1,197 matches
-
poate fi ironizată sau denigrată, pentru că cei care o scriu, cei care o promovează și cei care o vînd sînt profesioniști. Atributul "de consum" nu înseamnă că literatura pe care o caracterizează e proastă. Consumatorul nu e neapărat, așa cum unii ideologi vor să ne facă să credem, individul pasiv, incult și frustrat. Pentru a nu refuza o comparație la îndemînă, cu toate simplificările și omisiunile pe care le implică, literatura de consum este, față de literatura "pură", ceea ce este muzica pop/rock
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
Pot, dacă-mi lași timp, dar ce rezultă e neinteresant. Este unul din aspectele felului meu de a fi bătrân. Mi s-a amputat jumătate din minte. Până nu demult, și de când mă știu, am alternat. Am avut perioade de ideolog, de teoretician, de cap pătrat, și perioade de sceptic, de cap pătrat, de scriitor [...] Părerile sunt evanescente și fluctuante. Astăzi le ai, mâine nu le mai ai. Sunt individualul în stare pură. Iar literatura tocmai cu individualul are de-a
Naturalis historia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6195_a_7520]
-
Maiorescu, inițiatorul criticii estetice la noi. Profesorul clujean Liviu Rusu are meritul de a fi declanșat o polemică amplă, printr-un memorabil articol de atitudine 1, nu se știe în ce măsură realizat din proprie inițiativă sau „provocat” de aripa naționalistă a ideologilor vremii, care dorea o susținere pe plan intelectual mai larg la orientarea de fragilă independență a partidului comunist față de Moscova. Se deschidea astfel procesul de reconsiderare și recuperare a unor zone literare interzise până atunci comentariului public 2, în timp ce presa
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
graba cu care G. Călinescu se grăbește să-l treacă pe Eminescu prin ciurul „moștenirii marxist-leniniste” poate fi înțeleasă atât ca un serviciu adus Partidului, cât și ca modalitate de a-l sustrage din calea reevaluărilor cu adevărat demolatoare ale ideologilor. Nu e vorba aici de a diminua compromisul moral, însă sunt convins, împreună cu Nicolae Mecu, că G. Călinescu a crezut că, plasându-se deschis și total sub stindardul marxism-leninismului, își câștigă măcar libertatea de a-l interpreta pe cont propriu
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
mari al-titudini, să nu ni-l închipuim opacizat în impactul cu realul epocal ostil. }inînd seama de substanțialele sale preocupări indigeniste, se cuvine a-l pune în legătură cu protocronismul lansat de Edgar Papu și cu policentrismul (opus occidentalizării atît de neconvenabile ideologilor național-comu-niști) pe care pedala (pînă-n 1989) și un Adrian Marino. E drept, asemenea preocupări erau de dată mai veche, dar asortarea lor cu direcția naționalistă pe care a adoptat-o, ca o soluție de avarie, cîrmuirea comunistă de la București e
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
luptei de clasă”, dar și în cei ridicați în funcții la începutul anilor 70. Pe poziții relativ fixe au rămas (crescând în anii 70) personaje precum Manea Mănescu, Ion Dincă (renumit prin ferocitatea cu care aplica ”legalitatea socialistă”), Dumitru Popescu, ideolog de serviciu al ”cultului personalității”. Se pot stabili puține legături cu ”baronii” democrației, mai ales cei atașați variantei de social-democrație din anii de după 1989. Dacă elita comunistă poate fi explicată prin conceptul de ”nouă clasă” (Milovan Djilas, el însuși un
Nicolae Ceaușescu s-a luptat cu baronii. Traian Băsescu doar a modernizat o temă veche by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/29826_a_31151]
-
lui Michael Moore se bucură de-un asemenea enorm: ele sunt o abilă sinteză a clișeelor antiamericanismului prizat cu voluptate la ora actuală în lume. Aici nu e vorba de necesara, sănătoasa atitudine a unui intelectual critic, ci de un ideolog posedat de ură. La Cannes, proiecția filmului a fost acompaniată de paisprezece minute de aplauze și ovații. Urmașii lui Vercingetorix, inventatorii tehnicii de-a arunca în capul dușmanului cocoși înfuriați, au simțit c-a venit momentul unei revanșe istorice: dacă
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
măreția lui Levi constă în faptul de-a fi reușit, asemeni lui Camus, să spună lucrurile esențiale despre ființa umană, dincolo de noțiuni precum eroism, destin, ideologie, victimizare. Figura lui Manès Sperber, psihologul adlerian care a optat pentru o carieră de ideolog, e privită prin prisma „intelectualului rătăcitor”, neastâmpărat și neobosit în a se implica în comploturile și bătăliile pentru putere din preajma celui de-al Doilea Război Mondial. În opinia lui Tony Judt, Sperber are privilegiul unic de a înțelege ideea de
Brave old world (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5555_a_6880]
-
un risipitor, fără a fi un superficial. Avocat de mare clasă, scriitor, ziarist, sociolog, economist, militant - din proprie inițiativă și din sentimentalism - pentru drepturile omului, prieten în tinerețe cu intelectuali cu vederi de stânga - Lucrețiu Pătrășcanu , Alexandru Sahia, Petre Țuțea -, ideolog visător și observator realist al moravurilor, el a investit energie în toate aceste direcții de manifestare, lăsând pe ultimul plan preocuparea de a-și face un nume. (Nu întâmplător a și folosit diverse pseudonime, cum amintește Ion Nistor într-un
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
juste (de altfel) - grăiește cu netulburată superioritate (în Cronica) despre Pompiliu Constantinescu pe care "personal" îl socotește mai prejos decît pe Vladimir Streinu. Deși se vede cît de colo că nu-l prețuiește îi acordă totuși, parcimonios, cîteva merite de ideolog literar". Despre "rezistența" foarte confortabilă a lui Eugen Jebeleanu: "Eugen Jebeleanu, lup cenușiu, tăios în aparență, vorbește dur despre "alții", însă în fond e lipsit de curajul confruntării directe cu cei pe care îi detestă. Se complace în situația de
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
în situația de maestru și de personalitate oficială totodată, chiar dacă asta nu îi aduce prea multe avantaje. Din cînd în cînd spune "acolo unde trebuie" anumite lucruri "tari", își apără cu vehemență drepturile de autor, combate (în cerc restrîns!) "măgăriile" ideologilor, iar în cele din urmă își fumează liniștit havana (veritabilă) și își bea șprițul de fiecare zi". Despre interiorul elocvent al "frumoasei case" pe care Marin Sorescu a dobîn-dit-o în capitală: Are cîteva cărți prețioase, noi sau vechi, dar biblioteca
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
a unor nume consacrate rezolvă problemele de calitate, de organicitate și de orientare ale publicației. Fals. O revistă trebuie să aibă mai ales temeinicie și continuitate și nicidecum o strălucire conjuncturală. D.R. vrea, în primul rînd, să fie privit de ideologi, astfel că el face din Tribuna un mijloc avantajos pentru ascensiunea către putere, atît de fascinantă pentru unii. Modestia lui pare să se fi risipit treptat. E generos cu cei care îl cultivă și din ce în ce mai neiertător cu cei ce comit
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
cuvinte și fapte rele, dar mai ales pentru vindecarea omului de înstrăinarea lui de Dumnezeu și de semeni. 3. Dacă în trecut activiștii ideologiei ateist-comuniste din România au limitat prin mijloace represive prezența și activitatea Bisericii în societate, azi noii ideologi secular-umaniști încearcă să combată Biserica prin propaganda tendențioasă. De altfel, așa cum ne-a obișnuit în ultimii ani, ASUR are doar inițiative propagandistice cu scopul învrăjbirii societății românești împotriva Cultelor religioase. Probabil se încearcă și o justificare a fondurilor primite din
"Biserica este un spital pentru suflete" - replica Patriarhiei pentru protestul "Vrem spitale, nu catedrale" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/53276_a_54601]
-
află însuși patriarhul Daniel Ciobotea. E vorba de grupul pe care l-aș numi "al întreprinzătorilor", al oamenilor dotați pentru afaceri, care și-au propus să facă din BOR instituția cea mai bogată din România. În fruntea celuilalt grup, al "ideologilor", s-a înstăpânit deja, cu binecunoscutul amestec de șiretenie și intoleranță, Vincențiu Ploieșteanu, episcop vicar patriarhal, o trompetă nervoasă prin care au început să se scurgă tot felul de semne ale intoleranței pe care biserica majoritară din România pare s-
Agenții secreți ai divinității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9113_a_10438]
-
ca o penibilă corvoadă: "40 de ani de regim socialist. Revistele au fost bine "dăscălite" să "oglindească" mărețele realizări ale ultimilor ani, îndeosebi, cei numiți "epoca Ceaușescu". Și, bineînțeles, toate sînt pline de "materiale" festive, ultraelogioase. Și totuși, zilele acestea, ideologii (prin reprezentantul lor, P. Enache) și-au manifestat nemulțumirea față de felul în care presa culturală sărbătorește evenimentul. Cică o face numai formal. De unde au tras concluzia asta? Se pare că ideologii au devenit mai subtili și observă mai mult decît
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
pline de "materiale" festive, ultraelogioase. Și totuși, zilele acestea, ideologii (prin reprezentantul lor, P. Enache) și-au manifestat nemulțumirea față de felul în care presa culturală sărbătorește evenimentul. Cică o face numai formal. De unde au tras concluzia asta? Se pare că ideologii au devenit mai subtili și observă mai mult decît e nevoie; observă, în ciuda avalanșei de manifestări scriptice literaro-gazetărești, că de fapt nimeni nu mai crede în ei și în vorbăria lor politică. Ei "dirijează" și coruri cîntă, cîntă cu glas
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
urlă a prostie și minciună". Ori acest peisaj tenebros al crizei pe care o vedea oarecum premonitoriu, ajungînd la proporții intolerabile, încă într-un an relativ favorabil, 1969: "Decrete peste decrete. Cîrpim cu ele viața politică, speriați de eșecul generalizat. Ideologii aruncă răspunderea asupra cetățenilor și-i obligă să plătească din puținul lor venit oalele sparte. Caută responsabili, pretind conștiință, ba chiar elan și voie bună, cer jertfe și privațiuni, reducînd la minimum posibilitățile de cîștig și implicit nivelul de trai
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
tăietură partinică și unghiul de abordare al domeniului estetic este unul care se revendică, întotdeauna, de la vulgata leninist-stalinistă, prezența citatelor rituale fiind reflexul unei mentalități teologice seculare.3 O dată cu extincția vechii ordini, iluzia neutralității burgheze este abandonată și misiunea criticului ideolog este de a-și ghida cititorii, în labirintul iluziilor, către ieșire, grație busolei partinice. Fidelitatea față de dogmă generează un optimism contagios, a cărui finalitate mobilizatoare este cum nu se poate mai evidentă. Căci eseurile sale sunt, până la un punct, și
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
pe această credință în plan ca panaceu: aplicarea sa cât mai exactă este în măsură să genereze nu numai un viitor în acord cu dogma stalinistă, dar și un trecut epurat de erezii și reacțiune. În economia discursului textelor criticului ideolog, " Spiritul de partid în literatură" corespunde, dialectic, unei aplicații a tezelor leniniste la spațiul literar autohton, ambiționând să modeleze un canon în aceeași măsură în care gestul fondator maiorescian întemeia o vârstă a modernității prin "cercetarea sa critică". Singura diferență
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
lume în care am trăit, despre care credeam că știm totul, dar care ni se arată acum într-o altă lumină. Cartea este o cale de acces direct spre inima sistemului de mistificare a realității, pus la punct de cinicii ideologi și conducători comuniști.
Istoria lui Big BrOther by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7546_a_8871]
-
abordată, autorul, dealtfel, chiar nepropunându-și un studiu exhaustiv în acest sens, ci „câteva teme steinhardtiene (și tot atâtea aproximări)” . Parcurgând cu atenție excelenta monografie mai sus-amintită (prima și singura de până acum), rămânem, totuși, cu edificarea asupra omului și ideologului și, mult mai disproporționat, cu aceea asupra eseistului Steinhardt - până la urmă, principala sa „îndeletnicire” - și asupra personajului acestor eseuri, nimeni altul decât transpunerea artistică dinăuntrul textului a celui care a fost, parcă, o figură risipită într-un destin de roman
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
Călinescu". Editorii menționați sunt Academia Română și Fundația Națională pentru Știință și Artă. Cu alte trei-patru volume care vor urma va fi prima ediție critică integrală a publicisticii călinesciene. Oferă un spațiu generos de discuții despre cronicarul literar, cetățeanul, omul politic, ideologul, universitarul, publicistul, esteticianul Călinescu. Eugen Barbu, Opere. I. Nuvele. Romane, LX+1604 p.; II. Romane. Jurnal, 1880 p., ediție îngrijită, cronologie, note, comentarii, repere critice de Mihai Ungheanu, prefață de Eugen Simion. Este o ediție selectivă, pe criteriul valorii, ca
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
Congresul Scriitorilor din 18-23 iunie 1956, când creația literară, care dăduse semne de insubordonare, a fost așezată brutal în patul lui Procust al exigențelor propagandei de partid și ajustată din nou de autoritățile comuniste, cu o furie abia reținută. Nervozitatea ideologilor se explică prin faptul că la Consfătuirea tinerilor scriitori din 20-22 martie 1956 unii vorbitori pledaseră pentru reprezentarea de către literatură a ,adevărului integral"Radu Cosașu, Nicolae }ic) sau protestaseră împotriva tăierii sau modificării unor texte literare în vederea publicării lor (Marin
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
criticii literare, care este mai curând un joc literar secund, decât o instanță de orientare a literaturii. Se remarcă, încă o dată, prozaismul dezolant al gândirii marxist-leniniste, incompatibilitatea sa structurală, iremediabilă cu tot ce iese din raza producției de bunuri materiale. Ideologii partidului comunist pleacă de la premisa, falsă, că există o similitudine între producția de bunuri materiale și creația literară, atribuindu-le scriitorilor ,sarcini", dându-le ,indicații", obligându-i să-și ,planifice" activitatea. (În mod curios, societatea de consum din Occident va
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
de la evaluarea obiectivă a faptelor" (A.-P.I.). Nu este ocolit nici un truc deja experimentat și anume acela de a prăvăli asupra anticomuniștilor vinovăția comuniștilor. Nu sunt cei dintîi ... tendențioși? Repudiind ideologizarea indusă de partidul unic nu sunt ei înșiși ideologi? Primul ei efect (al fobiei) este reinterpretarea ideologică a tot ceea ce s-a întîmplat sub comunism, astfel ca nimic să nu poată fi invocat de cineva drept indiciu al unor Ťreușiteť (măcar parțiale) ale regimului" (A.-I.P.). "Reușite măcar
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]