11,663 matches
-
cu indicarea clară a responsabilităților ce revin fiecărei instituții cu competențe specifice în managementul riscului la inundații, indicatorii și valorile țintă pentru obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II pentru alternativele propuse prioritizate, investițiile ce vor fi implementate și potențialele mecanisme financiare identificate. În Capitolul 7 este descris sistemul de monitorizare pentru implementarea Planului de Management al Riscului la Inundații și programul de măsuri atât la nivel național cât și la nivelul Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa. De asemenea, sunt stabiliți responsabilii pentru
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
riscului la inundații, pentru a clasifica A.P.S.F.R.-urile și a le identifica pe acelea având, potențial, un risc scăzut, cu ajutorul informațiilor disponibile, cât mai devreme în proces, înainte ca noile hărți de risc să fie disponibile. Pentru A.P.S.F.R.-urile identificate ca având risc scăzut la inundații nu este necesar să se elaboreze alternative (opțiuni) sau să se planifice investiții majore, fiind suficiente măsuri curente, cum ar fi întreținerea infrastructurii existente. Pentru evaluarea inițială a riscului la inundații, analiza la scara
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
al acesteia, cum funcționează lucrările de apărare existente împotriva inundațiilor, ce obiective sunt expuse riscului). Hărțile de hazard sunt esențiale în acest sens. Se pleacă de la lista de măsuri produsă în timpul etapei de screening suplimentată cu măsuri nou identificate, pe baza informațiilor asociate hazardului (Ciclul II), pentru a combina apoi măsurile în alternative coerente. A fost realizat un proces ierarhizat de considerare a măsurilor verzi (Figura 26), utilizând și rezultatul unui studiu detaliat, realizat la nivel național, de evaluare
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
baza pentru planificarea operațională și investițională mai detaliată cu scopul de a reduce riscul la inundații. România este o țară cu risc semnificativ la inundații, cu Pagube Anuale Estimate de 1,72 miliarde Euro în cadrul celor 526 de A.P.S.F.R.-uri identificate. Implementarea tuturor măsurilor identificate în cadrul unuia sau a două cicluri de planificare aferente Directivei Inundații (6 sau 12 ani) reprezintă un obiectiv formidabil. Resursele financiare, dar și cele tehnice și instituționale sunt limitate și astfel prioritizarea măsurilor celor mai
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Național Posibilitățile concrete privind aceste surse de finanțare trebuie analizate ulterior și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul anului 2023. Planul de Acțiune pentru Măsurile Naționale Pentru implementarea P.M.R.I. Ciclul II și a Măsurilor Naționale identificate, responsabilitatea revine deopotrivă mai multor Ministere din cadrul Guvernului României. În timp ce M.M.A.P. și A.N.A.R. sunt autoritățile competente responsabile cu implementarea Directivei Inundații, alte ministere, precum M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R. (de exemplu) ar putea răspunde de (co-) implementarea Măsurilor Naționale
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
progresul implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) este monitorizat. Prin urmare, măsurile propuse în P.M.R.I. Ciclul II trebuie monitorizate cu periodicitate anuală. În cadrul acestui capitol se descrie modul în care progresul implementării măsurilor identificate va fi monitorizat. Pentru toate măsurile de management al riscului la inundații propuse, conform Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I., indiferent de nivelul de aplicabilitate al măsurii (național / A.B.A. / A.P.S.F.R.), s-au identificat indicatorii urmăriți în evaluarea progresului de implementare
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
de modificare/completare legislativă. Măsura 6. Adaptarea normativelor de proiectare pentru a permite reconsiderarea clasei de importanța a construcțiilor hidrotehnice ținând cont de efectele schimbărilor climatice și de regimul folosințelor. Nu este cazul. ... 7. Care sunt principalele provocări în implementarea măsurilor identificate? Vă rugăm să clasificați provocările în majore / medii și scăzute. Provocări / Scor Mare Mediu Scăzut Nu este cazul Surse de finanțare 10 2 1 3 Prevederi legislative 4 10 2 Coordonare Inter- instituțională 7 4 2 1 Alte resurse necesare
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
și drept indicatori de rezultat brevetarea rezultate inovative la nivel european. - Utilizare Hub și Supersite Delta Dunării ca centru pentru C&I/educație pentru o viitoare generație de profesioniști și pentru dezvoltarea capabilități suplimentare în țările lor, în funcție de nevoile viitoare identificate, din cadrul proiectului DANUBIUS-RI de dezvoltare infrastructură de cercetare paneuropeană distribuită de relevanță globală - ESFRI. ... 9. Are instituția dumneavoastră strategii/planuri de dezvoltare pe termen mediu/lung care includ și măsuri de protecție a mediului (legate de adaptarea la schimbările climatice și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
actorilor implicați în elaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea și revizuirea RIS3 Nord-Est și dezvoltarea competențelor la nivelul entităților implicate în procesul de descoperire antreprenorială. Domeniile și nișele cu potențial de specializare inteligentă identificate prin procesul de descoperire antreprenorială sunt: Mediu - Nișele identificate sunt: Apă (soluții inovative), Aer (soluții inovative) și Economie circulară. P2: Creșterea capacității companiilor de a inova și exploata potențialul regional pentru digitalizare, prin dezvoltarea capacității ecosistemului antreprenorial de inovare pentru crearea, maturizarea și internaționalizarea start-up / spin-off în domenii
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
elaborate hărți de hazard și de risc la inundații pentru fiecare ASPFR (acoperind 19.269 km pentru bazinele hidrografice interioare și Fluviul Dunărea). Cu toate acestea, este necesar să se extindă hărțile disponibile pentru a include zone din afara ASPFR-urilor identificate și includerea datelor istorice care, la rândul lor, pot sprijini producerea de prognoze bazate pe impact ale măsurii 3b, capacități generale îmbunătățite de prognoză și facilitarea îmbunătățirii luării deciziilor informate cu privire la riscuri. Diseminarea acestor hărți de hazard și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
pentru Informații Financiare, creează și gestionează aplicația „Sancțiuni internaționale“, care cuprinde următoarele informații: a) persoanele și entitățile vizate de sancțiunile internaționale, cu datele de identificare aferente, acolo unde acestea există, conform listei consolidate; ... b) date privind fondurile și resursele economice identificate ca aparținând sau fiind sub controlul persoanelor sau entităților vizate de sancțiunile internaționale; ... c) măsurile de înghețare a fondurilor și resurselor economice în domeniul propriu de competență al A.N.A.F. privind sancțiunile internaționale, inclusiv a fondurilor și resurselor economice, pentru care
PROCEDURĂ din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295988]
-
de procedură fiscală permite persoanei interesate doar să revină asupra conținutului eronat al actului juridic unilateral pe care l-a întocmit, fără a fi necesară, în acest scop, intervenția unei instanțe judecătorești în vederea anulării sale parțiale în limita erorii identificate, cu mențiunea, însă, că organul fiscal își păstrează în continuare atribuția de apreciere asupra rectificării efectuate. ... 93. În altă ordine de idei, aprofundând interpretarea logico-sistematică a normelor juridice, se constată că, atunci când legiuitorul a dorit să restrângă posibilitatea de
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
trebuie să asigure existența unui sistem de evaluare și clasificare a riscurilor în toate ariile în care acestea există, precum și un management al riscului coordonat la nivel corporativ. Situațiile de risc/Analiza de risc din domeniul de activitate al întreprinderii identificate se publică, prin grija președintelui consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere, pe pagina proprie de internet, pentru accesul acționarilor și al publicului. Consiliul de administrație/de supraveghere este responsabil și pentru implementarea și verificarea funcționării unui mecanism de control
LEGE nr. 48 din 14 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296685]
-
arboretele situate pe versanți umbriți către cele situate pe expoziții însorite. Pentru identificarea și caracterizarea tipurilor de pădure s-a ținut seama de întregul complex al vegetației și factorilor staționali. 4.5.1. Evidența tipurilor naturale de pădure Tipurile naturale de pădure identificate sunt următoarele : Tabel 4.5.1.1. Evidența tipurilor de pădure Nr. crt. Tip de stațiune Tip de pădure Suprafața Productivitatea naturală (ha) Codul Diagnoza ha % Sup. Mijl. Inf. 1. 6.1.5.2. 711.2 Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m) 7,73 8 - 7,73 - 2
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
bugetar anterior. Raportul va fi prezentat spre aprobare conducătorului autorității centrale de mediu și va fi transmis spre informare către ANAP; ... f) identificarea problemelor apărute în cadrul procesului de implementare a PNAE, precum și elaborarea de măsuri pentru rezolvarea deficiențelor identificate; ... g) promovarea PNAE pe diferite canale de comunicare, incluzând publicarea pe pagina de web a MMAP a rapoartelor de monitorizare privind implementarea PNAE. ... ANAP are următoarele atribuții: a) crearea cadrului legal de realizare a APE; ... b) promovarea APE; ... c) profesionalizarea
HOTĂRÂRE nr. 427 din 24 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296935]
-
utilizate în cadrul procesului de evaluare, conform programului vizitei; ... c) pregătirea ședinței de informare finală, activitate realizată de către toți membrii CE, care are ca scop discutarea instrumentelor de lucru aplicate de către CE în ziua respectivă, analiza eventualelor probleme identificate și elaborarea draft-ului minutei ședinței de informare finală; ... d) ședința de informare finală. ... Articolul 25 (1) Ședința de informare finală are loc la sfârșitul ultimei zile a vizitei de evaluare. (2) Ședința de informare finală se desfășoară după următoarele
ANEXĂ din 16 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296982]
-
implementarea proiectului și operarea investiției, precum și măsurile de contracarare a acestora. Se vor identifica și se vor completa riscurile care pot apărea în implementarea proiectului și se vor descrie măsurile de diminuare/ remediere (cu precizarea impactului pentru fiecare risc identificat - semnificativ/mediu/mic). ( i ) Înainte de a începe completarea Cererii de finanțare vă recomandăm să citiți cu atenție toate informațiile prezentate în acest Ghid și să vă asigurați că ați înțeles toate aspectele specifice finanțării. Pentru o mai bună înțelegere vă recomandăm
GHIDUL SOLICITANTULUI din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296022]
-
un alt proiect/alte activități, demararea unor activități care să continue proiectul prezent etc.) Secțiunea: RISCURI Descriere riscuri- Se vor detalia constrângerile și riscurile legate de implementarea proiectului și operarea investiției, precum și măsurile de contracarare a acestora Detaliere riscuri: • Risc identificat- Se va completa fiecare risc identificat pentru implementarea proiectului • Măsuri de atenuare a riscului - Se vor descrie măsurile de diminuare/remediere (cu precizarea impactului pentru fiecare risc identificat – semnificativ/mediu/mic), ca de exemplu în ce privește modificările Vor fi tratate, alături de
GHIDUL SOLICITANTULUI din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296022]
-
și operarea investiției, precum și măsurile de contracarare a acestora Detaliere riscuri: • Risc identificat- Se va completa fiecare risc identificat pentru implementarea proiectului • Măsuri de atenuare a riscului - Se vor descrie măsurile de diminuare/remediere (cu precizarea impactului pentru fiecare risc identificat – semnificativ/mediu/mic), ca de exemplu în ce privește modificările Vor fi tratate, alături de alte riscuri, riscurile specifice pentru produsele de pescuit și acvacultură folosite ca materie primă: 1. Prezența agenților contaminanți în mediu: a. poluanți chimici (metale grele (plumb, cadmiu
GHIDUL SOLICITANTULUI din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296022]
-
cunosc informațiile la depunerea cererii de finanțare Secțiunea: REZULTATE AȘTEPTATE / REALIZĂRI AȘTEPTATE Se completează câmpul funcției cu datele proiectului și se apasă butonul [(+) Adaugă] Este necesară definirea rezultatelor așteptate ca urmare a realizării investiției/proiectului, în strânsă corelare cu obiectivele specific identificate (obținerea rezultatelor așteptate ar trebui să asigure îndeplinirea obiectivelor specifice) și cu activitățile desfășurate în cadrul proiectului. Nu se vor defini mai mult de 5 rezultate așteptate. Secțiunea: ACTIVITĂȚI Secțiunea include împărțirea în activitate de bază și activitate conexă, precum
GHIDUL SOLICITANTULUI din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296022]
-
a apariției riscurilor și de atenuare a efectelor acestora în cazul apariției lor; c) dacă solicitantul a descris realist riscurile identificate și a prevăzut măsuri eficiente de prevenție și de minimizare a efectelor (nu se va acorda prioritate numărului riscurilor identificate) 2.3 EFICIENȚA PROIECTULUI 2.3.1 Costurile incluse în buget sunt realiste și rezonabile în raport cu nivelul pieței, fundamentate prin oferte pentru bunurile propuse spre achiziționare precum și pentru servicii? - se va verifica realitatea și rezonabilitatea prețurilor incluse în buget, conform
GHIDUL SOLICITANTULUI din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296022]
-
un comportament didactic foarte eterogen. Efectiv, profesorul este lăsat să procedeze intuitiv, de unde extremele dăunătoare: abuzul de autoritate sau, dimpotrivă, permisivitatea totală. Desigur, nemulțumirile legate de școala actuală sunt multe și încă foarte justificate. Numai că, dacă simptomele sunt bine identificate, nu aș fi la fel de sigură pe diagnostic și tratament. Am mai scris-o: marile nemulțumiri ale elevilor și părinților se îndreaptă către zona de relații interpersonale, felul concret în care cadrul didactic se raportează la colectivul de elevi. Societatea se
la școală se va învăța mai puțin! Vom crea, în schimb, elevul nou, care va discuta despre orice, cu o trufașă siguranță de sine () [Corola-blog/BlogPost/338347_a_339676]
-
de greu este pentru tinerii cu dizabilități să facă sport și să obțină performanțe chiar mai bune decât sportivii fără dizabilități? Cum poate alerga o persoană care nu vede deloc? Cum își ia reperele? Nu este greu deloc, dar trebuie identificate talentele. Cineva care nu vede are celelalte simțuri mai dezvoltate ca ale noastre, simte mai bine ceea ce-l înconjoară. Țin minte că urmăream un ciclist total nevăzător pe stadion din Liverpool în 2011 și am strigat după el: „Ce faci
„Sally inimă de aur” și-a vândut locuința din Scoția și s-a mutat la Cluj. Cât de mult îi datorează azi România () [Corola-blog/BlogPost/338751_a_340080]
-
afaceri în zona on-line (de ex. comerțul on-line cu bunuri și servicii, telecomunicațiile etc.) au dus la o complexitate și mai mare a modului de derulare a acestor afaceri și, implicit, la dificultăți în determinarea locului impozitării acestora -trebuind astfel identificate noi reguli pentru a se determina jurisdicția în care aceste afaceri creează valoare și implicit unde ar trebui impozitate astfel de afaceri - acolo unde e înregistrată firma, unde e localizat serverul sau unde sunt consumatorii etc.? Miza e una foarte
Despre multinaționale, dincolo de propagandă: cum le facem să-și dorească să lase mai mulți bani în România () [Corola-blog/BlogPost/338835_a_340164]
-
inconsistența asistenței sociale promovate de acesta la adăpostul unor concepte lipsite de consistență cum ar fi „solidaritatea socială” sau „interesul național”. În aceeași notă se înscrie și frământarea lipsită de sens legată de „remunerarea capitalului” mai consistentă decât „remunerarea muncii” identificată, mai nou, ca fiind sursa multor rele și neajunsuri în societatea românească (vezi aici, pag. 16 sau aici, o ediție mai veche a temei de discuție). De unde pleacă această concluzie? De la structura veniturilor care formează PIB-ul (avem trei metode
remunerarea capitalului versus remunerarea muncii. De unde această ură împotriva capitalului și a celor care îl acumulează? () [Corola-blog/BlogPost/338836_a_340165]