1,472 matches
-
10 iulie 1614 prin care Radu Mihnea întărește mănăstirii Dealul stăpânirea peste un mare număr de sate, fiind scris și miniat de un cărturar grec, cronicar, miniaturist și egumen al mănăstirii Dealul, Matei al Mirelor. Miniaturile și ornamentele de pe acest hrisov au fost atribuite lui Matei al Mirelor de cercetătorul american Gary Kent Vikan și întărite de cercetătoarea Olga Gratziou 12. Ștefan Andreescu este cel care a făcut legătura dintre hrisovul miniat în scriptoriul de la Dealul și „cartea“ miniată la Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mănăstirii Dealul, Matei al Mirelor. Miniaturile și ornamentele de pe acest hrisov au fost atribuite lui Matei al Mirelor de cercetătorul american Gary Kent Vikan și întărite de cercetătoarea Olga Gratziou 12. Ștefan Andreescu este cel care a făcut legătura dintre hrisovul miniat în scriptoriul de la Dealul și „cartea“ miniată la Iași, la 9 decembrie 162713. Moda, cuvântul îi aparține lui Ștefan Andreescu, a fost adusă dincoace de Milcov de artiștii din vremea „domniei Radului vodă celui Mare, împărăției nu domniei sămănătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a pergamentului, pe un fond de culoare albastră, „perechea“ aceluia de pe actul din 9 decembrie, l-am descoperit acum patru ani, în zilele în care am redactat o comunicare despre portretul votiv al lui Ștefăniță vodă Lupu, miniat pe un hrisov din 22 martie 1660, hrisov descoperit de cercetătorul Florin Marinescu în Arhiva mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos 15. Acum patru ani am văzut cel de-al doilea act de la Miron Barnovschi pe coperta revistei „Cugetul“ de la Chișinău 16. Apoi, cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de culoare albastră, „perechea“ aceluia de pe actul din 9 decembrie, l-am descoperit acum patru ani, în zilele în care am redactat o comunicare despre portretul votiv al lui Ștefăniță vodă Lupu, miniat pe un hrisov din 22 martie 1660, hrisov descoperit de cercetătorul Florin Marinescu în Arhiva mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos 15. Acum patru ani am văzut cel de-al doilea act de la Miron Barnovschi pe coperta revistei „Cugetul“ de la Chișinău 16. Apoi, cu ajutorul domnului profesor Ioan Caproșu, am
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sunt zugrăvite în culori galbene, albastre și aurii. La mijloc sus • semiluna în auriu. În colțul din dreapta e portretul domnului ținând în mână o biserică. Tot acolo inscripția «Miron Barnovschi Moghila voievod»“19 (fig. 2). Înainte de a trece la descrierea hrisovului cu portretul votiv al domnului moldovean, credem că sunt utile câteva informații despre actele de cancelarie similare din Țara Românească. La sud de Carpați, Matei al Mirelor, Luca din Cipru și alți miniaturiști au folosit, pentru actele ornamentate și miniate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pentru actele ornamentate și miniate, modelul bizantin. Astfel, portretele domnului Radu Mihnea, a doamnei, Arghira, și al coconului domnesc, Alexandru, de pe actul din 10 iulie 1614, sunt asemănătoare cu portretele împăratului Alexie III Comnenul și al împărtesei Teodora, păstrate pe hrisovul de danie, din 1374, pentru mănăstirea Dionisiu, de la Muntele Athos. Actul de danie al lui Radu Mihnea a fost păstrat în tainița de la Dealu, constituind modul după care au fost miniate portretele domnului Matei Basarab și a doamnei Elina, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de danie, din 1374, pentru mănăstirea Dionisiu, de la Muntele Athos. Actul de danie al lui Radu Mihnea a fost păstrat în tainița de la Dealu, constituind modul după care au fost miniate portretele domnului Matei Basarab și a doamnei Elina, pe hrisovul din 21 mai 1651 (redatat, 165220), prin care a fost întărit mănăstirii dreptul de a lua „vinăriciul“ din viile de la Răzvad. Cel de-al treilea act, din acest grupaj, este o danie făcută, la 9 aprilie 1646, de Matei vodă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din ceruri (cerul este figurat sub forma unui arc de cerc) și îmbrăcat în auriu, este intercesorul, pentru că hramul la care este închinată ctitoria este Învierea Domnului. Hramul marii Biserici de la Ierusalim este pictat în centrul părții de sus a hrisovului în acel semicerc auriu, care li s-a părut editorilor de la Chișinău o semilună. La redarea portretului voievodului, miniaturistul a surprins o serie de trăsături care este posibil să-i fi aparținut domnului, în ciuda schematismului desenului. Chipul domnului ne apare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
23. Marina Ileana Sabados a afirmat că portul coroanei a reprezentat un act de curaj într-o vreme în care stăpânirea otomană devenise din cale afară de apăsătoare, „cu atât mai mult cu cât portretul astfel reprezentat se înfățișa pe un hrisov solemn, deci în cadrul unor relații externe și nu pe un manuscris religios de circulație restrânsă (religios)“24. Părerea noastră este că a fost într-adevăr un act de curaj, numai că actul nu se referă atât la relațiile externe ale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
că actul nu se referă atât la relațiile externe ale domnului, cât la relația strânsă dintre puterea domnului și Biserică; apoi, trebuie remarcat că actul a circulat mult mai puțin chiar și decât un manuscris, fiind păstrat în lada cu hrisoave a mănăstirii, ca „temelie“ pentru stăpânirea celor două sate dăruite de ctitor. Că a fost un act de curaj este dovedit și de faptul că de la un alt domn trufaș și mândru, Vasile Lupu, pe care părea că „nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care părea că „nu-l mai încăpea Moldova“ (tot Miron Costin o spune), nu a ajuns până la noi vreun portret care să ni-l înfățișeze încoronat; sau cine știe, prin ce tainiță de la mănăstirile de la Locurile Sfinte se odihnește vreun hrisov asemănător acelora despre care este vorba aici. În ceea ce privește chivotul bisericii „Adormirea Maicii Domnului“, Marina Ileana Sabados a spus că „avem de-a face, desigur, cu o reprezentare convențională. Astfel, dacă în realitate biserica mănăstirii Barnovschi are o masivă turlă octogonală
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a născut, a copilărit și de care-și amintește neîncetat: De aici din coasta Vintilei, de sub frescă Hatmanului din Scobinți, de îți porți ochii în zare, privirea va zăbovi mai întâi pe luciu de cleștar al nesfârșitelor heleșteie pomenite în hrisoavele lui Ștefan cel Mare, de la Gurguieta, Strâmbu, Urechea, Contăș ori Valea Mare, va trece peste Codrii de Arama, pește Dumbrava Roșie și Dealul lui Vodă și îți vei descoperi pletele cu adâncă pioșenie dinaintea cetății dacice de la Cătălina. Vei hălădui
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Hîrlău, având o poiana în țărmurile Bahluiului, în Pîrcovaci, a dat o danie știutei mănăstiri unde este zidita și făcută de Zagavei”, se află pe locul actualului cimitir și era din lemn. Data exactă a acestui schit nu se cunoaște. Hrisoavele de mai tarziu ne lămuresc că „acest schit a fost făcut de părintele Zagavei și alți provaslavnici hristiani, fiind zidit lângă altul, care era mai vechi”. Domnitorii Moldovei(Ștefan Petru Vodă, Antonie Ruset, Constantin Cantemir) înzestrează acest schit cu moșii
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
și a lui Șimșai scriitorul și a tovarășilor lor, aceștia au trimis îndată la Ierusalim și cu puterea armelor au oprit lucrările Iudeilor»” (1 Ezd. 4,11.23); „Îi dădu de asemenea și o copie de pe porunca domnească, cuprinsă în hrisovul dat în Suza pentru stârpirea lor, ca să-l arate Esterei și să-i dea de veste despre toate” (Est. 4,8). Printre clădirile descoperite la Qumran se numără și un scriptorium, acolo unde membrii comunității copiau textele biblice și alcătuiau
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
stilistice, uneori la limita vulgarului, semnată de Adrian Păscu (Gură lumii), Al. Voitinovici (Anigdotul lui Ghiță Porcul), Aurel Leon, Emil Istrati (Acces de nervi), Costel Ioanid (Mulaje de primăvară). Dintre poeziile originale menționabile sunt sonetele actorului Ștefan Ciubotărașu (Don Juan, Hrisovul, Adevăr și minciuna) și sonetul Poveste de Al. Pogonat. Câteva pastișe à la manière de... Otilia Cazimir, G. Topîrceanu, Mihai Codreanu și George Lesnea compun Adrian Păscu și Aurel Leon. Epigrame de Al. G. Doinaru și Adrian Păscu, umor, anecdote
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
chiar regula de succesiune ce întărește stăpânirea: sistemul mixt ereditar-electiv și limitele impuse puterii domnitorului de obiceiul pământului, de privilegiile consacrate ale Bisericii și boierilor, ai căror reprezentanți apar alături de domn, cosemnatari ai unor tratate, acte de omagiu și privilegii, hrisoave de întărire, ori ca "mari electori" la fiecare schimbare de domnie. Domnitorul nu putea lua singur sau secondat numai de Sfat hotărârile pe care le considera necesare. Acel "și mai este ceva", prin care N. Djuvara 578 indica instituția Adunărilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cuprindere mai restrânsă, "țara" își menține importanța pentru a indica un anumit nivel al reprezentării: "țara" prezentă la alegerea lui Ștefan cel Mare (1457) cuprindea boieri, clerul superior și curteni. În secolul al XVII-lea "toată țara" era reprezentată, conform hrisoavelor de la Leon Tomșa (1632) și Miron Barnovschi (1628), de către boierii mari și mici, roșii, mazili și toți slujitorii 612. De aceea, interpretarea izvoarelor impune definirea corectă a sensului pe care îl ia "țara", căreia cronicarii îi atribuiau, în secolul al
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
domnitor participa la Dieta de încoronare a principelui Transilvaniei, prilej cu care "altă țară" capătă un sens bivalent, indicând pe de o parte Țara Românească, pe de altă parte reprezentanții stărilor privilegiate care îl însoțesc 618. În anul 1694, prin hrisovul din 30 mai619, Constantin Brâncoveanu întărea "judecata țării", căreia îi recunoaște acest drept, adunare în care reprezentanții boierilor și clerului stau alături de căpetenii ale slujitorilor. Arhetipul creat pe baza informațiilor documentare din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, permite concluzia că
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Adunările de stări consultative trebuie disociate de cele ale căror hotărâri se impun puterii domnești 691. Adunările de stări adoptau hotărârea (anaphora) care conținea propunerile înaintate domnului. Confirmând-o sub forma unui crisobul (cartă, hotărâre, așezământ, testament, testament de așezare, hrisov sobornicesc sau obștesc, crisobul general), el îi dădea putere juridică, transformând-o în act de stat obligatoriu (hrisov domnesc de întărire)692. Diferitele denumiri sub care apar subliniază caracterul solemn al confirmării hotărârii Adunării de stări, a cărei respectare era
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stări adoptau hotărârea (anaphora) care conținea propunerile înaintate domnului. Confirmând-o sub forma unui crisobul (cartă, hotărâre, așezământ, testament, testament de așezare, hrisov sobornicesc sau obștesc, crisobul general), el îi dădea putere juridică, transformând-o în act de stat obligatoriu (hrisov domnesc de întărire)692. Diferitele denumiri sub care apar subliniază caracterul solemn al confirmării hotărârii Adunării de stări, a cărei respectare era asigurată în mod excepțional și prin anatema Bisericii. În cărțile de judecată ale cancelariei domnești se spunea la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
domnesc egumenului mănăstirii Brâncoveni ca, în conformitate cu hotărârea Adunării stărilor să strângă și să depună suma de bani stabilită drept contribuție (300 de taleri) în termen de șapte zile, la vistierie 703. Tot din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu este cunoscut hrisovul de întărire a judecății "țării" de la l694, adresat atât părților în cauză, cât și tuturor celor interesați cărora le profita hotărârea luată. Numărul participanților în Adunarea stărilor din Țările Române nu este cunoscut cu precizie. Întrucât semnăturile de pe documente nu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
exclusiv de ordin afectiv. Amenințarea răului e iminentă, de aceea pamfletarul rupe, brutal, contactul cu orice formă coerentă de argumentare și cedează impulsului umoral de furie: "Uită-te, mă, la mine! Baroane! Să ne desfacem hârtiile amândoi, eu zapisul și hrisoavele mele, scrise pe cojoc, și tu zdrențele tale. Scrie pe ale tale Radu? Nu scrie!... Scrie Șefan? Nu scrie!... Scrie Mihai, scrie Vlad, scrie Matei? Nu!... Păi ce scrie pe cârpele tale? Degete șterse de sânge?". Dar e insuficient să
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
contextualitate cu imnele destinate celorlalte spații istorice -, perspectivă în virtutea căreia Ștefan-Voievod nu e numai al Moldovei, Brâncoveanu nu numai al Țării Românești iar Horia nu doar al Transilvaniei. Însă rapsodul, însoțitor al lui Zamolxis și pelerin la Roma, umblând prin hrisoave și contemplând chipuri din frescele mănăstirilor ("zugrăvite cu oameni de acasă") sau oprindu-se lângă Eminescu, Luchian și Enescu, eșuează în manierism și rutină. Figură focalizantă în Imnele Țării Românești (1981) e Constantin Brâncoveanu: "Dimpreună cu pruncuții tăi / Nu-s
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ocupă o dregătorie aducătoare de profit, se infiltrea ză în interiorul boierimii locale prin intermediul căsătoriei și, ce este mai rău, rămân după plecare domnului, formând propria grupare, aflată de cele mai multe ori în conflict cu cealaltă grupare, cea a „boierilor pământeni“. Acest hrisov a fost aplicat doar în timpul lui Racoviță, dar și atunci numai când acesta a dorit și i-a servit propria cauză; după mazilirea lui, ca și alte acte asemănătoare, și acesta cade în desuetudine. Autoritatea și implicarea părinților Care este
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în țară. E pentru a treia oară vistier, apoi spătar. Colaborează, în baza unor temeinice cunoștințe juridice, la întocmirea primei condici de legi a Țării Românești, tipărită în 1780 (Pravilniceasca condică), și sprijină inițiativele „înțeleptului” Ipsilanti de a statornici învățământul. Hrisovul de organizare a școlii, redactat în 1775 de V. (argumentează Cornel Cârstoiu), este un elogiu luminist adus învățăturii, „podoabă” prin care se câștigă „cunoștința lucrurilor și ființelor” și traiul „după rațiune”, „prin niște regule foarte exacte”. Ca om de încredere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]