755 matches
-
lumina materialismului istoric, ca și pe aceea a academicianului I.I. Meșcianinov, Erou al Muncii Socialiste, laureat al Premiului Stalin, care a continuat și dezvoltat cu succes rodnica teorie a lui Marr. Neînțelegând că vechea lingvistică burgheză și În general știința idealistă Înseamnă sterilitate, neînțelegând valoarea imensă și fecunditatea științei marxist-leniniste, Buletinul, Înfeudat concepției structuraliste a limbajului, ignorează voit Întreaga știință sovietică, Întreaga ei experiență de decenii; (Ă). Lingviștii care au scos Buletinul lingvistic trebuie să facă o cotitură hotărâtoare, să pună
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ca apa izvoarelor de munte. (Ă). Adânc emoționante - deși nu la Înălțimea posibilităților poetei, care În ultima vreme a stat oarecum mai departe de iureșul vieții - sunt versurile patetice ale Mariei Banuș În munții Georgiei (Ă). Lingvistica burgheză promovează teorii idealiste. Ea se străduie să discrediteze limba, să diminueze importanța ei, căci imperialiștii se tem de orice poate ajuta oamenii muncii să se cunoască Între ei, să Înțeleagă realitatea. (Ă). O formă destul de virulentă a lingvisticii pusă În slujba imperialismului este
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
afirmația după care condiția de bază a valorii și valabilității, a trăiniciei unei opere literare este sinceritatea. (Ă). Nu e deloc greu de descoperit că și aici rădăcina teoriei despre sinceritate se află În aceeași ideologie reacționară burgheză, În filosofia idealistă. Pe de o parte, Încurajarea neglijenței În ceea ce privește forma, pe de altă parte cultivarea poeziilor rupte de viață, dovedeau că proletcultismul și formalismul mergeau mână În mână. (Ă). Literatura noastră a Înregistrat În anii care au urmat istoricei cotituri de la 23
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Asemenea epitete revin des În cronica lui Campus: sensibilitatea «fremătătoare», poezie «profundă», imagini «emoționante», etc. Criticul vorbește chiar de o epidemie baconskyană ce ar fi izbucnit la Cluj, datorită influenței lui Baconsky. Punând astfel problema, Campus alunecă spre o explicație idealistă a individualismului unora dintre poeții clujeni, În ciuda faptului că pomenește În chip vag de existența unui teren propice unei astfel de devieri. De fapt este vorba de rămășițe a ideologiei dușmanului de clasă și În creația lui Baconsky și În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și principiului estetic); caracterul revoluționar (opus neutralității În artă, lipsei de combativitate ideologică și literaturii neangajate); umanismul socialist (opus imperialismului și capitalismului „putred”); caracterul popular (opus ermetismului, elitismului, subiectivismului, evazionismului ș.a.); viziunea r-s bazată pe filosofia materialistă (opusă celei idealiste, identificată Îndeosebi În „decadentism” și modernism - cele două fețe ale „putrefacției” culturii burgheze). Desconsiderarea, negarea finalității estetice a operei, au dus la nașterea unei literaturi autarhice, sufocată de șabloane tehnice, de constrângeri ideologice, uniformă și repetitivă În toate structurile sale
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
distribuția bunurilor să fie echitabilă, procesul de producție însuși al capitalismului trebuie schimbat, deoarece aceste generează inevitabil inegalități care polarizează societatea. Moralitatea este deci insuficientă pentru a rezolva problema economică a modernității; ea nu este decât una din multele iluzii "idealiste". Dacă un patron decide să își trateze mai echitabil muncitorii decât ceilalți, costurile sale de producție vor crește și profiturile se vor micșora. Astfel, acesta va ajunge la faliment în mod sigur. De aici rezultă, din nou, necesitatea depășirii violente
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
revoluției este nimic mai mult decât o proiecție la scară largă a eului traumatizat și ale frustrărilor de natură morală ale lui Marx, așa cum consideră același autor (2011); o astfel de abordare psihologizantă și simplistă ce reduce marxismul și filosofia idealistă germană care l-a anticipat la probleme de natură personală ale unor indivizi suferind de exces de zel intelectual și moralizator, pe lângă faptul că ratează întâlnirea cu mizele filosofice profunde ale unui Kant, Hegel sau Marx, nu beneficiază nici de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1968: În cadrul societății noastre pot exista persoane ostile socialismului, elemente pe care obsesia privilegiilor pierdute le-a împiedicat să înțeleagă mersul dezvoltării sociale. De asemenea, în conștiința unor oameni mai dăinuie reziduuri ale mentalităților burgheze, ale unor teorii și principii idealiste, retrograde, moștenite de la vechea societate. Continuă să pătrundă totodată, într-o formă sau alta, influențe ideologice din afară, din lumea capitalistă. Ceea ce caracterizează însă societatea noastră este adeziunea deplină a milioanelor de oameni ai muncii de la orașe și sate, a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
concepe un alt gen de literatură". "Diversitatea de concepții" prin care s-a încercat contracararea acestei tendințe a fost redusă de Ceaușescu la "formă"; conținutul nu era decât unul singur: "concepția materialistă despre lume și o atitudine militantă împotriva concepției idealiste, a tot ceea ce servește concepțiilor claselor exploatatoare" (Pavelescu, Dumitru: 2007, 158). Sau, cu alte cuvinte, "În domeniul ideologic trebuie să avem o fermitate de fier" (Pavelescu, Dumitru: 2007, 328). La începutul anului 1971, cu câteva luni înainte de emiterea "tezelor din
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pare puțin exagerat pusă problema de tovarășul Onescu. În primul rând, în ce privește intelectualii. Poate din punct de vedere ideologic, cum s-a spus aici, vom găsi multe confuzii, și nu numai la aceștia care au suferit diferite influențe mistice sau idealiste, dar chiar și la unii care au suferit influențe materialiste. Tov. Leonte Răutu: Poate chiar în mai mare măsură. Tov. Nicolae Ceaușescu: Da. Așa că, dacă pe baza acestor confuzii, se trage concluzia că în rândul intelectualilor ar fi o bază
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în doctrinele etice chineze a dus la o perioad] de analiz] detaliat] a acestora, în care au ap]rut trei școli de gandire. Una dintre ele susținea c] reforma în domeniul limbii trebuie s] se desf]soare în direcții teoretice idealiste. Conduită etic] bazat] pe denumiri trebuie s] fie lipsit] de orice ambiguitate pentru a fi constant] (chang). Aceast] teorie reprezint] o versiune formal] a doctrinei confucianiste privind adaptarea denumirilor și const] în a atribui o singur] denumire unui singur obiect
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tratează pe tânăr cu respectul cuvenit, efectul este grav: pierderea spirituală a acestuia. Pr. I. Moldovan identifica trei etape ale atitudinii adolescentului față de religie: • etapa în care adolescentul încearcă să pătrundă în lumea supranaturalului și trăiește dispozițiile morale, etice și idealiste; • etapa „conversiunilor” în care încep să apară crize și îndoieli religioase. Astfel, apar incertitudini cu privire la existența lui Dumnezeu , predomină neliniștea și pe acest fond ei pot trece de la o extremă la cealaltă. • etapa în care criza se temperează și se
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
factor explicativ independent, este necesar să vedem cum acționează. Patru poziții asupra rolului conștiințeitc "Patru poziții asupra rolului conștiinței" În sociologia actuală, s-ar putea desprinde patru mari poziții în legătură cu rolul conștiinței în explicarea fenomenelor sociale. Prima este poziția tipic idealistă, în sensul dat termenului de Karl Marx: conștiința este aceea care, în ultimă instanță, explică fenomenele sociale. Celelalte trei caută să identifice rolul conștiinței în cadrul unui determinism obiectiv mai general (poziția materialistă în explicarea fenomenelor sociale). Conștiința ca factor determinant
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Marx: conștiința este aceea care, în ultimă instanță, explică fenomenele sociale. Celelalte trei caută să identifice rolul conștiinței în cadrul unui determinism obiectiv mai general (poziția materialistă în explicarea fenomenelor sociale). Conștiința ca factor determinant. Însăși constituirea sociologiei a eliminat interpretările idealiste naive ale vieții sociale care atribuiau conștiinței un rol determinant exclusiv. Analiza sociologică a pus în evidență rolul contextului obiectiv în explicarea oricărui fenomen social, mai general, și rolul situației în geneza comportamentului individual și colectiv. Ca o reacție la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
situației în geneza comportamentului individual și colectiv. Ca o reacție la accentuarea factorilor obiectivi în explicarea sociologică, în ultimele decenii s-au cristalizat, devenind destul de influente, o serie de orientări care încearcă să reediteze, într-un context științific nou, abordările idealiste tradiționale: sociologia fenomenologică, interacționismul simbolic, etnometodologia. Ceea ce caracterizează aceste orientări este încercarea de a transfera mecanismele determinative de la interacțiunea obiectivă a fenomenelor sociale la nivelul subiectului uman, autor al vieții sociale. Există o largă varietate de asemenea abordări. Unii reprezentanți
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sale teoretice. Variații pe tema comprehensiuniitc "Variații pe tema comprehensiunii" Ideea că faptele umane sunt determinate de intențiile subiective și că ele trebuie explicate prin referință la acestea este reprezentativă pentru întreaga gândire socială tradițională. Ea exprimă în fapt abordarea idealistă a fenomenelor sociale, cum o denumea Karl Marx. Încercări epistemologice de elaborare mai sistematică a metodologiei de cercetare pe baza acestei teze fundamentale au apărut însă relativ recent. Sunt mai mulți factori care explică această întârziere. În primul rând, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să înțeleagă în acești termeni specifici toate aspectele vieții lor sociale și culturale, și nu să elaboreze un cadru „universal” în care să forțeze analiza culturilor particulare. După cum s-a observat (Harris, 1968), elaborarea emică este fundată pe o viziune idealistă tipică. Cauzele acțiunii umane trebuie căutate, în primul rând, în „definițiile, valorile și ideologiile actorilor”. Abordarea etică subliniază importanța datelor obiective: observația directă a acțiunilor umane devine mult mai importantă decât culegerea de date subiective. În această perspectivă, este căutată
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prietenului său etc. Întrebarea se mută însă automat la un nou nivel: de ce X dorește ceva, și nu altceva; de ce vrea să..., de ce consideră că este necesar să...? În acest sens, Vladimir Ilici Lenin atrăgea atenția asupra faptului că interpretările idealiste pornesc în explicație de la jumătatea drumului. El trebuie să determine mai departe ce se află în spatele motivelor, dorințelor, aspirațiilor actorilor (Lenin, 1969). A explica în fapt înseamnă a pune în evidență ce anume îi determină pe oameni să gândească și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un alt om în aceeași situație, cu același om în altă dispoziție. Or, nimeni nu poate fixa dinainte sau retrospectiv limitele consecințelor, decât dezvoltarea unor asemenea decizii localizate și datele”. Prin această opțiune indeterministă este implicată totodată o poziție net idealistă. Fenomenele social-istorice sunt explicate prin conștiința actorilor lor. În spatele acestei conștiințe nu stă nimic care să reprezinte o condiție determinată, demnă de luat în considerare de către cercetător. Este un lucru general acceptat de către cei care promovează metoda comprehensiunii că, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acele caracteristici ale unui sistem politic ce promovează puterea politică a burgheziei. El însă nuconține în sine explicarea celorlalte caracteristici care au multiple condiționări. În fine, o ultimă problemă pe care este necesar s-o examinăm. După cum am văzut, strategia idealistă de explicare a societății pune accent pe un aspect care părea a fi de la sine evident: societatea este constituită de oameni. Dacă oamenii sunt aceia care prin acțiunile lor produc întreaga organizare socială și dacăoamenii sunt în mod abstract aceiași
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
XXIV, 1901-1902; D. C. Ollănescu [-Ascanio], „Quatrene”, AAR, partea administrativă, t. XXVI, 1903- 1904; Cincinat Pavelescu, Versuri. Epigrame. Amintiri. Corespondență, îngr. George Zarafu și Victor Crăciun, București, 1972, 339-348; M. Carp, „Epigrame”, VR, 1908, 8; M. G. Holban, „Epigrame”, „Revista idealistă”, 1908, 7-8; Virgiliu Monda, „Zale roșii”, SBR, 1920, 38; I. Foti, „Zale roșii”, „Viitorul”, 1920, 3790; [Informații biobibliografice], DCL, II, 50, 373-375; M. G. Constantinescu, „Aripi albe”, U, 1933, 39; Paul I. Papadopol, „Aripi albe”, „Linia nouă”, 1933, 6; Cridim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
A. Golopenția se îndepărtează de poziția parțial neohegeliană a lui Hans Freyer, punând sub semnul întrebării existența unor destine predictibile ale popoarelor și națiunilor. Ontologia dezvoltată în lucrările sale este una activist-indeterministă, opusă celor ce par să fie implicite rămășițe idealiste în sociologia savantului german. Din perspectiva viitorului geopolitician român, știința se transformă, în noua epocă, într-un instrument capabil să fie folosit în lupta continuă dintre state, luptă în care nimic nu este hotărât dinainte. Geografia, relațiile internaționale, minoritățile etnice
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
țară și care nu va rezista sfidării pe care i-o aruncă națiunea etnoculturală. Deși n-am putea să demonstrăm aceasta, s-ar părea că Renan și-a orientat gîndirea în direcția utilitarismului pragmatic în stil englezesc. El abandonează procupările idealiste și, ca și John Stuart Mill, se dedică ideii de a înlătura din cadrul doctrinei naționaliste ceea ce reprezenta o amenințare pentru pacea Europei și mai ales pentru integritatea teritorială a Franței. Ca și Mill, el crede că "guvernările nu se pot
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Omul, statul și războiul utilitatea celei de-a doua imagini, pe care o apreciază ca nesurprinzând cele mai importante cauze ale fenomenelor internaționale și având, prin urmare, o putere explicativă insuficientă. Teoriile ce operează la primele două niveluri, realiste sau idealiste, sunt considerate astfel reducționiste și inductive și de aceea viciate explicativ, spre deosebire de teoria ce operează la al treilea nivel, considerată sistemică și deductivă. Al treilea nivel de analiză (sistemic) (internațional, global) se referă la sistemul internațional în ansamblul său și
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
își orientează observația nu doar asupra statelor, ci și (sau poate mai ales) asupra instituțiilor internaționale ca variabilă independentă modelând comportamentele statelor, indiferent de puterea lor, și relațiile internaționale în general. În afara celor două mari linii de gândire realistă și idealistă , marxiștii rămân greu încadrabili, întrucât folosesc nivelurile de analiză în accepțiunea singeriană, vizând ca entități în principal clasele și capitalul, ale căror interese și dinamică transgresează statele și națiunile. Teoria dependenței și cea a sistemelor mondiale, ca exemplificări particulare ale
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]