962 matches
-
griji au? zise ea vădit enervată de întrerupere. — Dar nu dorm cam de mult? Unde or coborî? Să nu rămână prin tren... — Păi da, că și tinerii din ziua de azi... Profesorul de latină se sperie. Iar începea tirada. Mămă ița se pornise iar... Poate ar trebui să-i întrebăm? zise el timid și în grabă. Mămăița nu așteptă a doua invitație. Îl scutură pe tânăr de umăr. — Maică, da’ voi unde trebuie să ajungeți? Că mai e nițel și ajungem
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
se mai potri vesc cu noile mele obiceiuri. Lev Nicolaevici Tolstoi simțea cum i se zbârlește părul de pe picioare și, oricât încerca să găsească o explicație plauzibilă a acestei întâlniri, nu făcea decât să se împleticească și mai mult în ițele înnodate ale raționalului. Și să nădușească vizibil. Periculos de liniștită în mișcări și cu glas molatic, Anna trona peste grădina contelui și, cel puțin așa i se părea lui Lev Nicolaevici, i se adresa cam de sus. Dar rămânea de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
de bunăvoie, în semn de mare recunoștință,la loc între filele romanului, care răsuflară ușurate de vreme ce își recuperaseră personajul principal. Romanul cu „r“ mare, Tristețea fagotului meu, o metaforă a zădărniciei vieții pe pământ, a vieții supuse vremurilor și propriilor ițe genetice, culturale, geografice, geopolitice, ajunsese la desăvârșire. Zilele în care proaspăta autoare de romane se înfuriase, se dăduse cu capul de toți pereții, se măcinase, făcuse să crească tensiunea din pasta pixului, acele zile în care degetele se încovoiaseră peste
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Mihai, 61 ani l Șerban Iuliana, 43 ani l Străuț Lucreția, 81 ani l Frigli Elisaveta, 75 ani l Deacu Petru, 65 ani l Biczok Andrei, 92 ani l Cojocaru Elena, 70 ani l Turlacu Ioan, 83 ani l Farcaș Ița, 73 ani l Klopfstein Margareta, 89 ani l Demeter Anghelina, 79 ani l Măgereanu Paulin, 67 ani l Haruti Catalina, 84 ani l Musik Ioana, 55 ani l Till Elisabeta, 80 ani l Paunkici Alexandru, 77 ani l Calu Valentin
Agenda2004-51-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283186_a_284515]
-
din uz, sunt cioareci, șalvari, ceacșiri, poturi, meșini (sunt, mai ales, termeni de origine turcă, pătrunși odată cu alții, numeroși, ce denumeau diverse obiecte de îmbrăcăminte orientală). La acestea, se pot adăuga alți doi termeni: ițari, format pe teren românesc de la iță (< lat. litea) la care s-a adăugat sufixul -ar, precum și gaci „pantaloni lungi din pânză albă, folosiți de țăranii transilvăneni“ < magh. gatya. Nădrag(i) este cel mai vechi termen înregistrat (la 1589); cuvântul a fost împrumutat din sl. nadragy (unele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
este dată demult; singuri v-ați rostit sentința de vasalitate economică și politică. Odată părăsit terenul clar al Tractatului de Berlin, se 'nțelege că o politică începută în dileme și contraziceri căta să se încurce din ce în ce mai mult în propriile sale ițe. "Pactul social" ne face în privirea aceasta următoarele descoperiri: Cu tot refuzul formal al Camerei, d. Stătescu, fiind ministru de esterne, propusese din proprie autoritate Austro-Ungariei de-a înlocui Comisiunea Mixtă c-o Comisiune de supravegheare compusă din reprezentanții statelor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu-l știu, ci pentru că nu pot înțelege ce vreau, pentru că nu pot să ajung să le comunic ce mă neliniștește. De câte ori n-am izbucnit în plâns, stând pe pat în spatele mamei care, goală până la brâu, bătea cu furculița printre ițele covorului persan la care lucra. Aș fi vrut s-o întreb cum ar fi lumea dacă în ea n-ar trăi nici o ființă, adică dacă n-ar vedea-o nimeni, dar nu eram în stare nici măcar să-mi transform frica
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai primea decât o bursă de student. Trăiam iar cu macaroane cu marmeladă. Cât era ziua de lungă, mama stătea în dormitor, pe marginea patului, în fața marelui cadru de lemn geluit al gherghefului, strecurând îndemînatic firele de lână colorată printre ițe și bătîndu-le cu o furculiță strâmbă de cositor ca să se taseze, apoi pocnindu-le năpraznic cu o bârnă de lemn ce atârna undeva deasupra. În față avea modelul, un carton cu pătrățele mărunte, făcute cu tuș, umplute cu cele mai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Mamă, tai?" întrebam cu foarfeca-n mână, stând pe pat, la spatele ei, iar mama, închipuindu-și că-mi fac de lucru cu vreo hârtie, spunea "Taie, mamă!" și continua să bată în același ritm ciudat, repezit, cu furculița printre ițe. Iar eu tăiam, opin-tindu-mă și scoțând limba de efort, fusta ei cea mai bună (și aproape singura), pe care și-o pusese pe ea pentru prima dată. Tăiam adânc, de-a lungul coapsei ei transpirate, dezvelindu-i fluturele vinețiu de pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
atârnau fructe revărsate ca dintr-un corn al abundenței, iar fructele deveneau cu încetul animale reale și imaginare, peisaje știute și visate, nori oglindin-du-se-n ape, toate limpezi până la cele mai mici detalii, de parcă firele de lână bătute cu furculița printre ițe ar fi avut grosimea firelor de păr și ar fi fost vopsite-n milioane de culori. Iar în medalionul din mijloc, în mărime naturală, era mama ținîndu-mă-n poală, ea minunată și majestuoasă, cu obrajii scobiți, rujul ieftin pe buze și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Da, tovarășe, uite, nu mai merge nimic, nici becurile, nici radioul, cred că s-a ars vreo siguranță. Puteți să le reparați?" "Le repar, le repar, da'... costă un ban!" Când covorul a fost gata, cum era înălțat vertical pe ițele gherghefului până lângă tavan, ne priveam în el ca-ntr-o oglindă ovală și moale, cu o ramă întortocheată fabulos. Îmbrățișați, asudați, cu fețele lipite una de alta, ne arătam mereu cîte-un detaliu, ne strâmbam și scoteam limba la chipurile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
abia atunci că și eu aveam două codițe-mpletite, care-mi ajungeau până aproape de umeri) își păstra pe buze zâmbetul distrat, iar fiul părea că, privindu-și mama în ochi, socotește ceva pe degetele micuțe și luminoase. După ce-a retezat ițele cu un cuțit de bucătărie, mama a-ntins covorul pe jos, ca de obicei, dar n-am mai îndrăznit să facem tumbe pe el, ci, după ce l-am contemplat tăcuți, observând cum, din cauza perspectivei, corpurile noastre se alungeau înspre peretele
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și cu ochii, care deslușeau pe-atunci mult mai bine texturile, am ajuns în fine acasă, unde ea și-a dat deodată seama, disperată, că nu putea să se apuce de lucru. Stătea în fața gherghefului gol, privind în gol printre ițele lui goale, și a stat așa două zile-n șir, cu un fel de zîmbetîn colțul gurii, pe când eu, mic bufon al reginei, nu mai știam ce să fac și ce să spun ca s-o urnesc din visătoria ei
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
să-l ascult pe tăticu. Și deodată a rămas camera goală, vuitoare, înțesată de sute de farfurioare și lingurițe năclăite, cu mii de pahare cu apa băută pe trei sferturi sau pe jumătate... Marele cadru de lemn al gherghefului, cu ițele lui paralele, mi s-a părut pentru prima dată înspăimîntător ca un instrument de tortură. A urmat o săptămână doar cu tata, care s-a învoit de la cursuri ca să aibă grijă de mine. Ciudată săptămînă! Tata nu-mi era familiar
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
altele ca să privească pe fereastra noastră. Noul covor, am observat din primele zile, nu mai creștea doar pe verticală, strat după strat de lână bătută cu furculița, ci și în adâncime, îngroșîndu-se, în perspectivă, către ușa de la intrare de parcă, pe lângă ițele obișnuite, fibre subțiri și transparente de spațiu ar fi susținut grațioasa împletitură într-un plan perpendicular pe aceasta. Mama vâra acum mâna, cu precizia unui mecanism perfect reglat, undeva în adâncul gherghefului și anina împletituri de lână ce rămâneau suspendate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de molecule complicate, pe ele-mpletea altele, ce le-mbrăcau și le completau cu noi informații, ca să susțină la rândul lor alte structuri, alte culori, alte orbite, alte noduri, alte semne. Se strecura cu totul, corp mare și roz, printre ițe și lucra acolo, sucindu-se și rotindu-se, cu mai multe perechi de brațe asemenea zeităților hinduse, creând și distrugând, înfrăgezind și pulveri-zînd, arzând și topind lâna cu dogoarea corpului ei, răcorind-o și alinînd-o cu apele vițelor ei despletite
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Ruxanda Roșca, Ileana Spataru, Didina Jitaru, Alexandrina Miron, Aneta Alexa, Maria Ungureanu, Niculina Paiu,Vatica Tomescu. Între uneltele utilizate de femei în munca lor se numărau războiul de țesut, care se afla în fiecare casă și cuprindea toate accesoriile necesare: ițe, vatale, suveică, fucei. Nu lipseau andrelele, iglița, acul, mielițoiul și ragilile pentru cânepă și in. De asemenea, pentru vopsirea firelor se foloseau culori naturale obținute din coji de ceapă, sunătoare (pojarniță), flori de tei, sovârful, șofranul, coaja și frunze de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
tot ceea ce marchează existența noastră ca oameni. Portul bărbătesc este sobru și cuprinde cămașa bărbătească dintr-o singură bucată, lungă și largă, și cămașa cu fustă (fustanelă) care este făcută din pânză de in sau de bumbac, țesută în două ițe, croită cu mari clini laterali, cu platcă. Atât la mâneci, guler, în față și la poale sunt cusuți pui cu ață neagră sau albastră, specificul zonei fiind culoarea albastră. La mijloc, se purta brâu țesut cu patru ițe sau chimir
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în două ițe, croită cu mari clini laterali, cu platcă. Atât la mâneci, guler, în față și la poale sunt cusuți pui cu ață neagră sau albastră, specificul zonei fiind culoarea albastră. La mijloc, se purta brâu țesut cu patru ițe sau chimir din piele de vițel, în care bărbatul purta tutunul, banii și stricnelul, un cuțit cu care se lua sânge la animalele care se îmbolnăveau acasă sau pe câmp, nefiind cadre medicale pregătite. Bundița sau boanda era făcută din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
șiret obținut prin împletirea a trei fire de lână neagră răsucită) se numesc șaraduri. Sumanul era purtat de către flăcai, bărbați, dar și de către femei. Bărbații purtau pantaloni strânși pe picior, lungi și încrețiți numiți ițari, țesuți din lână în patru ițe și dați la piuă. Vara, ei purtau izmene strânse pe picior din cânepă sau in, în patru sau cinci ițe, cu modelul în ozoare, realizat din țesătură. Pe cap, purtau o căciulă țuguiată, rotundă sau mocănească din piele neagră sau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dar și de către femei. Bărbații purtau pantaloni strânși pe picior, lungi și încrețiți numiți ițari, țesuți din lână în patru ițe și dați la piuă. Vara, ei purtau izmene strânse pe picior din cânepă sau in, în patru sau cinci ițe, cu modelul în ozoare, realizat din țesătură. Pe cap, purtau o căciulă țuguiată, rotundă sau mocănească din piele neagră sau brumărie de miel. În picioare, aveau ciorapi împletiți din lână țigaie (albă), neagră sau din culori amestecate. Opincile erau confecționate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de tipuri ornamentale. Portul femeiesc se diferențiază de la un anotimp la altul, în funcție de vârstă și destinație (muncă sau sărbătoare). Pe cap, femeile purtau un colțar, adică un batic de forma unui triunghi, făcut din pânză de in, țesut în două ițe. Pe partea din față era împodobit cu mărgele sau horboțică (o danteluță lucrată manual). Acest colțar este purtat mai ales vara. În rest, femeile purtau tulpan, o broboadă de culoare închisă. Când timpul se răcea, purtau barize țesute în stative
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cincilea, tăiat în două bucăți, se folosește la clinuri. Ornamentele sunt florale sau geometrice. Dispunerea motivelor decorative pe suprafața cămășii de sărbătoare se face ținându-se cont de regulile repetiției, alternanței și simetriei. Pânza pentru cămăși se țese în două ițe. La gât, cămașa are niște încrețituri care se numesc chelea găinii. Ornamentele erau cusute cu lânică, arnici, mătase, fir metalic, fluturi și mărgele. La gât și la mâneci era aplicată o broderie realizată în diverse tehnici: ajurul în cruciulițe, punctul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Nu lipseau găurelele. Cromatica era diversă: nuanțe de roșu, galben, negru, vișiniu, albastru, verde. Toate acestea dădeau strălucire și frumusețe cămeșii. O altă componentă a costumului femeiesc, folosită atât la muncă, cât și sărbătoarea este catrința. Este țesută în patru ițe, făcută numai din lână sau cu urzeală de bumbac și băteală (bătătură) de lână. Fondul negru este dominant mai ales în spate, iar pe cele două părți laterale numite și capete sunt țesute vrâste roșii sau galbene, mărginite cu un
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ceea ce știi, încercînd să lovești într-un dușman dispărut de mai bine de un mileniu. - Da, ai dreptate. De fapt, nu reușesc să păstrez în minte că Abația nu mai există... - Exact, îl încurajă Kasser. Deocamdată e important să descâlcim ițele lumii ăsteia. - Frontul ăla a avut dreptate, interveni Maria cu un glas posac. Abația noastră a fost o instituție atât de inteligentă încît nu a realizat că tot timpul nu a făcut decât să împlinească planul unor oameni care au
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]