1,418 matches
-
in the Federal Republic of Germany. Holocaust Genocide Studies, 2(1), 61-80. Karnoouh, C. (2011). Inventarea poporului-națiune: cronici din România și Europa Orientală: 1973-2007. Cluj-Napoca: Ideea Design & Print. Kedourie, E. (1961). Nationalism. Londra: Hutchinson University Library. Kohn, H. (1961). The Idea of Nationalism: A Study in Its Origins and Background. New York: The Macmillan Company. Krippendorff, K. (2004). Content Analysis: An Introduction to Its Methodology. Thousand Oaks, Londra, New Delhi: Sage Publications. Kuhn, T.S. (2008). Structura revoluțiilor științifice. București: Humanitas. Kuman, K.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
configurations of the Romanian collective memory along the last two centuries of Romanian historical existence. One important conclusion of our study is that the shape of the past (i.e., historical memory) follows closely the ebbs and flows of the national idea (and of the nationalist ideology) through history. In terms of the presence of the national idea in Romanian politics and culture, we were able to delimitate between the following seven configurations of Romanian historical memory: a) a state of distinct
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
important conclusion of our study is that the shape of the past (i.e., historical memory) follows closely the ebbs and flows of the national idea (and of the nationalist ideology) through history. In terms of the presence of the national idea in Romanian politics and culture, we were able to delimitate between the following seven configurations of Romanian historical memory: a) a state of distinct collective memories cultivated by each of the three Romanian countries (Transylvania, Wallachia, and Moldavia) during a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Crítica de la razón pură [Critică rațiunii pure], Madrid, Ed. Alfaguara, 1984. Kant, Immanuel, Kritik der reinen Vernunft [Critică rațiunii pure], Hamburg, Felix Meiner Verlag, 1976. Kant, Immanuel, Crítica de la razón práctica [Critică rațiunii practice], Buenos Aires, Ed. Losada, 1993. Kant, Immanuel, Idea de una historia universal en sentido cosmopolita [Ideea unei istorii universale în sens cosmpolit], în Filosofía de la historia [Filosofia istoriei], Buenos Aires, Ed. Nova, 1964. Kant's gesammelte Schriften [Kant. Opera completă], Bând XXIX: Kant's Vorlesungen [Conferințe], I, Berlin, Walter
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Apud Giuseppe Petronio, L'attività letteraria în Italia [Activitatea literară în Italia], Firenze, Palumbo, 1983, p. 139. 123 CJ, § 57, p. 430. 124 CJ, Introducción, ÎI, p. 115. s. n. 125 CJ, § 47, p. 363. 126 CJ, § 46, p. 360. 127 Idea de una historia universal en sentido cosmopolita [Ideea unei istorii universale în sens cosmopolit]; în Immanuel Kant, Filosofía de la historia [Filosofia istoriei], Buenos Aires, Ed. Nova, 1964, p. 40. 128 [În chip de subiect prescrie regulă că natura și nu altfel
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
mai bun și mai avantajat față de acela care aspiră la această condiție bazat numai pe cunoștințe de artă] Miguel de Cervantes, Don Quijote de la Mancha, ÎI, Bogotá, Ed. La oveja negra, 1983, XVI, p. 546. 148 CJ, § 60, p. 450. 149 Idea de una historia universal desde el punto de vista cosmopolita, p. 44. 150 Réflexions sur l' éducation, p. 82. Aceeași afirmație apare și în CJ, § 83, p. 597. 151 CJ, § 44, pp. 354-355. 152 Kineret S. Jaffe, The Concept of
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Severino, Tulio, si nu doar o dată ci de mii de ori] Epist. fam., XXII (1359, destinată lui Giovanni Boccaccio). Apud Giuseppe Petronio, op. cît., p. 139. 156 I. Kant, Teoría y praxis, p. 41. 157 CJ, § 83, pp. 598-599. 158 Idea de una historia universal en sentido cosmopolita, p. 44. 159 Ibid., p. 46. 160 CJ, § 83, pp. 601-602. 161 Ibidem. 162 "Wir sind da als Teile der Welt. Niemand von uns ist ein isoliertes Weltall. (...) Ohne dies Allgemeine, dem wir
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
pan-africană (vezi PAN-AFRICANISM). Ca răspuns la eurocentrismul ce a definit atât cultura europeană occidentală, dar și orientări în cultura americană, mai specific în studiile americane timpurii (vezi AMERICAN STUDIES), afrocentrismul unor teoreticieni precum Molefi Kete Asante (The Afrocentric Idea, 1987) urmărește trasarea originii culturii afro-americane în Africa, nu în creuzetul colonial în care au fost aruncați cu forța indivizi din diferite triburi, culturi ale Africii, având limbi și obiceiuri foarte diferite (vezi ASANTE, MOLEFI KETE). Una din trăsăturile distincte
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
moarte. Scrierea fascinează memoria spre a o ucide, spre a o arunca în moarte, în somn (Lethe). Grafemul nu-i adevărul, nu-i memorie vie. În viziunea lui Platon, adevărul (alétheia) e repetiție pură a ideii (eidos), pe când rememorarea întunecă idea în Lethe. Altfel zis, e o repetiție moartă, tautologică, rea. Dumnezeu face patul (ca eidos), pe când tâmplarul e demiurgul patului, iar pictorul patului execută fantasma, o copie a copiei, un simulacru. Simulacrul, deci, nu repetă patul, căci autorul lui nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
op. cit., p. 158. 115 Ibidem, p. 200. 116 Ibidem, p. 209. 117 Ibidem, p. 222. 118 Apud ibidem, p. 234. 119 Vezi trad. rom. de Ciprian Mihali, Editura Babel, București, 1993. 120 Jean François Lyotard, Inumanul, trad. rom. Ciprian Mihali, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002, p. 9. 121 Ibidem. 122 Ibidem, p. 26. 123 Ibidem. 124 Ibidem. 125 Ibidem, p. 29. 126 M. Eminescu, Opere, 6, ediție critică de Aurelia Rusu, Editura Minerva, București, 1982, p. 617. 127 Jean François Lyotard
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Jewish Morality: A Bibliographical Survey (Westport, Conn.: Greenwood Press, 1986) Dan, J.: „Ethical Literature”, Encyclopaedia Judaica (Ierusalim: Keter, 1971), vol. 6, coloanele 922-32 Efros, I.: Ancient Jewish Philosophy (Detroit: Wayne State University Press, 1964) Goldberg, H.: Israel Salanter: Text, Structure, Idea (New York: Ktav, 1982) Herford, R. Ț.: The Ethics of the Talmud: Sayings of the Fathers (New York: Schocken Books, 1962). (Aceasta este o ediție a Avot.) Idel, M.: Kabbalah (New Heaven: Yale University Press, 1988). Kellner, M. M., ed.: Contemporary Jewish
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cognitiv]. Referințe Aristotle: Nicomachean Ethics. Gilligan, C.: În a Different Voice: Psychological Theory and Women’s Development (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1982). Kohlberg, L.: Essays on Moral Development; Vol. I, The Philosophy of Moral Development: Moral Stages and the Idea of Justice (New York: Harper and Raw, 1981). Thomas, L.: Living Morally: A Psychology of Moral Character (Philadelphia: Temple University Press, 1989). Bibliografie suplimentar] Baier, A.: „Trust and antitrust”, Ethics, 96 (1986), 231-60. -: „What do women want în moral theory”, Nous
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Bracciolini susține romanitatea românilor B) Grigore Ureche scrie Letopisețul Țării Moldovei C) Dimitrie Cantemir demonstrează romanitatea românilor a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 23) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Gheorghe Brătianu susține idea continuității B) A.D. Xenopol scrie “Teoria lui Roesler” C) apare pentru prima dată termenul de “România” a) ABC b) BAC c) CBA d) ACB 24) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Mihai Roller scrie un
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
ce favoriza atît mixajul social, cît și pe cel etnic<ref id=”1”>Belkis Dominique, Gabriela Coman, Corina Sîrbu, Gabriel Troc, „Construirea urbană, socială și simbolică a cartierului Mănăștur”, în Ideea. Artă și societate, nr. 15-16, 2003, online la http://idea.ro/revista/? q=ro/node/40&articol=185 , para. 3-5.</ref>”. „Blocul de locuințe devine sinonim cu regimul totalitar, iar eșecul arhitectural vine să reprezinte eșecul regimului. Arhitectura a eșuat în schimbarea lumii. Cu toate acestea, rămâne întrebarea ce fel
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
schimbat tema discuției H a adus În discuție persoana mea Ipoteza dominantă construită pe baza enunțului este H afirmă că eu am beneficiat de privilegii Cel mai probabil, ceea ce Îi produce cele mai importante efecte cognitive negative lui P este idea de favoare, existentă În spectrul semantic al conceptului privilegiu. Aceasta, prelucrată pe fundalul unor ipoteze desprinse din co-textul anterior, În care tema dezbaterii a fost axată pe serviciile secrete, pe amestecul nefast dintre afaceri și politică, pe corupția generalizată, de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
punct de plecare al autorilor, îl constituie sistematizarea și gradarea problemelor de bază, de teorie muzicală și instrumentală, pentru corecta însușire a deprinderilor instrumentale și o fidelă citire a unui text muzical. Majoritatea pedagogilor din țară și din străinătate agreează idea performanțelor artistice realizate la o vârstă fragedă. O problemă aflată mereu în atenția profesorilor de pian este aceea legată de modalitatea efectuării inițierii teoreticomuzicală, dacă aceasta trebuie realizată odată cu cea instrumentală sau anterior ei și apoi continuată în paralel. Cu privire la
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
a atenției, fiind ușor de distras de factorii perturbatori externi; scăzută rezistență la activitățile ce presupun efort intelectual; un volum redus de elemente stocate, predomină memoria mecanică; preferă jocurile solitare, individuale; dificultăți de integrare în grupul/clasă. Am plecat de la idea că prin utilizarea mijloacelor vizuale, copilul va învăța mult mai repede și va reține informațiile, deoarece el învață mult mai ușor pe bază de demonstrație și cu suport concret-intuitiv. Laurențiu s-a arătat foarte interesat de programele electronice de învățare
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Ceea ce se dobândește prin învățarea creatoare are șanse mari de a se întipări și de a deveni operațional, prin transfer, în alte situații de învățare. * Considerând-o ca pe o proprietate general umană, cu forme specifice de manifestare, se acceptă idea educabilității ei, cu preponderență directă asupra factorilor cognitivi, mai ușori educabili (inteligență, imaginație, memorie, stiluri cognitive operaționale). Factorii de personalitate, așa numiții factori nonintelectuali ai creativității se lasă mai greu influențați, dar odată achizițiile educative dobândite, acestea sunt durabile. * Rolul
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
Europa secolelor XVI XVII.”) Abia acum începe să se manifeste mai consistent gîndirea eliberată de vechea dominație teologică. Spiritul epocii este cel matematic. Matematica este propusă și impusă finalmente ca instrumentul principal de descriere și înțelegere a naturii. Leibniz reia idea pitagoreică “lumea e guvernată de numere”, spunînd:” Cînd Dumnezeu a făcut lumea a gîndit-o în formule matematice.”) Raționalizarea lumii prin matematică, dublată de dezvoltarea mecanicii este însă, cumva paradoxal, efectul unei transformări reformatoare la nivel religios. Apărută ca o reacție
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
urmează spiritul european își pierde imaginația, dureros de încet dar din fericire incomplet, fiind condamnt la un mod de viață inexpresiv. Spațiile sunt degajate de abstracțiuni, gîndirea deductivă va fi înlocuită de rigoarea celei inductive, spiritul începe să coboare de la idea simțită, intuiție, la cea gîndită, concept, și de aici la materie și corp. În ciuda acestei conjucturi restrictive, opresive, se conturase cu mult timp înainte, pe fundalul îndrăznelii nominalștilor medievali, o mișcare spirituală critică ce exprima nevoia omului, ca individ, de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
fi, chiar și un aristotelician ar admite că înțelegerea este o facultate înnăscută, dar nu ar recunoaște că ceea ce conține ea ar fi înnăscut. Abia la sfârșitul meditației vom descoperi primul conținut înnăscut al înțelegerii, respectiv ideea de Dumnezeu. Cuvîntul «idea innata» rămîne, este păstrat, dar ceea ce se denotă prin acest cuvînt a fost profund schimbat. Croindu-și drumul, cel ce meditează a abandonat aristotelismul, modificînd conținutul unei noțiuni echivoce sau pasibilă de semnificații multiple cum este cea de inneism și
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
a hărțuirii psihologice. În astfel de situații, se impune să analizăm prezența unor indicatori ai prezenței abuzului de la comportamentul dificil, elevii cu abilități limitate de comunicare devenind mai puțin cooperanți cu oricine, randament școlar scăzut, anxietate și stres generate de idea de a frecventa școala sau de a reveni acasă, izolarea în clasă în timpul pauzelor, insistența de a rămâne în preajma profesorului până la abandonul școlar crescând riscul de sinucidere. Comportamentele exercitate de către abuzatori pot fi aceleași ca și în cazul elevilor-țintă fără
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
rând se evidențiază reprezentarea sfinților surprinși prin simbolistici în postura lor de oameni consacrați Domnului printr‑o accentuată desprindere de viața terestră, iar puțin mai târziu au fost realizate picturile care reprezentau pe Cristos, sfânta Fecioară. Așadar în această perioadă idea‑ lul ascetic a eliberat arta de orice deviație a senzualismului clasic. Originea icoanelor subzistă din tradiție și mărturiile pelerinilor care veneau în Țara Sfântă pentru a duce cu ei o imagine sacră; după tradițiile Țării Sfinte, imagi‑ nile lui Cristos
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Să se câștige o perspectivă asupra motivelor pentru care ei fac ceea ce fac; * Să se înțeleagă în ce măsură comportamentul profesorului le afecteaza comportamentul lor; * Să se hotărască de profesor ce anume trebuie să facă elevii diferit. 6. Trebuie să se accepte idea că elevii iși schimbă comportamentul când au un motiv real și când se simt suficient de siguri ca să facă acest lucru. Provocarea reală este de a descoperi ce și când este destul de bun și de sigur pentru fiecare elev. Comportamentul
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
ofertei”.Astfel de persoane “orbite” de importanța drepturilor și intereselor lor, se simt frecvent neîndreptățite și nemulțumite atunci când li se cere să se conducă în activitatea lor, în primul rând, după normele și deziratele sociale. Persoanele care sunt structurate în idea că au numai drepturi nu și datorii sociale, care așază întotdeauna pe primul plan, datorită egoismului, propriilor lor interese, în detrimentul celor colective, considerându-se mereu frustrate în drepturile și năzuințele lor,nu pot realiza în fapt acel schimb de drepturi
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]