1,445 matches
-
prevala în Tibet, China și Japonia, într-o formă transformată. Kushanii au creat drum puterii în ascensiune a sasanizilor în vest și în Guptas în India, în secolele trei și patru. În secolul următor eftapaliții, o ramură a vechilor dușmani hunii, au invadat Afganistanul, au ocupat Kabul, în jurul anilor 500 d.Hr. și s-au stabilit în Punjab. Dar curând șefii Kushanilor și-au declarat independența. În secolul VI, Afganistanul a fost împărțit între câteva dinastii Kushane și Ephthalite, a căror
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
dar s-au și așezat, conviețuind și, În cele din urmă, amestecându-se cu populația autohtonă. La drept vorbind, izvoarele epocii Îi menționează doar pe ei, uitându-i pe daco-romani. Este o lungă listă, unde figurează goții și gepizii (germanici), hunii și avarii (veniți din Asia Centrală), slavii, maghiarii, pecenegii și cumanii (de origine turcă) și, În sfârșit, tătarii (marea invazie din 1241), ultimul val migrator dinaintea Întemeierii statelor românești. Însă nici după mileniul migrațiilor românii n-au rămas să trăiască singuri
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu efecte civilizatoare, în urma căreia s-a născut poporul român și limba română, o limbă de origine latină. În situațiile de invazie, membrii culturii invadate adoptă unele elemente din cultura invadatoare; este, de exemplul, cazul invaziilor pe care popoarele migratoare (hunii, cumanii, pecenegii, tătarii etc.) le-au întreprins pe teritoriul fostei Dacii, în urma cărora populația indigenă a adoptat unele elemente ale modului de viață (instrumente de lucru, elemente de vestimentație, tehnici de construire a adăposturilor, forme lingvistice. Se observă așadar că
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
geto-tracă, urmată, între secolele al IV-lea și al XVIII-lea, de evenimente istorice care au pus în contact, de scurtă sau de lungă durată, populația locală cu populații de origini dintre cele mai diverse: pecenegii, cumanii, gepizii, slavii, goții, hunii, bulgarii, avarii (în timpul marilor migrații); slavii de sud (limba slavă fiind limbă de cult până în secolul al XVII-lea); maghiarii, sașii și șvabii (în Transilvania și Banat); turcii și grecii (în Țara Românească și Moldova); ucrainenii (în Moldova). Începând cu
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
populară, existent, fără Îndoială, este Însoțit de o reținere evidentă față de valoarea ei artistică. Interesante sunt și observațiile cu caracter etnografic, călătorul maghiar rezumând câteva tradiții orale. Una dintre ele, rezultat al unor contaminări livrești evidente, afirmă că la pătrunderea hunilor dinspre răsărit, Attila i-a Înfrânt pe români și i-a alipit oștirii sale, după care aceștia s-au Împrăștiat În trei direcții, corespunzând celor trei provincii istorice, În timp ce Attila și-a ales loc de casă În Secuime. Altă tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și literatură”, „Telegraful român”, „Amicul școalei”, „Concordia”, „Aurora română” ( Pesta ), „Albina”, „Transilvania”, „Familia” ș.a., el a dobândit o largă audiență printre contemporani. A scris despre cucerirea Daciei de către romani, despre Aurelian și retragerea romanilor, despre formarea limbii române, despre migrațiile hunilor. După un manual de istorie alcătuit de el s-a predat vreo cincisprezece ani în Transilvania și Banat. Poeziile lui M., răspândite în periodice, au, majoritatea, subiecte istorice, glorificând pe strămoși, militând pentru emancipare națională. Sunt scrise însă într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
Descrierea Țării Secuilor (1868-1873), respectiv de tabloul istoric transmis de această operă, care, în mare parte, se sprijinea pe date din Cronica Secuiască de la Ciuc (Csíki Székely Krónika) de la 1796. Textul, dovedit mai târziu un fals, sugera o înrudire între huni și secui și popula pământul străvechi al secuilor cu mari jude, cu voievozi, cu vice jude, cu duzini de cetăți "pictate" pe creste de munte (dintre care cea mai însemnată, a fratelui lui Attila, era Buda, așezată lângă Odorheiul Secuiesc
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
încărcat de profunde consecințe pentru viitoarele relații dintre romani și barbari. Al doilea grup de barbari sînt cei ce provin, de astă dată, din Asia Centrală. Între 374-375, echilibrul precar care se instalase la hotarele Imperiului se destramă subit din cauza năvălirii hunilor în Ucraina orientală, unde distrug regatul got al lui Ermanaric. De aici, ei pătrund în cîmpia ungară unde se înstă-pînesc pentru a purcede la raiduri de cucerire în teritoriul roman. Hunii, care vorbesc, după toate aparențele, o limbă turcă, sînt
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
instalase la hotarele Imperiului se destramă subit din cauza năvălirii hunilor în Ucraina orientală, unde distrug regatul got al lui Ermanaric. De aici, ei pătrund în cîmpia ungară unde se înstă-pînesc pentru a purcede la raiduri de cucerire în teritoriul roman. Hunii, care vorbesc, după toate aparențele, o limbă turcă, sînt călăreți nomazi originari din stepele Asiei Centrale și reputația de sălbăticie de care se bucură (ei deformează, de exemplu, craniul copiilor lor și își omoară bătrînii), nu întîrzie să semene spaima
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
semene spaima printre celelalte popualții barbare. După 425, ei formează în jurul Dunării de mijloc un Imperiu semănînd deja cu un incipient stat ce va trece sub dominația sa un considerabil număr de populații germanice. Din 434 pînă în 453, imperiul hun este condus de Attila, personaj mult mai inteligent și mai puțin dezlănțuit în sălbăticiile sale decît ni-1 prezintă vulgara istorică tradițională. Pînă în 450, Attila își intensifică atacurile în teritoriile Imperiului de Răsărit, distrugînd orașe din Balcani, pustiind așezări
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Catalaunice în Champagne (iunie 451) de o armată compusă din romani și barbari federați, comandată de "șeful miliției" romane, Aetius. În anul următor, un nou raid devastator în cîmpia Fadului se sfirșește prin întîlnirea, pe malul rîului Mincio, a regelui hunilor și a papei Leon cel Mare. Întors în Panonia, Attila moare, la scurtă vreme după aceea. Imperiul său se destramă de îndată, victimă a rivalităților dintre fiii săi și a revoltei populațiilor satelite germanice, în cîteva decenii, hunii dispar, așadar
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
a regelui hunilor și a papei Leon cel Mare. Întors în Panonia, Attila moare, la scurtă vreme după aceea. Imperiul său se destramă de îndată, victimă a rivalităților dintre fiii săi și a revoltei populațiilor satelite germanice, în cîteva decenii, hunii dispar, așadar, din istorie, dar nu și din memoria europenilor, care vor continua timp de secole să evoce cu spaimă amintirea "biciului lui Dumnezeu" și a hoardelor sale sîngeroase (cuvîntul hun a dat, mai tîrziu, numele ungurilor, dar și substantivul
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și a revoltei populațiilor satelite germanice, în cîteva decenii, hunii dispar, așadar, din istorie, dar nu și din memoria europenilor, care vor continua timp de secole să evoce cu spaimă amintirea "biciului lui Dumnezeu" și a hoardelor sale sîngeroase (cuvîntul hun a dat, mai tîrziu, numele ungurilor, dar și substantivul "căpcăun"5). În tot acest timp, o altă populație de călăreți, iranieni veniți din Caucaz și pe care romanii i-au botezat alani, traversează Rinul (către 406), devastînd Galia (unde Aetius
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
dar și substantivul "căpcăun"5). În tot acest timp, o altă populație de călăreți, iranieni veniți din Caucaz și pe care romanii i-au botezat alani, traversează Rinul (către 406), devastînd Galia (unde Aetius i-a folosit drept mercenari împotriva hunilor), înainte de a păși în Spania, apoi în Africa, unde va dispare printre vandali. Înaintarea hunilor către vest și sud a declanșat mecanismul marilor migrații germanice. Terorizați de reputația care le-o ia înainte, fără încetare hărțuiți din spate, mereu în
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
veniți din Caucaz și pe care romanii i-au botezat alani, traversează Rinul (către 406), devastînd Galia (unde Aetius i-a folosit drept mercenari împotriva hunilor), înainte de a păși în Spania, apoi în Africa, unde va dispare printre vandali. Înaintarea hunilor către vest și sud a declanșat mecanismul marilor migrații germanice. Terorizați de reputația care le-o ia înainte, fără încetare hărțuiți din spate, mereu în căutare de noi pămînturi unde să se fixeze, barbarii trec dincolo de limes și se instalează
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
obținînd foarte adesea, din partea autorităților imperiale sau a reprezentanților lor locali, un tratat de alianță (foedus), care le confirmă instalarea, le cedează o parte din pămînturi și le recunoaște obiceiurile în schimbul participării la apărarea comună. Primii care fug din fața ofensivei hunilor sînt vizigoții de la Dunăre. Traversînd fluviul, ei obțin de la romani dreptul de a se stabili în Tracia, dar, după mai multe revolte împotriva gazdelor lor, după ce amenințaseră temporar Constantinopolul, ei se deplaseză către vest și ocupă Iliria. Acolo,în anul
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și a celei practice, reale a regelui barbar. Pînă la începutul secolului următor, regii vizigoți guvernează, astfel, de la Toulouse, cu ajutorul senatorilor romani aliați, un vast teritoriu, înzestrat deja cu adevărate entități statale. Marea răsturnare intervine între 405-406 cînd, împinse de huni, alte populații germanice năvălesc asupra Galiei. E adevărat că, pentru început, aceste "mari invazii" nu și-au marcat excesiv contemporanii. Triburile barbare erau puțin numeroase, Raiduri și migrații barbare în secolul al V-Iea iar locuitorii Imperiului erau obișnuiți să
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și obțin dreptul de a se stabili ca federați în regiunea Speier și Mainz unde, în scurt timp, adoptă religia creștină sub forma sa ariană, eretică. În 436, comandantul armatei, Actius, pune să fie distrus primul regat burgund de către aliații huni și-i instalează pe supraviețuitori mai în sud (Elveția și Savoia), pentru a întări astfel flancul Galiei romane împotriva incursiunilor alamanilor. Acolo se va constitui un stat care va adopta civilizația romană și va juca un rol important în ultimii
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
III, împreună cu cele două fiice ale sale. Pînă la moartea lui Genseric, în 477, jafurile vor continua și se vor extinde și în Egipt, Iliria și Grecia. Al doilea val și sfîrșitul Imperiului de Apus (476) Rapida decădere a Imperiului hun, care urmează imediat morții lui Attila, eliberează triburile barbare vasale. Ostrogoții, după o absență de aproape un secol, reapar în istorie. Reluîn-du-și migrația către vest, ei ajung în Panonia, unde vor încheia un acord de vecinătate cu Imperiul de Răsărit
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Attila, Aetius, apoi de regele burgund Gondebaud; în același timp, către vest, ei se lovesc de regatul "roman" de la Soissons, condus de Aegidius și, apoi, de fiul acestuia, Syagrius. Alte populații apar, la rîndul lor, în nordul Dunării, luînd locul hunilor: rugii, skirii și herulii, ale căror incursiuni în Iliria și Italia de Nord devin din ce în ce mai dese. Alamanii, care participaseră activ la ofensivele din secolul al III-lea, fixîndu-se, apoi, pe malul drept al Rinului, trec și ei fluviul, instalîndu-se în
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
barbare, care se molipsesc încetul cu încetul de civilizația învinșilor: cele două mai importante sînt regatul ostrogot al lui Teodoric și regatul franc al lui Clovis. Și unul și celălat, însă, vor cunoaște o existență efemeră. Mult timp vasali ai hunilor, ostrogoții, am arătat-o deja, și-au redobîndit independența la moartea lui Attila. În 489, șeful lor, Teodoric-crescut la Constantinopol în cultura greco-latină-îi propune lui Zenon să-1 alunge din Italia pe uzurpatorul Odoacru. Împăratul acceptînd 8, Teodoric năvălește în penin
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Milano. Ravenna cade și ea, în 540. Va trebui așteptat anul 552, însă, pentru ca, după contra-ofensiva regelui ostrogot Totila care se reimpune pentru un timp la Roma -, Narses, trimis în ajutor cu o armată alcătuită mai ales din contingente barbare (huni și longobarzi) să pună, în sfîrșit, capăt rezistenței gote și să ocupe întreaga Italie. Cu puțin timp înainte, o expediție bizantină, chemată de un principe vizigot, debarcă în Spania și ocupă sud-estul țării și Baetica, pînă la Cordoba. în cele
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
atunci, ele întreprind atacuri în teritoriul bizantin, mai întîi sub Iustin I, apoi sub domnia lui Iustinian. În 547, 551 și 552, ele devastează Grecia pînă la Peloponez și coastele Epirului, amenință Tesalonicul și chiar Constantinopolul, în timp ce, mai la est, hunii atacă portul Crimeei, distrug Tracia și încearcă, și ei, să ajungă pînă în capitala Imperiului. Toate aceste asalturi sînt respinse, dar Europa bizantină, ruinată și depopulată, este nevoită să accepte, pentru a umple golurile, o primă colonizare slavă. Urmașii lui
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
propriu (în anii 679-681). Autorii se gîndesc probabil la teritoriul din jurul gurilor Dunării, ceea ce este altceva (V. și infra, n. 4 și lfi). 4 v. nota precedentă și l6. 5 De fapt, această presupusă translație lexicală, ca și filiația dintre huni și maghiari (acreditată ulterior) sînt pur ipotetice. 6 Principalul izvor istoric invocat, alături de așa-zisa Lex Ribuaria, pentru a proba existența francilor "ripuari" este geograful anonim din Ravenna ere amintește, către anii 475-480, de o regiune, Francia Rinensis, locuită de
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
internațională, se importă uneori ultimele coloniale europene, afrodiziace și stupefiante, cele ce aduc aerul bordelier- exotic al pornocrației. Nu de alta, dar unii gazetari ne reamintesc mereu că România nu s-a mutat din Balcani, că pe aici au trecut hunii și tătarii, că am fost sub talpa cu ținte a fanarioților. Ce altceva puteam de altminteri crede despre cei care, suferind de gazetărită, îl numeau pe Noica, în anii imediat postdecembriști, moșulică de la Păltiniș, sau pe fostul ministru al culturii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]