15,885 matches
-
gurile cărora flutură steaguri. Și cu turme de oi vorace, cu capete de lăcustă. Totul mirosind a odicolon, a tămîie și a căcat.“), și moartea (cu nume generice, fără chip precis, dar și purtând chipul mamei), și crimele istoriei, și ideologiile, și „omul-detritus“, și „poporul-peluză“, și biblioteca, și starurile muzicii, și peliculele celebre, și pânzele pictorilor, și dragostea, și Wonderland, și timpul biblic, și panorama deșertăciunilor, „Poienița druidică e Cetatea ideală a lui Francesco di Giorgio Martiri, populată de personajele lui
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
al genului sexual, a „fetei” cu „băiatul” și deopotrivă motivația ei sunt complet necreditabile, dar amintesc de un procedeu clasic al comediei: deghizamentul și confuziile pe care le creează. Aceste motivații insuficiente reamintesc spectatorului că în film nu guvernează nicio ideologie, a majorității sau minorității, că miza nu este nicidecum una politică (Abdellatif Kechiche ne-a oferit prin La vie d’Adèle o reprezentație de comme il faut homoerotic cu frumoase parti pris-uri), ci una simplu comică, unde confuzia de gen
Râsul subtil al comediei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2546_a_3871]
-
cere anumite situații care nu țin de biografia mea, pe care pur și simplu le inventez”. Expresiile ficționalității, ca și modelele pactului autobiografic rezumă un scenariu etic al unui exil care începe „de la 5 ani” „din cauza unui dictator și a ideologiei sale, s-a desăvârșit la 50 de ani, din cauza altui dictator și a unei ideologii aparent opuse”. Raportul dialectic dintre moarte, suferință și salvare nu e lipsit de un fundament inițiatic, alcătuit din meandrele rememorării, din experiențele revelatorii ale suferinței
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
inventez”. Expresiile ficționalității, ca și modelele pactului autobiografic rezumă un scenariu etic al unui exil care începe „de la 5 ani” „din cauza unui dictator și a ideologiei sale, s-a desăvârșit la 50 de ani, din cauza altui dictator și a unei ideologii aparent opuse”. Raportul dialectic dintre moarte, suferință și salvare nu e lipsit de un fundament inițiatic, alcătuit din meandrele rememorării, din experiențele revelatorii ale suferinței sau din spasmele unei dureri mereu reînnoite. Inițierea în spațiul „Jormaniei” socialiste, evocată și în
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
incapacitatea de a asculta, cu adevărat, opinia preopinentului în toate nuanțele sale, graba de simplificare brutală. Informația corectă și respectul adevărului sunt instantaneu înlocuite cu insinuările și invectiva, când nu de-a dreptul prin aria calomniei”). „Fericirea obligatorie” promovată de ideologia comunistă nu este altceva decât un subterfugiu al imposturii și minciunii, o altă formă a oprimării la care era supus scriitorul, obligat să se supună constrângerilor mutilante ale cenzurii. Edificator, pentru o astfel de condiție umilitoare e eseul Referatul cenzorului
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
era supus scriitorul, obligat să se supună constrângerilor mutilante ale cenzurii. Edificator, pentru o astfel de condiție umilitoare e eseul Referatul cenzorului în care sunt evocate avatarurile apariției romanului Plicul negru. Confruntarea cu cenzura, cu mutilările și opresiunile impuse de ideologia comunistă l-a determinat, în cele din urmă, pe scriitor să părăsească definitiv România. Desigur, exilul problematizează și condiția lingvistică a celui ce părăsește matca originară, pentru a se integra într-un alt mediu, într-un alt context, într-o
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
consolidează relieful identitar mai ales din libertatea, compensatorie și radicală, de a spune adevărul ultim, din chiar condiția marginalizării, cu concursul unei ironii ce trădează conștiința relativității unei lumi percepută ca spectacol burlesc, ca minciună, ca proiecție demagogică a unei ideologii alienante. Reconstituirea, prin scriitură netă, neconcesivă, a unor evenimente din „miezul celui mai rău timp din istorie“ (Întoarcerea huliganului) traduce voința de restaurare a unui trecut în care eul se simte mereu captiv, ultragiat, dar pentru care simte, mereu, nevoia
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
romanelor lui Norman Manea, reiterate, problematizate, prin care „povestea vieții”, sau „istoria unei boli” sunt rescrise cu concursul printr-o gramatică narativă fracturată, ce restituie nu doar trecutul ființei, dar mai ales modul ei de reacție la negativitatea dizolvantă a ideologiilor. Problematică și densă, scriitura lui Norman Manea nu e, în fond, reductibilă la stereotipiile critice care au încercat să-i capteze individualitatea. Etica scriitorului e una a problematizării, a interogației, a singularității, dar și a dialogului cu Celălalt. Sentimentul purificării
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
idee de secol al XIX-lea, dar fără romantismul și entuziasmul care au făcut atunci posibile marile realizări ale civilizației occidentale. Ne amintim prea bine ce dezastre a provocat „naționalul” în secolul al XX-lea - reușind chiar performanța ca o ideologie internaționalistă, cum se pretindea comunismul, să eșueze într-o formulă primitivă de naționalism. Mileniul al treilea se prefigurează a fi încă mai radical. 11 septembrie 2011 e punctul zero al unui nou fel de istorie, în care limba și religia
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]
-
însumi posibile rezolvări. Mă limitez să constat că aceea aleasă de Andrei Bodiu nu e rea deloc: el își suspendă propria reacție, făcând astfel loc cuiva mai spontan, pentru care (încă) nu există blocaje și care e (încă) imun la ideologii. Nu e singurul moment din Firul alb în care exercițiul acesta funcționează excelent. De multe ori, în rolul jucat aici de Tudor e distribuit cititorul sau o serie de personaje cu prezență difuză. Mă gândesc, în primul rând, la regretații
Automobilul și căprioara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2450_a_3775]
-
evocări, formulate cu bucuria Aș defini toate comentariile cărții vremea când era atașat cultural al unei lucidități meritorii, am include și Neamul și Babilonia drept respirații României în Portugalia, Eliade pe cele despre Fănuș Neagu și Paul de cultură, literatură, ideologie și publica în ziarul „Accaö” eseul Everac. Mijloacele de prezentare sunt pol i t ică , pe care un român, Camöes și Eminescu (republicat în descrierea și portretul. Extracția neînstrăinat în diplomație, precum românește în „Vremea”, an XVI 1943, demnității și
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
spiritele înguste, dogmatice, intolerante, care hălăduiau, în acel timp, în câmpul culturii: Regman era (și, din fericire, a rămas!) un om cinstit, o conștiință dreaptă șI severă, față de sine și față de lume și, cu toate că lealitatea lui față de regimul socialist, față de ideologia progresului și față de tradițiile și destinul poporului nostru, nu putea fi pusă la îndoială, el nu se lăsa manevrat cu ușurință în aranjamentele abuzive, dăunătoare, ale dirijismului și imposturii proletcultiste, el nu putea fi silit, cu niciun preț, să-și
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
Publishing, 2011) înmormântează oficial direcția criticii literare. Eseistica autorului, în care se îmbină teoria cultural-filosofică și reflecția ideologică sau antropologică (în sens larg), intră sub umbrela încăpătoare a hibridelor cultural studies. Tot acolo se situează și O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983), care, deși este un studiu aplicat al televizualului în epoca de aur, tentează o analiză mai largă, după cum reiese și din subtitlul cărții. Nici nu se putea altfel, căci televiziunea incumbă, ea însăși, o dimensiune
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
un spațiu destinat cercetării). Povestea e mai lungă și e înțesată cu mulțumiri, ceea ce am vrut să semnalez fiind dificultățile pe care le presupune cercetarea, în România, în acest domeniu, în special, și cercetarea, în general. O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983) este un studiu important pentru înțelegerea funcționării televiziunii în societatea „socialistă multilateral dezvoltată” din epoca Ceaușescu, dar și pentru înțelegerea fenomenului media ca produs al culturii de masă. În cultura noastră, deschide drumul altor potențiale
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
deschise i supraaglomerate. derapat deodat ntr-un na ionalism expire, mai exact n 27 febr. 1998, un Când iată, deodată, acest rictus vicios, căci între timp viciat de grup de derbedei literari ( un fel de ț î “antieminescian”, din partea unui succesivele ideologii totalitare, prin care “hooligans” parveni i de pe stadioane n ț ș ă ă ț îșă grupuscul de tineri litera i imberbi i f r ara i traversase secolul XX, integral bibliotec ) au dat marele atac î ț ș ă șă
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
că eroul principal al unui român istoric se cuvine să fie un , în cazul cu pricina Ionuț". Sau o apucătura a caricării "în stil modern" a operelor clasice, admise în principiu, dar de facto supuse unei insidioase prelucrări, în vederea respectării ideologiei. În elogiatul și premiatul pe vremuri film al d-sale, Tănase Scatiu, regizorul Dan Pita îl "stampilează", în consecință, pe boierul Dinu Murguleț, opusul arivistului arendaș, un om rezervat, timid, vulnerabil, dotat cu o bunătate ce-l face simpatic, însă
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
de dolari, poți face absolut orice: fraude, tâlharii sau crime și vei fi scos basma curată de un sistem juridic corupt până-n măduva oaselor. Judecători care până ieri executau fără să crâcnească ordinele politrucilor județeni, astăzi se supun la fel de orbește ideologiei muzicale a foșnetului dolarului și eticii vizuale a superb desenatei mărci. Așa se explică eliberările stupefiante ale unor infractori dovediți și răsdovediti, așa se motivează uluitoarele decizii de "neîncepere a urmăririi penale" împotriva unor bandiți care ar bagă spaimă și
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18177_a_19502]
-
nu iscă mai mult de-o ridicare indiferență din umeri. Cât despre etern amânatele procese ale crimelor din decembrie 1989, care, inițial, l-au adus la putere pe Ion Iliescu, prizonierul unei "perestroici" dubioase, iar apoi pe Emil Constantinescu, exponentul ideologiei îngemănate a incompetentei, veleitarismului și minciunii, ne răcim gură de pomană. Într-o străfulgerare nu lipsită de prost gust, Ion Iliescu făcea o comparație între acțiunea de inspirație kaghebistă a armatei române, care a tras fără milă în propriul popor
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18177_a_19502]
-
una dintre "țintele" curățirii sufletului în concepția national-legionară și în exercițiul direct de "curățare", în perioada comunistă trecerea la index, topirea, mutilarea cărților a fost însoțită de o brutală politică de înlocuire a valorilor legitime cu cele legale, care corespundeau ideologiei și intereselor grupului terorist de la putere. Mulți noi scriitori au participat la ocultarea, la "darea afară" a valorilor din circuitul public, deoarece puterea le-a oferit preluarea "locurilor" rămase vacante fie în atenția publică, fie în ierarhii administrative, fie în
Chiar trebuie să descoperim apa caldă? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/18178_a_19503]
-
tratase pînă mai ieri drept un set de iluzii sau pur și simplu metafore". Cred că mulți dintre cititori au înțeles deja că Havel bate aici șaua "esențialista" ca să priceapă iapa multiculturalistă care face atîta caz de "esență" metafizica. Multiculturalismul, ideologia "oficială" a lumii universitare americane, vădește în general o concepție rudimentara asupra transcendentului. Unele dintre luările de poziție "anti-metafizice" ale multiculturalismului par scoase din broșurile comuniste de propagandă ateista la sate din anii ^50. Nu-i de mirare că "ideologia
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
ideologia "oficială" a lumii universitare americane, vădește în general o concepție rudimentara asupra transcendentului. Unele dintre luările de poziție "anti-metafizice" ale multiculturalismului par scoase din broșurile comuniste de propagandă ateista la sate din anii ^50. Nu-i de mirare că "ideologia" multiculturalismului îi lasă rece pe membrii departamentelor de stiinte fundamentale din marile universități americane. "Anti-metafizicianul" Derrida continuă să entuziasmeze pe "literați", în Statele Unite, cel putin, dar este ignorat de filozofii serioși. Dar să revin la discursul lui Havel. Conștient că
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
care a supus lumea din jur. Astfel s-a nascut homo economicus, în varianta să capitalista și comunistă (comunismul nu este decît o excrescența malignă a capitalismului din secolul al XIX-lea, un capitalism cu sens schimbat, ce "face", "produce" ideologie și utopie în loc de bunuri spirituale și materiale). Cam prin secolul al XVIII-lea apar în Occident șirurile de bănci în catedrale și sinagogi. Nu mai vorbim deja de un cosmos, ci de o ORDINE newtoniana normata juridic și mecanicist. Ordinea
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
de o "esență", statică, metafizica, o altă versiune a Dumnezeului raționalist. Nu este Hitler, Stalin, sistemul totalitar în sine o transcendență ce se plasează în chip absolut deasupra lumii? Iată de ce Havel nu vrea să propună nici un fel de nouă "ideologie", nu vrea să ofere nici un fel de rețetă. Orice rețetă, orice ideologie nu face decît să NORMEZE "sufletul" democrației, să-l transforme într-o colecție de "dogme și ritualuri". Din păcate, afirmă Havel democrația occidentală actuala este un "CÎMP DE
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
este Hitler, Stalin, sistemul totalitar în sine o transcendență ce se plasează în chip absolut deasupra lumii? Iată de ce Havel nu vrea să propună nici un fel de nouă "ideologie", nu vrea să ofere nici un fel de rețetă. Orice rețetă, orice ideologie nu face decît să NORMEZE "sufletul" democrației, să-l transforme într-o colecție de "dogme și ritualuri". Din păcate, afirmă Havel democrația occidentală actuala este un "CÎMP DE LUPTĂ ÎN CARE SE ÎNFRUNTA INTERESE PARTICULARE", în loc să fie un "tărîm al
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
stacojie", cusuta pe braț ai acces la privilegii servite din gamela carității multiculturale în chip de drepturi colective, de "grup". Odată ce te-ai "aliniat", trebuie să-ți abandonezi autonomia, pe care ți-o da individualitatea ta și să adopți necondiționat ideologia grupului. Nu mai poți gandi sau acționa în mod liber în afara "paradigmei" impuse de grup. Întreaga ta personalitate este afectată. Tu însuți te percepi prin medierea imaginilor unei identități colective. De exemplu, o prozatoare sau poeta prinsă în angrenajul identitar
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]