1,506 matches
-
protestând față de publicarea trunchiată, în „Contemporanul”, a interviului acordat lui Adrian Păunescu la Chicago (Mircea Eliade, Dezmințire). În plan literar, L. a promovat mai ales lirica exilului, cele mai importante și mai frecvente semnături în revistă fiind Horia Stamatu, Virgil Ierunca, Miron Kiropol, Yvonne Rossignon, Ștefan Baciu, Nicu Caranica, Vintilă Horia, Ion Cușa, Ion Caraion, G. Tomaziu, I. Negoițescu, Ilie Constantin, Ben Corlaciu, Mihai Ursachi, Dorin Tudoran, Ion Pârvulescu, Antoaneta Bodisco, Elena Florica Lorinț. Sporadic sunt publicate versuri de Ion Barbu
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
jurnal li se consacră în schimb un spațiu larg, autorii fiind Ion Petrovici, E. Lovinescu, Camil Petrescu, Grigore Nandriș, Mircea Eliade ori Dan Petrașincu, aceeași atenție acordându-se evocărilor și memorialisticii: Horia Roman (Mircea Grigorescu și drama unei generații), Virgil Ierunca (Cei plecați: Constantin Fântâneru, Radu Gyr, Dinu Pillat), Horia Stamatu (Cronică la moartea Anișoarei Odeanu), Șt. Baciu (Omagiu lui Grigore Cugler), Al. Ciorănescu (Poetul întâlnit - despre Ion Barbu), Pavel Chihaia (Constant Tonegaru). Prin Monica Lovinescu, Horia Stamatu, Sanda Stolojan, Ioan
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
Fântâneru, Radu Gyr, Dinu Pillat), Horia Stamatu (Cronică la moartea Anișoarei Odeanu), Șt. Baciu (Omagiu lui Grigore Cugler), Al. Ciorănescu (Poetul întâlnit - despre Ion Barbu), Pavel Chihaia (Constant Tonegaru). Prin Monica Lovinescu, Horia Stamatu, Sanda Stolojan, Ioan Petru Culianu, Virgil Ierunca, Gelu Ionescu, Șerban Cristovici, critica literară, cronica și recenzia de carte îmbrățișează fenomenul literar românesc cvasiintegral, încercând să corecteze ignorarea unor cărți și scriitori în țară și practicând critica obiectivă, nesupusă rigorilor din documentele de partid ce ținteau, în anii
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
dibuiește esența răului în însuși actul revoluționar”, sesizând că în vreme ce alți scriitori „oferă doar fâșii de memorie, Marin Preda a mers cel mai departe în această carte, care merită într-adevăr titlul pe care nu-l poartă: Era ticăloșilor”. Virgil Ierunca, Șerban Cristovici, Paul Barbăneagră, Monica Lovinescu, Sanda Stolojan, Lucian Bădescu, Ionel Jianu, Matei Cazacu, Matei Călinescu, Brutus Coste ș.a. consemnează la rubrica „Confluențe”, singura rubrică ce apare de la primul până la ultimul număr, activitatea literară și culturală a emigrației române, mai
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
Sanda Stolojan, Un disident înaintea tuturor, RL, 1993, 28; Mircea Zaciu, Panait Istrati redivivus, F, 1993, 10-11; Alexandra Ciocârlie, Schimbarea la față a lui Panait Istrati, RL, 1994, 36; Ioan Holban, Panait Istrati - scriitor român? scriitor francez?, CRC, 1995, 8; Ierunca, Semnul, 235-241; Popa, Convergențe, 45-48; Ungureanu, La vest, I, 13-28; Dicț. analitic, I, 170-173, III, 102-104; Dicț. esențial, 419-423; Zamfir Bălan, Panait Istrati. Tipologie narativă, Brăila, 2001; Ion Ursuleanu, Panait Istrati. Pseudonime, Brăila, 2002. T.V.
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
biografic dedicat lui Emil Cioran (Itinerariile unei vieți. E.M. Cioran urmat de Apocalipsa după Cioran. Trei zile de convorbiri - 1990, 1995), ca și în pateticele „exerciții de admirație” care alcătuiesc Declarație de iubire (2001), adresate lui Mihail Sebastian, Cioran, Virgil Ierunca, Monicăi Lovinescu, lui Andrei Pleșu ș.a. Mai puțin în lucrarea Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, care prefațează, într-un tipar academic, preocuparea insistentă a lui L. pentru peratologie (aici inspirată și susținută în principal de o lectură a
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
1982, 1; Condurache, Portret, 195-200; Eugen Simion, Sfidarea retoricii, București, 1985, 206-211; Liviu Petrescu, Sus, la locul Păltiniș, ST, 1987, 10; Dan Pavel, Cum pătrunde spiritul în lume, „22”, 1992, 6; Gabriel Andreescu, Resurecție spirituală la Păltiniș?, „22”, 1992, 6; Ierunca, Subiect, 159-173; Ioana Pârvulescu, Cunoașterea limitelor, RL, 1994, 44; Negoițescu, Scriitori contemporani, 243-248; Edgar Papu, Scriitori-filosofi în cultura română, Craiova, 1994, 78-89; Ierunca, Semnul, 87-91; Ștefan Borbély, Gabriel Liiceanu, F, 1995, 1; Papahagi, Interpretări, 97-103; Lovinescu, Unde scurte, IV, 351-356
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
Cum pătrunde spiritul în lume, „22”, 1992, 6; Gabriel Andreescu, Resurecție spirituală la Păltiniș?, „22”, 1992, 6; Ierunca, Subiect, 159-173; Ioana Pârvulescu, Cunoașterea limitelor, RL, 1994, 44; Negoițescu, Scriitori contemporani, 243-248; Edgar Papu, Scriitori-filosofi în cultura română, Craiova, 1994, 78-89; Ierunca, Semnul, 87-91; Ștefan Borbély, Gabriel Liiceanu, F, 1995, 1; Papahagi, Interpretări, 97-103; Lovinescu, Unde scurte, IV, 351-356, 361-366; Alex. Ștefănescu, Un dizident de azi, RL, 1996, 8; Dicț. esențial, 455-457; Dicț. analitic, II, 308-310; Micu, Ist. lit., 788-789; Pop, Viață
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
literaturii promovate de existențialismul francez (Camus, Sartre, Gabriel Marcel), contrapusă noii literaturi sovietice, deoarece - formulează sentențios Nicolae Moraru - „poetul, literatul este ideolog. Este luptător”. Motiv suficient pentru Radu Lupan de a critica revista „Agora”, îngrijită de Ion Caraion și Virgil Ierunca, acesta din urmă considerând „existențialismul egal cu umanismul”. Prin includerea a numeroase fragmente de jurnal aparținând lui Ion Marin Sadoveanu, Eugen Jebeleanu, M. Blecher și lui Mihail Sebastian, Sașa Pană crede că se poate vorbi de „un nou realism”. El
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
1976-1977), editată de Societatea Academică Română. Apariția R.s.r. s-a decis în 1959, la Congresul al III-lea al Societății Academice Române, într-o ședință restrânsă, prezidată de N. I. Herescu, care i-a dat și titlul. Vintilă Horia, Virgil Ierunca și Mircea Popescu (secretarul general al Societății Academice Române) au fost desemnați pentru comitetul redacțional. După cum se precizează în numărul 2/1963, redactarea este asigurată la început de Mircea Popescu; la numerele 11 și 12 i se alătură Constantin Sporea
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
Mircea Eliade” (24/1987) și „Așezăminte culturale românești”. Aici au fost prezenți aproape toți scriitorii aflați peste graniță, celor din primul exil alăturându-li-se, de-a lungul timpului, cei nou-sosiți. Dau versuri Al. Busuioceanu, N. I. Herescu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Horia Stamatu, Nicu Caranica, Aron Cotruș, Antoaneta Bodisco, Al. Gregorian, Yvonne Rossignon, Nicolae Novac, Vasile Posteuca, Paul Miron, Mihai Niculescu, George Uscătescu, Ștefan Baciu, Mira Simian, Ion Pârvulescu, N. Petra, Mihai Cismărescu, Miron Kiropol, Sergiu Grossu, Sanda Stolojan, Andrei Codrescu
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
Constantin ș.a. În numărul 8/1969 pot fi citite texte de Marin Sorescu, Ștefan Bănulescu și Ion Negoițescu. Rubrica „Negru pe alb. Cronici, idei, fapte”, susținută de Mircea Popescu, Monica Lovinescu, Horia Stamatu, Constantin Sporea, Mihai Niculescu, Eugen Lozovan, Virgil Ierunca, Sanda Stolojan ș.a., urmărește fenomenul cultural românesc din exil și din țară, relevând efectele intruziunii politicului în cultură, manifestările anticulturale din țară și atitudinea scriitorilor și oamenilor de cultură sub presiunea directivelor de partid: Virgil Ierunca (Lucian Blaga în centrul
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
Niculescu, Eugen Lozovan, Virgil Ierunca, Sanda Stolojan ș.a., urmărește fenomenul cultural românesc din exil și din țară, relevând efectele intruziunii politicului în cultură, manifestările anticulturale din țară și atitudinea scriitorilor și oamenilor de cultură sub presiunea directivelor de partid: Virgil Ierunca (Lucian Blaga în centrul unei polemici și al unei deriziuni), Mihai Cismărescu (Despre protocronism și alte anacronisme), Monica Lovinescu (Vocația denunțului la Mihai Beniuc, Două cazuri clinice ale miticismului. Grâul și neghina) ș.a. Susținând și sub raport grafic ideea de
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
nemulțumită, București, 1972; Nevena Stefanova, Mulajul de ghips, București, 1980. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 288-289, IV, 248; Camil Baltazar, „Poeme în aer liber”, „Tiparnița literară”, 1929, 6-7; P.C. [Petru Comarnescu], „Poeme în aer liber”, „Ultima oră”, 1929, 100; Virgil Ierunca, „Manifestație”, RMB, 1945, 379; Mihu Dragomir, „Manifestație”, „Înainte”, 1945, 332; Iosifescu, Drumuri, 93-96; Philippide, Considerații, I, 275-283; Piru, Panorama, 69; Eugen Luca, Ștefan Roll sau Despre structura poemului, CNT, 1969, 11; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 192-205; Nicolae
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
desființată azi în țară, unde domnește o sângeroasă dictatură [...] care, în numele mișcării muncitorești, asuprește poporul român”. R.m. își propune să adune „fără nici un spirit sectar, pe toți acei ce vor să pună temelie nouă României muncitoare, României de mâine”. Virgil Ierunca a avut un rol important în orientarea acestei „reviste sociale și politice a sindicaliștilor în exil”, cum era subintitulată, spre aspectele culturii: „Din pricina mea, care o redactam de la prima până la ultima pagină, s-ar fi putut intitula mai curând «România
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
un rol important în orientarea acestei „reviste sociale și politice a sindicaliștilor în exil”, cum era subintitulată, spre aspectele culturii: „Din pricina mea, care o redactam de la prima până la ultima pagină, s-ar fi putut intitula mai curând «România intelectuală»” (Virgil Ierunca). Publicație de atitudine anticomunistă și antisovietică, menită să supună atenției românilor din exil procesul de degradare politică, socială și culturală din țară, R.m. acordă acestor aspecte aproape întregul spațiu publicistic în rubrici permanente sau de mai scurtă durată: „Situația în
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
permanente sau de mai scurtă durată: „Situația în România”, „Buletinul de știri”, „Aspecte din RPR”, „Cultura RPR-istă”, „Fapte diverse”, „Sovrom-portrete”, „Fapte și însemnări”, „Revista presei” (românești - din țară și din exil - și străine) ș.a. De la numărul 71/1957 Virgil Ierunca inaugurează rubrica „Antologia rușinii”, care va face carieră în presa exilului, semnalând, prin textele citate, treptata abdicare și compromisurile oamenilor de cultură față de regimul comunist. În primul an de apariție textele publicate, cu excepția celor memorialistice, sunt nesemnate. Începând cu numărul
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
numărul 14/1953 rubrica „Situația politică” e asigurată de Grigore Gafencu (Moartea lui Stalin, Depoziția d-lui Grigore Gafencu - în procesul de la Berna ș.a.); i se alătură Eftimie Gherman, Gabriel Bădărău, N.I. Herescu, Octavian Nandriș, N.A. Gheorghiu. Editorialele lui Virgil Ierunca, a cărui prezență sub semnătură începe în 1956 (înainte de această dată alte editoriale și articole neiscălite îi aparțin, după cum publicistul consemnează mai târziu în jurnalul său), vizează aspecte și evenimente majore din lupta anticomunistă, precum procesul de la Berna al tinerilor
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
prestigioși se numără, de asemenea, Mircea Eliade (Cultura și propaganda culturală, Literatura românească în exil), Ștefan Baciu (O antologie și importanța ei - Antologia poeților români în exil, O armă veche și totuși nouă: Mimeograful), N.I. Herescu (Crăciun la răscruce), Virgil Ierunca (Cultura cu revolverul sau cu duba), Eustațiu Stoenescu (Un artist român autentic: Constantin Brâncuși,), Alexandru Gregorian, Constantin Amăriuței, George Racoveanu ș.a. M.P.-C.
ROMANUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289362_a_290691]
-
simboluri în teatrul lui Eugen Ionescu, Din poezia lui Ion Barbu), Vintilă Horia (Poetul Alexandru Busuioceanu), Constantin Amăriuței (Despre roman, Originea poeziei. Joc primar și Joc secund, Luceafărul românesc, Trei tipuri de exil în folclorul românesc, Adevărata Mioriță ș.a.), Virgil Ierunca (Scriitori și cărturari români în exil, Albert Camus, Schimbarea la față a lui Tudor Vianu, La moartea lui Lucian Blaga. Gânditorul, Mihai Beniuc la avant-garda poliției politice, Alice Voinescu ș.a.), Mira Simian Baciu (Actualitatea lui Urmuz), D.C. Amzăr (C. Rădulescu-Motru
ROMANIA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
ca și relativ frecventele recenzii și cronici literare, scrise în primii ani de Gabriel Drăgan, Petre M. Mihăilescu, C. Banea, N. Ladmiss- Andreescu, iar în 1944 de câțiva scriitori care vor dobândi ulterior notorietate: Ion Caraion, Alexandru Lungu și Virgil Ierunca. Revista nu include decât rareori traduceri, notabile fiind versiunile unor poeme baudelairiene: Viața anterioară, Visul unui curios (traducător Ion Pillat) și Vorbe de taină (traducător Șerban Bascovici). Alți colaboratori: Constantin Barcaroiu, Ovid Caledoniu, George Păun, Ștefan Atanasiu, Cristofor Vitencu, Victor
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
prin grilă proletcultistă. În „Suplimentul de duminică”, ce apare din 1948 până în 1950, se publică articole de tipul Despre unele aspecte progresiste în opera lui Mihai Eminescu, „Sărbătorirea” lui Eminescu în timpul regimului burghezo-moșieresc și sărbătorirea astăzi a marelui poet. Virgil Ierunca încearcă să promoveze ideologia oficială într-un spirit mai puțin rigid. Direcția ideologică va fi asigurată însă de Paul Georgescu, Miron Radu Paraschivescu și Mihai Cosma, care recenzează Trei nuvele de Petru Dumitriu, Lazăr de la Rusca de Dan Deșliu. Apar
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
sunt cei care, prinși în blocaje sentimentale, „nu pot să se desprindă mental de spațiul originar”. În această categorie, căreia îi este proprie o „traiectorie gravă”, ar intra Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Petru Dumitriu, Vintilă Horia, Monica Lovinescu sau Virgil Ierunca. A doua clasă taxinomică („stadiul etic”) este a „Expatriaților”. Situați sub semnul „unui Mitică cu ștaif”, ei sunt cei care transcend spațiul originar, dar nu prin uitarea lui, ci prin „abordarea lui amicală, dezinhibată sau pur și simplu reconstructivă”. Aici
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
Concordanțe, 200-205; Liviu Petrescu, O lecție de logică, ST, 1984, 3; Ștefan Aug. Doinaș, Liviu Rusu sau Voluptatea catedratică, RL, 1985, 52; Mircea Mancaș, Liviu Rusu, VR, 1986, 2; Vasile, Conceptul, 265-266; Z. Ornea, Liviu Rusu estetician, RL, 1989, 26; Ierunca, Semnul, 251-254; Dicț. esențial, 728-732. F.M.
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
cu Dan Cernovodeanu, Vladimir Tismăneanu, George Astaloș, Dan Petrescu, Octavian Paler, Nicolae Manolescu, Al. Paleologu, Adrian Marino, Ion Mihai Pacepa ș.a. Eseuri și comentarii critice dau Gelu Ionescu (Premiul Nobel și literatura română, Eminescu și o anume politică editorială), Virgil Ierunca (La moartea lui N. Steinhardt), Monica Lovinescu (D.R. Popescu și scriitorii), George Ciorănescu (O polemică în jurul lui Eminescu), I. Negoițescu, Octavian Paler, Mirela Roznoveanu, Vintilă Horia, Virgil Nemoianu, M. N. Rusu. Asiduă este colaborarea lui Ioan Petru Culianu, cu peste
LUMEA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287883_a_289212]