1,474 matches
-
ca milostenie de pe la creștinii din jur sau care aveau trecere prin partea locului. Domnitorul Alexandru Moruzzi-Vodă, socotind practicarea aceasta ca de nesuferit tagmei călugărești și că locul acesta nu este cel mai potrivit pentru o astfel de sălășluire, dă un hrisov la 1 septembrie 1803 prin care trimite la Mănăstirea Agapia pe toate maicile din așezarea respectivă a orașului, iar în locul caselor din ogradă să rămână doar un metoc. Măicuțele au plecat, dar bisericii i-a rămas spre amintire numele sub
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
viu în pereții bisericii sale, fapt care însă nu s-a întâmplat. N.A. Bogdan îl citează și pe Gh. Dimachi, care, în "Ecoul Moldovei IV" spune că: . Dar, în aprilie 1629 deci, după vreo doi ani Miron Vodă, îngăduie prin hrisov sfințirea acestei biserici, ctitorie a lui Nicoriță și a jupânesei Teodosia, soția sa, iar la 5 iulie a aceluiași an îi dăruiește un loc de 20 de case, un loc de chervăsărie (han pentru caravane) și un loc de heleșteu
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
să plece la Mănăstirea Agapia, în județul Neamț, mai socotind și că acolo este o a șezare mai nimerită pentru niște femei care sau dedicat vieții monahale, decât la Socola, care era prea aproape de ispitele zilnice ale Iașului. Așadar, prin hrisovul din 1 septembrie 1803 al lui Alexandru Moruzi ia ființă școala destinată pregătirii viitorilor preoți, la care a fost elev și marele nostru povestiror Ion Creangă. Din anul 1866, când seminarul s-a mutat la Iași, biserica a devenit din
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
ele, potrivit căreia numele i-ar veni de la un mare boier, cu numele de Vulpe, care ar fi ctitorit-o. Și, dacă este așa, poate că este vorba de Gavril Vulpe zice N.A. Bogdan despre care se vorbește într-un hrisov al lui Moisă Movilă Vodă, din anul 1633, că ar fi fundat o biserică pe drumul Sării. O altă legendă citată vorbește despre un vânător care ar fi urmărit multă vreme o "vulpe rară" și că și-ar fi dat
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în caz de pericol, dar și ca refugiu. Inițial, pridvorul era deschis și avea patru coloane. Prin secolul al XVIII-lea probabil forma pridvorului a fost modificată, două dintre coloane fiind cuprinse în zidul încăperii atunci create. Așa cum rezultă din hrisoavele 164 parohiei, biserica dispunea de proprietăți funciare pe care le-a deținut până la secularizare. Stăpânea printre altele mahalaua Bucșinescu, a Tătărașilor, Ciurchi, Frecău și Bularga, iar în exterior stăpânea satele: Șapte oameni, Iacobeni, Delești, Dume ști, Tămășeni, Albești și altele
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
un comerț organizat și uniform 70, iar pe de alta, prezența masivă a populației evreiești mai ales în sate, agrava starea socialeconomică, precară, deja, a lăcuitorilor săteni, care erau lipsiți de pământ. Drept urmare, având condiția juridică de străni, atât Sobornicescul hrisov din 9 aprilie 1827, cât și Regulamentul organic, impuneau restricții severe asupra evreilor, care nu aveau dreptul de a se stabili în sate și nici să dețină proprietăți imobiliare. Deși aveau deplina libertate individuală și chiar unele drepturi și privilegii
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
ale învățământului. În 1835, se inaugurează Academia Mihăileană, mai exact se reorganizează vechea Academie. Prin actul din 8 noiembrie 1839, domnitorul Mihail Sturdza donează Bibliotecii Academiei 600 de cărți. Este anul de naștere al Bibliotecii Academiei. În 1840, se publică hrisovul de înființare a bibliotecii, iar la 23 noiembrie 1841 are loc deschiderea, într-un cadru solemn al Academiei. Cu acest prilej, Gh. Asachi și G. Săulescu, directorul Academiei, rostesc cuvântări importante, care acreditează prioritățile ieșene în biblioteconomia românească. În 1840
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
și latină, În „Rânduiala dascălilor” din 1707, se cerea ca cei ce studiază aici să Învețe și să scrie În limba română. Aici nu au studiat nu numai români, ci și greci, sârbi, bulgari, albanezi și chiar ruși. Prin două hrisoave din anul 1707, Constantin Brâncoveanu a adus importante Îmbunătățiri organizării acestei instituții, În primul hrisov fixând programa de studii, iar prin al doilea hrisov se acorda burse pentru săraci și străini pentru a avea posibilitatea să se instruiască În această
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
Învețe și să scrie În limba română. Aici nu au studiat nu numai români, ci și greci, sârbi, bulgari, albanezi și chiar ruși. Prin două hrisoave din anul 1707, Constantin Brâncoveanu a adus importante Îmbunătățiri organizării acestei instituții, În primul hrisov fixând programa de studii, iar prin al doilea hrisov se acorda burse pentru săraci și străini pentru a avea posibilitatea să se instruiască În această școală. Paralel cu Academia de la Sfântul Sava, funcționau și alte școli, În incinta unor mănăstiri
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
au studiat nu numai români, ci și greci, sârbi, bulgari, albanezi și chiar ruși. Prin două hrisoave din anul 1707, Constantin Brâncoveanu a adus importante Îmbunătățiri organizării acestei instituții, În primul hrisov fixând programa de studii, iar prin al doilea hrisov se acorda burse pentru săraci și străini pentru a avea posibilitatea să se instruiască În această școală. Paralel cu Academia de la Sfântul Sava, funcționau și alte școli, În incinta unor mănăstiri, În care se preda În limbile slavonă și română
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
chiar de Brâncoveanu, care și-a Însușit atât de bine cântarea psaltică, Încât a fost pus vătaf peste copiii acestei școli. Începând cu anul 1689, Constantin Brâcoveanu dăduse preoților, diaconilor, cântăreților, grămăticilor și peveților de la Biserica Domnească din București, un Hrisov prin care Îi scutește de toate dările „ca să fie de treaba și slujba sfintei biserici În zi și În noapte necontenit“. Printre cei scutiți figurează și Coman, protopsaltul Bisericii Domnești de atunci, Stoica și Vasile dascălii, 5 grămătici și Șărban
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Stavrinos, despre care nu avem alte date. Despre Coman, „dascălul, protopsaltul Bisericii Domnești“, știm că era profesor de muzică psaltică la Școala Domnească, având În anul 1704, 50 de copii pe care Îi Învăța psaltichia. Tot el apare și În hrisovul dat de Brâncoveanu În 1689, fiind scutit de plata dărilor, pentru a se ocupa de slujbele Bisericii. Șărban. Din prefața Irmologhionului lui Macarie aflăm că „În zilele fericitului Întru pomenire dascălul Șărban Protopsaltul, viind cel mai desăvârșit și cel mai
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
sa domnie în Moldova (1741): Au dat de știre tuturor mazililor ca să învețe orice limbă ce i-a fi voia, pentru ca să afle oameni învățați și în pământul nostru al Moldovei, precum sunt și prin alte țări și părți de loc. Hrisovul avut probabil în vedere de cronicar este din 9 mai 1746, care ordonă înființarea de școli: pentru ca să nu rămână de tot în prăpastia învățăturii și să fie mai jos decât alte neamuri, după împrejurul țărei noastre. preocupări și comparații asemănătoare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
gândul plin de nădejdi spre ardeleni, spre ostași și spre toți românii. Frați ardeleni! Voi, care v-ați sfâșiat sufletul și trupul; Voi care ați părăsit, încă odată, vetrele vieții și crucile mormintelor; Voi care ați adăugat dureri noi la hrisovul suferințelor de veacuri; Nu deznădăjduiți. Pe umerii voștri stă apărarea sfântă a datoriilor strămoșești. În această clipă de îngenunchere, îngenunchiați ca să auziți trosnetul de trupuri pe roată ale lui Horea și Cloșca; simțiți în sânge clocotul de viață ardelenească a
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
despre o fabrică de hârtie înființată pe la 1640 în Țara Românească de Matei Basarab, pe lângă Călimănești datează din 1646. Cea dintâi fabrică de hârtie a cărei existență este certă a fost ridicată în 1775, când Alexandru Ipsilante a dat un hrisov lui Nicolae și Ion Lazaru, negustori de cărți și tipografi, să înființeze o „harturghie” pe apa Leuta a moșiei Batiștei, lângă Snagov. Moara a fost construită mai întâi la Fundeni, pe malul lacului Colentinei, și apoi mutată la Batiștea. În
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
loc din apropierea Bucureștiului, pământul s-a crăpat și s-a făcut o groapă adâncă”. Oamenii abia se mai țineau pe picioare, care cutremur mai întâi a început cu un urlet groaznic. “La partea muntelui - spune geologul Gr. Ștefănescu, citând diferite hrisoave - a fost și mai strașnic și atunci multe izvoare din fântâni s-au închis și au răsuflat la distanță de loc”. * în 1740 a avut loc un cutremur în Moldova, despre care se spune că “oamenii din Iași nu se
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
se află cinci spice de grâu legate cu o panglică, toate de aur. În cartierul trei, pe fond albastru, se află un ciorchine de strugure cu o frunză de vită, ambele de argint. Cartierul patru, pe fond roșu, cuprinde un hrisov natural, răsucit la capete în sensuri opuse, validat cu o pecete roșie, prinsă cu șnur răsucit, roșu și negru. Trei brâuri undate, dintre care cel din mijloc mai lat, separate de două benzi albastre, broșează peste linia orizontală. Brâul din
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
Brâul din mijloc conține trei pești negri. Semnificația elementelor însumate: - turnul crenelat evocă vechea cetate a lui Menumorut; - spicele și frunză de vită simbolizează hărnicia locuitorilor acestor meleaguri și ponderea importantă pe care a avut-o agricultură în economia județului; - hrisovul evocă multitudinea documentelor care atestă spiritualitatea locuitorilor din zona; - cele trei brâuri argintii simbolizează cele trei Crisuri, precum și bogăția piscicola a apelor. Anexă 2 STEMA JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD Anexă 2 a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului BISTRIȚA-NĂSĂUD Descrierea
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
Tomai, cu domiciliul actual în localitatea Onești, str. George Călinescu nr. 19/18, județul Bacău. 37. Liolios Petros, cetățean grec, născut la 24 iulie 1955 în localitatea Veria, Grecia, fiul lui Ioannis și Margareta, cu domiciliul actual în București, Str. Hrisovului nr. 9, bl. B 3, sc. C, ap. 46, sectorul 1. 38. Gurzanopulu Nichi, apatrid, născut la 26 martie 1946 în localitatea Stena, Grecia, fiul lui Ștefan și Kostandina, cu domiciliul actual în localitatea Onești, Aleea Parcului nr. 3/46
HOTĂRÂRE nr. 297 din 16 iunie 1997 pentru acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118415_a_119744]
-
B, ap. 14, județul Timiș. 209. Madler Dragoș, născut la 19 septembrie 1958 în București, România, fiul lui Mihăiță Marin și Cora Elisabeta Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 69126 Heidelberg, Lorracherstr. 2, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Hrisovului nr. 8, sc. B, ap. 24, sectorul 1. 210. Meister Mathias, născut la 29 august 1958 în localitatea Ungureni, județul Alba, România, fiul lui Meister Mathias și Rosina, cu domiciliul actual în Germania, 72172 Holzhausen, Heinrich Kippstr. 3, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
ale mitologiilor românești, poezia Danielei Rusu delimitează un spațiu liric viguros și care se adresează sufletului cititorului contemporan cu doza de insolit specifică doar mesajelor din viitor care ar putea răzbate înspre noi [așezând cu discursul ei] o pecete pe hrisovul unei generații superbe” (p. 9). În același an fast pentru ea, Daniela Rusu devine laureată a Concursului Național de Poezie „Nicolae Labiș”, ediția a XXXI-a și debutează editorial cu volumul propriu Întrupările. Poeziile sale mai apar în „Orizont siretean
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
e adevărat că ar exista morminte de bulgari, se știe bine că sunt ale italienilor, ragusanilor și polonezilor, după cum se poate vedea chiar de pe inscripțiile de marmură care zac în biserică; nu există nici moșteniri sau donații, iar dintr-un hrisov domnesc aflăm că totul provine de la Mihnea voievod (1508-1510), de la Pr. Francesco, Franciscan Conventual, și de la alți saxoni prin cumpărări, bonificații și donații; nu au mai putut recupera nimic prăbușindu-li-se casele mai apoi, refăcute de Pr. M.ș
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
manualul își va însuși sarcina superioară de formare morală. Alternanța bucoavnă-abecedar-manual reflectă prefaceri structurale petrecute în compoziția țărilor române și, mai târziu, a societății românești, evocând procesualitatea secularizării treptate a culturii autohtone. În perioada de dominație timpurie a bucoavnei, un hrisov al domnului Moldovei, Grigorie Ghica, din 1748 este relevator pentru înțelegerea funcției sociale atribuite școlii: "Scólele sunt ca o fŏntănă din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învĕțăturii, și a înțelepcĭunei, care învĕțătură 'l face pe totŭ omulŭ a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mare preț cu care se descuie oarecum și ascunsurile viitorului" (Aaron, 1835, pp. v-vi). Acesta este tripticul metaforic al istoriei patriei în care se sunt reperabile reflexiile trecutului, călăuza prezentului și cheia viitorului. În istoria patriei, "ca într-un hrisov sigur sunt scrise cu slove de aur drepturile unei nații pentru începutul, numele și pământul său" (Aaron, 1835, p. vi). Începutul, numele și pământul sunt piesele de rezistență ale unui popor, toate aceste trei elemente sacre ale oricărei națiuni fiind
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
România. București: Institutul de Științe ale Educației. CC al PC (b) al URSS (1953). Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice. Ediția a III-a. București: Editura pentru Literatură Politică. Codrescu, Th. (1871). Uricariul. Cuprinzĕtoriŭ de Hrisoave, Anaforale si alte Acte, din suta a XVIII si XIX. Volumulu I. Edițiunea a II-a. Jassy: Tipografia Buciumului Românu. Colescu, L. (1905). Recensământul general al populațiunei României [din decembrie 1899]. Rezultate definitive. București: Institutul de Arte Grafice "Eminescu". Comisia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]