un sobor de preoți și credincioși din satele vecine. În 1995, la inițiativa preotului Călin Pruneanu, exteriorul locașului de cult cunoaște o nouă renovare, motiv pentru care, în data de 14 septembrie 1996, biserica este
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
de 19 m. Pictura în frescă a fost realizată de Dorel Beșleagă din Sibiu în anul 1998. Catapeteasma din lemn de stejar a fost sculptată de meșteri din Vânători-Neamț, la fel și iconostasul și mobilierul. Biserica a fost sfințită cu hramul „ Acoperământul Maicii Domnului” chiar în ziua de prăznuire, la 1 octombrie 2000, de către Prea Sfințiul Visarion Rășinăreanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
, comuna Mănăstireni, județul Cluj, datează din anul 1765.. Biserică are hramul „Înălțarea Domnului” și se află pe lista monumentelor istorice 2010 cu . Biserică a fost construită de Nicolai Rar la 1765; este constituită din bârne de stejar ce sunt dispuse longitudinal și blăni din lemn de brad pentru bolti și tavanul
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
în pelerinaje sau procesiuni, dar poate și la înmormântări ale unor notabilități sătești, si chiar la slujbele din cătune și crânguri mai îndepărtate, lipsite de lăcașuri de cult. Icoana triptic de la Bica prezintă în panoul central Înălțarea Domnului, scenă-simbol de hram, si pentru actuala biserică de lemn, si, mai mult ca sigur, și al celei vechi, din secolul al XV-lea, care a adăpostit pentru întâia dată acest obiect de cult, alături de alte valoroase icoane de patrimoniu. După capodoperă aflată în
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
Biserica Sârbească, cu hramul sfinții Petru și Pavel, este un lăcaș de cult din municipiul Arad. A fost ridicat între anii 1698-1702. Față de forma sa inițială, biserica a suferit transformări mai ales în perioada 1790-1822, când a primit notele actualului stil baroc] pe care
Biserica Sârbească din Arad () [Corola-website/Science/322699_a_324028]
-
lemn și de arhitectura gotică a bisericilor construite după 1835. Biserici și mănăstiri precum: biserica ortodoxă, fostă greco-catolică, construită între anii 1832-1844, ctitoria preoților Vasile Roșca și Simeon Pop, biserica ortodoxă din 1832, biserica romano-catolică construită între anii 1912-1918 cu hramul „Ioachim și Ana” - ctitor preot Schiller Carol, arhitect italianul Maretti Augustino. Mănăstirea de pe Valea Scradei. Pe hotarul ei a fost o mănăstire, biserica veche a fost adusă în anul 1762 în sat. În fiecare an, pe data de 8 septembrie
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
curtea bisericii, unde sătenii au înălțat un cavou. În 1988, după rugămintea sătenilor, biserica și-a redeschis porțile pentru credincioșii satului. Din 1989 la biserică Nașterea Domnului din Baraboi în calitate de preot este Grigore Nistor Spoiala. În 2007, 21 septembrie (de hramul satului) a fost pusă la dispoziția sătenilor Capelă Nașterea Mărcii Domnului.Construcția a fost finanțată și dirijata de către Ion Prisăcaru, originar din sat.
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Baraboi () [Corola-website/Science/330709_a_332038]
-
Mare din București, după care a revenit la Turda. În anul 1948 protopopul Sabău a refuzat trecerea la Biserica Ortodoxă Română, motiv pentru care a fost arestat și a ispășit aproape 17 ani de închisoare. Biserica Rățeștilor din Turda cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de familia Rațiu, a fost slujită de preoți apartinând acestei familii, conform actului de ctitorie, tradiție care s-a păstrat până în 1948, când Biserica Română Unită cu Roma a fost scoasă în afara legii de autoritățile comuniste
Coriolan Sabău () [Corola-website/Science/317946_a_319275]
-
în cauza privind Biserica din Maieri-Alba Iulia. Punerea în posesie în favoarea Bisericii Unite nu a fost efectuată până în prezent. Această biserică nu se află pe lista monumentelor istorice, deși este mai veche decât cea aflată la nr. 43, cu același hram. În dimineața zilei de 1 decembrie 1918 episcopul Iuliu Hossu a oficiat în această biserică slujba de Te Deum, înaintea adunării din Sala Unirii.
Biserica Sfânta Treime din Alba Iulia-Maieri () [Corola-website/Science/332877_a_334206]
-
, comuna Vad, județul Cluj, era construită spre sfârșitul secolului XVIII. Avea hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica a fost demolată în anul 1979, an în care a fost terminată noua biserică a satului. Biserica fusese construită, potrivit inscripției de pe prestol, în anul 1791. Avea pereții tencuiți, planul rectangular, cu altarul poligonal
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
din anul 1655 de o pisanie păstrată integral, excepțională prin vechimea ei la bisericile de lemn din Oltenia. Această biserică este una călătoare, fiind, conform izvoarelor istorice, adusă dintr-o altă locație, eveniment dovedit prin semnele de mutare păstrate. Poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Se distinge prin planul rar întâlnit, cu tindă poligonală mai largă decât biserica propriu-zisă. De asemenea, este demnă de menționat pictura murală bine păstrată și de bună calitate pe cele două tâmple interioare și în câteva locuri pe
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
a o făcu[t] popa Vasilie cu satul la anul 7164. A scris David. Meșter Oprea Ionu”". Anul erei bizantine 7164 corespunde anului 1655 al erei noastre, în timpul domniei lui Constantin Șerban Basarab. Pisania continuă alăturat cu indicarea firească a hramului dintâi, evocând ajutorul divin și numind patronii spirituali ai lăcașului și ai comunității: "„Să se știe cân[d] au fostu cu mila dumnezeieștii troițe dintâi f[ăcută] această sfântă biserică, sfințită în hramul Marilor Împărați Constantin și Elena”". Semnele de
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
Pisania continuă alăturat cu indicarea firească a hramului dintâi, evocând ajutorul divin și numind patronii spirituali ai lăcașului și ai comunității: "„Să se știe cân[d] au fostu cu mila dumnezeieștii troițe dintâi f[ăcută] această sfântă biserică, sfințită în hramul Marilor Împărați Constantin și Elena”". Semnele de numerotare pe grinzile exterioare ale naosului și pronaosului par să indice o mutare a bisericii în Cărpiniș dintr-o altă locație. Nu știm când s-a petrecut acest eveniment dar se poate constata
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
Gavriil”, este un lăcaș de cult ortodox construit în anii 1779-1780 în satul Pârteștii de Sus din comuna Cacica aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul satului, în apropiere de drumul național DN 2E și are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. Ansamblul bisericii de lemn „Sfinții Voievozi” din Pârteștii de Sus a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 317, având codul de
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
de către logofătul Toader Bubuiog (1530), o serie de alți domnitori vor confirma stăpânirea satului Pârtești de către Mănăstirea Humor. În partea de jos a satului Pârtești, pe vale (astăzi satul Pârteștii de Jos), a fost construită o biserică de lemn cu hramul "Sf. Nicolae". Aceasta era în funcțiune în anul 1775, ea fiind construită înainte de ocuparea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic. Această datare a bisericii pe la mijlocul secolului al XVIII-lea este susținută și de prezența câtorva cărți vechi românești în inventarul parohiei. Biserica
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
Habsburgic. Această datare a bisericii pe la mijlocul secolului al XVIII-lea este susținută și de prezența câtorva cărți vechi românești în inventarul parohiei. Biserica "Sf. Nicolae" a fost donată în anul 1892 satului Liuzi (Humoreni), cu această ocazie schimbându-i-se hramul în cel al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În anul 1779, în partea de sus a satului (astăzi satul Pârteștii de Sus), începea construirea unei biserici de lemn cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril", care a fost finalizată și
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
1892 satului Liuzi (Humoreni), cu această ocazie schimbându-i-se hramul în cel al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În anul 1779, în partea de sus a satului (astăzi satul Pârteștii de Sus), începea construirea unei biserici de lemn cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril", care a fost finalizată și sfințită la 8 septembrie 1780 de către episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților. Un pomelnic-triptic copiat în anul 1838 de diaconul Teofil cuprinde informații cu privire la sfințirea bisericii: ""A căruia (biserică) este hramul
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]