744 matches
-
pare să sugereze că un subiect experimentator este o realitate necesară. Idealismul hindus este central în filozofia Vendatei și a unor școli precum . Printre susținătorii acestuia se numără P.R. Sarkar și discipolul său Sohail Inayatullah. Teologii creștini au susținut viziuni idealiste, adesea bazate pe neoplatonism, în ciuda influenței scolasticei aristotelice din secolul 12 și mai târziu. Mai târziu, idealismul teist occidental, precum cel lui Hermann Lotze oferă o teorie a unui fundament al lumii în care toate lucrurile își găsesc unitatea: a
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
lumii în care toate lucrurile își găsesc unitatea: a fost acceptată pe scară largă de teologii protestanți. Unele mișcări religioase moderne, de exemplu organizații precum Mișcărea Gândirea Nouă și Biserica Unității, ar putea spune că au o orientare în special idealistă. Teologia științei creștine include o formă de idealism: ea învață că tot ce există cu adevărat este Dumnezeu și ideile lui Dumnezeu; că lumea așa cum se prezintă simțurilor este o distorsionare a realității spirituale fundamentale, o distorsionare ce poate fi
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
dată de ideile eterne ce sunt percepute direct de sufletul noastru rațional. Platon a fost așadar un dualist metafizic și epistemologic, o perspectivă pe care idealismul modern a tins s-o evite: așadar, gândirea lui Platon nu poate fi considerată idealistă în sensul modern. Cu neoplatonistul Plotin, a scris Nathaniel Alfred Boll, „apare, probabil pentru prima dată în filozofia occidentală, "idealism"ul”, care afirma „că sufletul a făcut lumea pășind din eternitate în timp...”. În mod similar, în privința pasajelor din Eneida
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
mai mult, anume infinitul'.” Imaginea pe care o prezintă Hegel este „o imagine a umanității autoglorificatoare ce luptă în mod compulsiv, - iar la sfârșit are succes, - să se ridice la divinitate.” Kierkegaard critică în niște lucrări de-ale sale, filozofia idealistă a lui Hegel. El reclamă un sistem comprehensiv care ar putea explica realitatea. Pe când Hegel argumentează că o înțelegere fundamentală a structurii logice a lumii este o înțelegere a structurii logice a minții lui Dumnezeu, Kierkegaard susține că pentru realitatea
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
gândire rațională, după cum Aristotel a exemplificat în teologia mișcătorilor nemișcați. În ceea ce privește identificarea Dumnezeului lui Aristotel cu gândirea rațională, Davidson a argumentat contra lui Aristotel, că după cum sufletul nu poate exista fără corp, Dumnezeu nu poate exista aparte de lume. Noțiunile idealiste au câștigat o influență puternică printre fizicienii de la începutul secolului 20, confruntați cu paradoxurile fizicii cuantice și a teoriei relativității. În prefața celei de-a doua ediții (din 1900) a cărții "Gramatica științei", Karl Pearson scrie, „Sunt multe semne că
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
într-un interviu publicat în The Observer (Londra), când i s-a adresat întrebarea: Credeți că viața pe această planetă este rezultatul vreunui fel de accident sau credeți că este parte al unei mari scheme?" a răspuns: "Înclin spre teoria idealistă că conștiința este fundamentală și că universul material este derivat din conștiință, nu conștiința din universul material... În general, universul îmi pare a fi mai degrabă un mare gând decât o mare mașină. Probabil că, așa îmi pare, fiecare conștiință
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
dovedit că această credință a constituit pentru el un principiu de viață de la care nu s-a abătut niciodată și cu privire la care nu a acceptat niciodată nici cel mai mic compromis. Viziunea expusă în scrisorile lui Fărcășanu este fără îndoială idealistă. Chiar dacă sunt prezentate ca recomandări, ele reprezintă mai degrabă un deziderat și nu un mod de acțiune. concretă. În 1946 scrisorile lui Fărcășanu nu-și puteau atinge scopul, chiar dacă tineretul și-ar fi însușit în întregime concepția ideologică pe care
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
la studii efectuate cu peste un secol mai devreme, când aceste tehnici nu erau utilizate încă în sociologie. Alți biografi ai săi scot în evidență slăbiciunea argumentelor științifice în multe din lucrările sale. Astfel, Benoit Marpeau consideră că viziunea sa idealistă despre știință dovedește că avea cunoștințe științifice medii, specifice claselor mijlocii din care făcea parte. Această critică este totuși prea severă. Gustave Le Bon este un reprezentant al filosofiei pozitiviste și al ideologiei liberalismului conservator caracteristice perioadei de la sfârșitul secolului
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
clar”. Utilizarea limbii de lemn este cel mai perfid mod de a escamota adevărul, de a abate atenția, de a arunca praf în ochii cititorului, sau a auditorului în cazul discursului politic, în scopul inducerii în mintal a unei viziuni idealiste, a unei dogme ideologice, sau de a anihila un adevăr. Scopul ascuns al limbii de lemn este mistificarea realității și manipularea mintalului. Cei care se folosesc de limba de lemn manifestă cea mai mare teamă de adevăr. De aceea ei
Limbă de lemn () [Corola-website/Science/309678_a_311007]
-
una dintre cele mai serioase încercări de pătrundere a Renașterii în țările islamice. Hurufismul vedea în ființă umană о valoare supremă pe Pământ, purtătorul începutului spațial și Dumnezeiesc. Hurufismul de fapt, derivase din fundamentul ideologic al sufismului și aceste curente idealiste aveau multe elemente comune. După hurufizi literele alfabetului arab își ascundeau secretul lumii și Coranul Sfânt nu este decât imaginea Dumnezeului, primită de profetul Mahomed. Omul care conștientiza literele Coranului, având înțelepciunea Dumnezeiasca legată de natură, el însuși putea să
Hurufism () [Corola-website/Science/309215_a_310544]
-
amintite în cataloage sunt trandafirii „Phaenomen” din 1933 și „Ignis”, creat în 1934. Dar acest succes era doar aparent. Rozariul nu ajunsese la proporțiile și la bogăția pe care o avusese în 1914. Contesa Maria Henrietta Chotek a fost o idealistă care avea extraordinare cunoștințe de specialitate, care iubea trandafirii mai mult decât orice pe lume, dar nu a fost niciodată o femeie abilă în afaceri. Îi lipsea orice fel de simț mercantil și astfel, contesa care atinsese vârsta de 70
Maria Henrieta Chotek () [Corola-website/Science/304888_a_306217]
-
la fel ca în hinduism și budism, omul trebuie să își anihileze "karma", cea care susține ciclul renașterilor și care este un efect al faptelor și al năzuințelor. Jainismul cultivă un respect deosebit față de viață, bazat pe concepția egalitaristă și idealistă despre viață. Simpatia pentru toate formele ontice, umane sau non-umane, este pilonul central al religiei jainiste. Întruparea sufletului în om este o binecuvântare, e văzută ca o oportunitate pentru izbăvire și iluminare, căci superioritatea intelectuală a omului este puntea de
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
și "spirit" sunt adesea văzute ca sinonime, Hillman argumentează că se pot referii chiar la componente antagonice dintr-o persoană. Rezumând perspectivele lui Hillman, autorul și psihoterapeutul Thomas Moore asociază spiritul cu "viața de apoi, aspecte cosmice, speranțe și valori idealiste, și adevăruri universale", în timp ce plasează sufletul "în grosul lucrurilor: în refulat, în umbră, în mizeria vieții, în boli, și în durerea și confuzia iubirii" Hillman crede că religia - în special monoteismul și credințele monahale - și psihologia umanistă s-au îngrijit
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
era inspirat din Caravaggio, stilul ei a fost la fel de puternic influențat de Caravaggio. Cu toate acestea, a avut o abordare artistică diferită față de cea a tatalui său, picturile ei fiind foarte naturale, comparativ cu cele ale lui Orazio care erau idealiste. Prima lucrare a tinerei Artemisia, la vârsta de șaptesprezece ani, a fost Susanna e i Vecchioni (Suzanna și bătrânii) (1610, colecția Schönborn în Pommersfelden). La acel moment unii, influențați de concepțiile greșite predominante din acele vremuri, au suspectat-o că
Artemisia Gentileschi () [Corola-website/Science/313614_a_314943]
-
lucru central în scrierile lui Rablais sunt încrederea sa totală în calitățile pozitive ale omului și a posibilitățile acestuia. Literatura spaniolă se caracteriza printr-un amestec de realism și romantism. Deja înainte de 1500, "La Celestina", un roman dramatic despre dragostea idealistă a personajului principal, se răspândise în Europa. La fel se întâmplase și cu "Amadis de Gaula". Dar la mijlocul secolului al XVI-lea, romantismul cavaleresc și-a găsit polul opus în romanul comic realist, așa-numitul „roman picaresc”. Primul roman de
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
bine primită în întreaga Europă de către oamenii educați și a avut un impact profund asupra gândirii europene. Cartea "Liber Abaci" a ridicat și a rezolvat, de asemenea, o problemă care privea creșterea populației ipotetice a iepurilor, în baza unor presupuneri idealiste. Soluția, generație de generație, a dus la o secvență de numere, cunoscută mai tarziu ca șirul lui Fibonacci. Șirul de numere era cunoscut matematicienilor indieni încă din secolul al 6-lea, însă cartea "Liber Abaci" a lui Fibonacci a fost
Fibonacci () [Corola-website/Science/318970_a_320299]
-
cu o licență "Magna cum laude". Printre profesorii din acea perioadă se remarcă: Mircea Florian, Tudor Vianu, Mihai Ralea, Mircea Vulcănescu, scurt timp și D. Gusti la catedră de sociologie. A fost ultimul an în care se mai predase "filosofia idealista". Începând cu anul următor, 1947, în facultate avea să fie introdus marxism-leninismul, cu urmările lui nefaste. Autorul insistă asupra acestei "rupturi" nefericite de tradiția românească strălucită, în gândire și literatura, din anii interbelici. În scrisul sau se simte stilul "vechii
Constantin Țoiu () [Corola-website/Science/297593_a_298922]
-
Schisma a venit ca rezultat direct al conflictelor cu alte cercuri literare, și au dus la o scurtă colaborare a lui Iorga cu jurnalistul de la "revista Făt Frumos", Emil Gârleanu. Noua revistă, ilustrată cu portrete ale țăranului român în ipostaze idealiste, care era populară printre învățații de la țară (pentru care era distribuită gratuit), promovând teorii antisemite și aducând oprobriul autorităților și a presei urbane. Tot în 1906, Iorga a mers în Imperiul Otoman, unde a vizitat Istanbulul, și a publicat o
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
bătut de portar. În continuare, eroul trăiește într-un fel de captivitate la casa unei femei bogate, Brunelda, concubina lui Delamarche, care îi folosește pe Robinson și Rossmann ca servitori. Romanul, cu situațiile lui de un picaresc comico-absurd, risipește iluziile idealiste ale visului american și ale capitalismului. Romanul " Procesul" prezintă episoade oarecum discontinue din viața tânărului Josef K., « prim-procurist la o mare bancă », pe măsură ce o vină din trecut, necunoscută lui sau poate chiar inexistentă, îi aduce succesiv un arest la
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
că a cumva, și a scris niște cărți-poem, cu care dovedește că a avut o relație cinstită cu maestru său. Dovedește ca Nichita știa ce spune despre poezie. Lui Nichita i-a ieșit figura asta! Prin ANTIMETAFIZICA, el constituie doctrina idealistă a revelației. Una dintre puținele doctrine idealiste autentic românești, care are ca bază revelațiile eminesciene. Extinse, prin selecție, în cultura lumii. Prin alăturare, prin comparație, prin adaos. Cum să creadă cineva că puteam el să-l izolez pe omul ăsta
Antimetafizică () [Corola-website/Science/298253_a_299582]
-
cărți-poem, cu care dovedește că a avut o relație cinstită cu maestru său. Dovedește ca Nichita știa ce spune despre poezie. Lui Nichita i-a ieșit figura asta! Prin ANTIMETAFIZICA, el constituie doctrina idealistă a revelației. Una dintre puținele doctrine idealiste autentic românești, care are ca bază revelațiile eminesciene. Extinse, prin selecție, în cultura lumii. Prin alăturare, prin comparație, prin adaos. Cum să creadă cineva că puteam el să-l izolez pe omul ăsta doi ani de zile, să-mi transmită
Antimetafizică () [Corola-website/Science/298253_a_299582]
-
de Lomonosov. S-a ocupat și de principiile analitice ale mecanicii. Boltzmann s-a ocupat și cu filozofia și a fost unul dintre adepții concepției atomiste științifice, situându-se ferm pe poziții materialiste în interpretarea fenomenelor fizice. A combătut concepțiile idealiste ale lui Wilhelm Ostwald.
Ludwig Boltzmann () [Corola-website/Science/298264_a_299593]
-
au fost dramatice, exemplele cele mai cunoscute fiind acele ale "pseudoștiințelor burgheze": genetica și cibernetica. La sfârșitul celui de-al cincilea deceniu, au fost, de asemenea, încercări de a suprima teoriile relativității speciale și generale, precum și a mecanicii cuantice, considerate idealiste. Până în cele din urmă, fizicienii sovietici de frunte au afirmat, în mod hotărât, că fără folosirea acestor teorii, ei nu ar fi în stare să facă bomba nucleară. Lingvistica a fost singurul domeniu al științei sovietice la care Stalin a
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1908. ""pentru seriozitatea cu care a tins spre adevăr, pentru forța pătrunzătoare a gândirii și previziunii, a căldurii și forței expunerii cu care a reprezentat și dezvoltat în numeroase lucrări o concepție de viață idealistă"" S-a născut în 1846 la Aurich, un orășel cu veche tradiție istorică, situat în nordul Germaniei (Hanovra). Rămas la vârsta de 6 ani fără tată, crește în condiții materiale modeste. Provenind dintr-o veche familie de intelectuali, mama sa
Rudolf Eucken () [Corola-website/Science/298191_a_299520]
-
laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1910. Heyse și-a asigurat un loc bine definit în istoria literaturii datorită contribuției aduse, atât practic cât și teoretic, la evoluția nuvelei. ""ca omagiu pentru desăvârșita sa artă, pătrunsă de concepția idealistă, realizată pe parcursul unei lungi și importante, activități ca poet liric, scriitor dramatic, romancier și autor al unor nuvele de renume mondial"". Heyse, născut în anul 1830 la Berlin, a fost fiul lui Julie (n. Salomon), din familia Felix Mendelssohn și
Paul Heyse () [Corola-website/Science/298192_a_299521]