863 matches
-
din Botoșanii primilor ani interbelici, unde s-a născut și în care și-a trăit copilăria și tinerețea. Chipuri de demult (părinții, prietenii de joacă, vecinii, învățătorul, doctorul), întâmplări care i s-au impregnat în memorie, cuvinte dintr-o limbă, idiș, cu tot mai puțini vorbitori, replici și pilde ale înțelepților devenite principii de viață reînvie proustian sub pana autorului pentru a compune fresca existenței cotidiene într-un ștetl care nu mai există decât în mințile puținilor săi supraviețuitori. Combinând experiența
Întoarcerea în Paradis by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7684_a_9009]
-
tihnă, viața își urmează cursul, reglementată de învățăturile transmise din generație în generație: ritualul vieții religioase în centrul căruia se situează marile sărbători și, în plan cotidian, ziua de șabat, mistica hasidică, deschiderea către cunoaștere, dragostea și respectul pentru limba idiș. Oamenii târgului sunt și ei figuri arhetipale devenite celebre prin intermediul literaturii. În foarte comprehensiva prefață a cărții, Leon Volovici scrie: "Târgul lui Victor Rusu este și el populat de figurile devenite prototipuri ale lumii evreiești est-europene, intrate în literatură sau
Întoarcerea în Paradis by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7684_a_9009]
-
de figurile devenite prototipuri ale lumii evreiești est-europene, intrate în literatură sau pictură, de la țadic, rabin și melamed, la pețitor, croitor, brutar, hamal, sacagiu sau cerșetor. Banalitatea și rutina cotidiană sunt întrerupte de apariția Ťstelelor rătăcitoareť - actorii trupelor de teatru idiș -, de nunțile tradiționale, de dureroase despărțiri de copiii care iau drumul emigrării peste ocean, dar înainte de toate de semnificația covârșitoare a Șabatului și de freamătul din ajunul marilor sărbători religioase, anunțate de sunetul șofarului care vestea Ťceasul primordial al începutului
Întoarcerea în Paradis by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7684_a_9009]
-
fața spre public! aceasta este deviza celei de-a doua ediții a Festivalului Interetnic de Teatru, eveniment care va aduce la Timișoara 16 teatre cu 200 de artiști în 30 de spectacole jucate în limbile maghiară, germană, română, sârbă și idiș, alături de one-man/woman shows în proiectul SALT. Organizat de Primăria Timișoara și Teatrele Maghiar și German, evenimentul este cofinanțat de Guvernul României, prin Departamentul pentru Relații Interetnice. Programul festivalului cuprinde: l vineri, 14 mai, de la ora 18, în Sala Studio
Agenda2004-19-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282388_a_283717]
-
Credibilitatea Partidului Liberal-Democrat din R.Moldova (PLDM) o depășește pe cea a Partidului Comuniștilor (PCRM), conform unui sondaj de opinie realizat de IMAȘ la cererea IDIȘ Viitorul, informează PRO TV Chișinău. Potrivit sondajului, 28,6 din cetățenii moldoveni ar vota cu PLDM, iar 26,7 la suta cu PCRM, informează . Partidul Democrat (PDM) este pe locul trei în preferințele electoratului, cu 12,5 la sută, în timp ce liberalii
PLDM depăşeşte PCRM în preferinţele electoratului din R.Moldova () [Corola-journal/Journalistic/60865_a_62190]
-
și Vadim Kolesnicenko, informează korrespondent.net, transmite Unimedia.md. Proiectul de lege stabilește că, în contextul prevederilor stipulate în Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, acesta va fi aplicat pentru 18 limbi, și anume: rusa, belarusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiș, tătara, moldovenească, germana, poloneza, neogreaca, rroma, româna, slovaca, maghiara, ruteana, caraima și crâmceaca. Astfel, pe teritoriul Ucrainei, limbile „moldovenească” și română vor fi considerate două limbi diferite. Este drept însă că, în constituția Republicii Moldova, limba oficială este cea moldovenească. Totodată
Limba română va fi recunoscută pe teritoriul Ucrainei () [Corola-journal/Journalistic/22733_a_24058]
-
ani de la evadarea lui din Krochmalna, celebrul cartier al sărăcimii evreiești din capitala Poloniei, Aaron Greidinger (pe care prietenii îl alintă cu apelativul „Țuțik”, băiețandrul) se întoarce acolo, dar numai cu intenția unei descinderi turistice. Însoțește o actriță a teatrului idiș, Betty Slonim, sosită din America și dornică să se scalde, pe parcursul unei promenade, în „pitorescul” mizeriei acelui furnicar de oameni. Acest capriciu îi rezervă însă tânărului condeier un impact care-i va modifica radical viața. Fără să se aștepte, o
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
vor spune dacă dau peste ei vreo patrulă sovietică. Norocul lor, al meu, planul Proniei. Mama și fiul cel mare - adică bunica mea, văduvă, cea care vorbea nu numai dulcea limbă a }ării de Sus, dar și rusește, poloneză, ucraineană, idiș, germană, e drept cu accent bucovinean - și tata au reușit, cu ajutorul Domnului, să treacă granița. Români la români, ca azi. Ceilalți frați, trei, vor urma un traseu asemănător, norocos și el, dar numai după câteva zile. Eu știu din povestirile
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
în zadar bune intenții.. Ori, faptele sunt cele care dau identitatea. De ele îi e mai simplu omului să se ascundă. Nu există nimic ca somnul. Tot restul e înșelătorie și aparență" Povestea, scrisă, ca toate cărțile lui Bashevis-Singer, în idiș ("limbă care are mai multe vitamine"), tălmăcită apoi în engleză, se citește cu sufletul la gură. Traducerea și notele domnului Anton Celaru redau întreagă savoarea acestei cărți clocotind de umor, energie, înțelepciune și suferință. Nimic schematic, totul proză adevărată și
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
înzestrarea bibliotecilor sătești. În teatru, bătălia împotriva sectorului privat, mercantil și pornografic, s-a terminat cu victoria teatrului de stat. Aplicând linia partidului și guvernului în problema națională, au devenit teatre de stat și instituțiile similare de limbă maghiară și idiș. Repertoriile teatrelor sunt la un nivel ideologic superior celui din trecut, iar spectatorii au îndrăgit atât de mult teatrul, opera și concertele filarmonicei, încât cu greu se găsesc bilete." 4. Într-o societate definită prin relația simbiotică dintre artist și
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
E vorba de Lasă-mă noapte, de la pag. 16. Sub titlu e scris: "O copie pentru camaradul Eliezer Frenkel". Știam că-l cunoaște pe Arghezi. Îmi dăduse niște cărți de-ale lui, dedicate, cu litera subțire și mică, profesorului de idiș, de ebraică etc... L-am cunoscut pe la vreo 16-17 ani. Profesa la aceeași școală unde era și maică-mea. Mă duceam la dînsul c-o emoție de nedescris. Îmi luam geanta uriașă. Sunam. Mă primea, într-o cameră imensă unde
Acolo am citit pentru prima dată Întâmplări în irealitatea imediată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13684_a_15009]
-
expresiei poetice". Ulterior însă, pe alte variante ale manuscrisului rămas nepublicat au apărut notații în germană sau română privind biografiile și opera. Poeții selectați scriau toți, în acea perioadă, numai în germană (Kubi Wohl fiind singurul care publicase și în idiș). Diferitele variante ale selecției, dosarele și comentariile pe marginea manuscriselor sunt descrise și notate cu impresionantă seriozitate de către George Guțu și Peter Motzan. (Un exemplu: "MLR 25000 /323. Manuscris dactilografiat pe diferite feluri de hartie; foi disparate, găurite, de format
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
bini să fie dacă nu-mi dai niciun franc? - Și dac-o să-ți dau nimic, o să fie mai bini? - Capăr der vont! - }zețst! - Chișmăn tuhăz! - A poț aghit! N-aveam nevoie de dicționar, că atunci când se foloseau de sudalme în idiș pricepeam că se dădeau cu capul de pereți ori se trimiteau să pupe ce nu se cuvine. Înjurături puține, debile, nu ca la noi. Ca popor ne-or lipsi multe, nu și belșugul de ocări, unde sacrul s-a îngemănat
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
sentimentele unui scenariu simplu ca epică, dar complicat în adevărurile lui. Ei cîntă și se mișcă în acord între ei și în acord cu ceea ce au de comunicat. Trecerea de la o limbă la alta (puținul text este vorbit în română, idiș și engleză) se face firesc și natural. Scenariul spectacolului solicită performanța de grup, nu în sensul virtuozității, ci al unei vibrații la unison. Aproape de public, fiecare gest, fiecare respirație sau tresărire sunt receptate și percepute: e nevoie de precizie și
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
nepoata excelează.” Și: „Din cauza sărăciei, Hanna începe să muncească de timpuriu, iar începutul destinului revoluționar poate fi găsit la vârsta de 12 ani, cînd, după ce vede o manifestație de stradă antisemită, se întoarce acasă în delir, refuzînd să mai vorbească idiș. Tatăl ei spunea că atunci ar fi trebuit să țină shiva (doliul evreiesc) după fiica sa.” Evocarea Anei Pauker de către Norman Manea se remarcă prin luciditate, prin privirea care trece dincolo de clișeele obișnuite și reține raporturile complicate ale acesteia cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2706_a_4031]
-
-o într-un anume fel, ai putea înțelege că era, prevăzut (sau poate că nu...) undeva în sistem, un acasă în care creșteau copii, veneau bunici de la țară cu Dumnezeu (,străinul" de care Lukiana se temea), mergeau la biserică, vorbeau idiș, se-mbolnăvea mama, schimbau slujnice, făceau curat. Și, firește, poți prinde rîvna Lukianei, cea care ,vorbește", de-a le da părinților ei, oameni altminteri importanți, o vreme, ,concediul" unor daraveri de muritori. Nu insistă, și cartea (care, nu autobiografie, ci
A murit Luki... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11136_a_12461]
-
of the vory-v-zakone, 1930s-1950s", în Cahiers du monde russe, 39, nr. 4, 1998, p. 517), dar mai ales "pașaport; act sau document" (Soviet Sociology, 29, 1990, p. 81). Unele texte explică și etimologia termenului argotic rusesc, care ar proveni din idiș - unde ksiva apare ca variantă fonetică a ebraicului ktiva "scriere (actul de a scrie; text scris)" (Raissa Rozina, "Cultural constraints in meaning extensions: derivational relations between actions and happenings", în T. Eniko Németh, Károly Bibok, Pragmatics and the flexibility of
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
semantic al argotismului românesc: scrisoarea, declarația sau actul de identitate sunt tipice " obiecte scrise". Și calea de pătrundere în argou este verosimilă; ne putem doar întreba, ca și în cazul cuvântului blat, dacă românescul ecsivă/icsivă este preluat direct din idiș sau (și) din rusă. Desigur, uzul colocvial actual poate produce devieri considerabile față de sensul de bază, pentru că termenul este obscur pentru cei mai mulți vorbitori. De aceea poate fi folosit, contextual, chiar cu sensul vag și generic "chestii": "mă mai interesează și
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
Magdalena Boiangiu De data asta, la pomul lăudat merită să mergi cu un sac mare, pentru că fiecare va găsi cu ce să-l umple. N-au rămas prea multe documente în legătură cu Pomul Verde, primul teatru de limba idiș din lume, înființat de Avram Goldfaden la Iași, în 1878. Sunt puține documente directe care să ateste contribuția concretă a lui Goldfaden. Așa cum se întâmplă în teatru, omul care însuflețește nu e prea preocupat de drepturile de autor. Și poate
La pomul lăudat... by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/10872_a_12197]
-
teatrul nu se reduce la un șir de reprezentanții pe scenă, el este o sinteză a identității culturale, un mijloc folosit de comunitate pentru a se exprima și de animatorii scenei pentru a determina comunitatea să evolueze. Teatrul de limbă idiș continuă acum în câteva locuri din lume, Bucureștiul fiind unul dintre ele, încercând să asigure conservarea prin artă a unei limbi pe cale de dispariție, dar care a creat o cultură importantă. Mijloc de comunicare al evreilor din exilul european, idișul
La pomul lăudat... by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/10872_a_12197]
-
idiș continuă acum în câteva locuri din lume, Bucureștiul fiind unul dintre ele, încercând să asigure conservarea prin artă a unei limbi pe cale de dispariție, dar care a creat o cultură importantă. Mijloc de comunicare al evreilor din exilul european, idișul a dispărut odată cu Holocaustul și cu emigrarea masivă în Israel a evreilor din țările foste comuniste. Limba oficială a statului Israel este ebraica, puținele reviste și focare culturale idiș supraviețuiesc în Statele Unite. Festivalul de teatru idiș organizat de Ioan Holban
La pomul lăudat... by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/10872_a_12197]
-
o cultură importantă. Mijloc de comunicare al evreilor din exilul european, idișul a dispărut odată cu Holocaustul și cu emigrarea masivă în Israel a evreilor din țările foste comuniste. Limba oficială a statului Israel este ebraica, puținele reviste și focare culturale idiș supraviețuiesc în Statele Unite. Festivalul de teatru idiș organizat de Ioan Holban odată la doi ani la Iași, adună pe lângă Teatrul Evreiesc de Stat din București (director Hary Eliad), formațiuni teatrale din Rusia, Europa Centrală, America. Și de acolo, vine și
La pomul lăudat... by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/10872_a_12197]
-
evreilor din exilul european, idișul a dispărut odată cu Holocaustul și cu emigrarea masivă în Israel a evreilor din țările foste comuniste. Limba oficială a statului Israel este ebraica, puținele reviste și focare culturale idiș supraviețuiesc în Statele Unite. Festivalul de teatru idiș organizat de Ioan Holban odată la doi ani la Iași, adună pe lângă Teatrul Evreiesc de Stat din București (director Hary Eliad), formațiuni teatrale din Rusia, Europa Centrală, America. Și de acolo, vine și surpriza. Gabrea și Radnev au găsit la
La pomul lăudat... by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/10872_a_12197]
-
trage bunicul de împrumut și n-o descumpănesc răspunsurile lui greu de urmărit. El pomenește când de Cernăuți, când de Chișinău, de Bălți, de Nistru. Ea nu știe nici ce limbă se vorbea în lumea lui: poloneză, română, rusă sau idiș. Important pentru ea este că limba în care-i vorbește e colorată, vie, sugestivă și că el acumulează asociații comice în ineditul lor. Totul se amestecă în mintea nepoatei. Ea se declară reacționară, vrând să spună că este revoluționară, și
Înlocuitorul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4079_a_5404]
-
țigăneasca, rezervorul cel mai apropiat și cel mai firesc din punctul de vedere al condițiilor economico-sociale, apoi limbile din jur, cu care sînt ușor de imaginat contacte directe (turcă, greacă, rusă etc.); în trecut, a jucat un rol important și idișul. Pentru puținele împrumuturi romanice (franceză, italiană, spaniolă) s-a presupus existența unui schimb internațional de oameni și metode, în primul rînd prin contrabandă, în mediul porturilor, în emigrație sau în asocieri interlope care nu țineau cont de frontiere.
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]