3,426 matches
-
condițiile în care se vorbește tot mai mult despre păstrarea mediului, despre ecologie și produse ecologice, se impune, ținând seama de importanța economică și de funcția socială a vegetației (recreere, agrement, preocupări tiințifice) refacerea echilibrului natural distrus din neglijență și ignoranță. De altfel, după evenimentele din 1989, după o agresiune masivă asupra pădurilor, viilor, livezilor, natura, mai puțin expusă chimicalelor și chimizării, cu mult teren lăsat în paragină, își reintră în drepturi, se reface, crește arboretul unde altădat creștea grâul, se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secolului al XX-lea și datorită activității neobosite pe tărâmul școlii românești a ministrului Spiru Haret. Era imperiosă necesar ca învățătorul să fie implicat trup și suflet muncii de culturalizare a satului, să-l scoat din starea de înapoiere, de ignoranță, de neștiință în care fusese ținut prea mult. Dacă avem în vedere că între anii 1864-1890 era o școală primară pentru 1.700 locuitori, între 1891-1900 o școală revenea la 1.500 locuitori, iar între anii 1900-1920 exista o școală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la care adăugăm motive psihologice, de prestigiu și de creștere a influenței în rândurile țăranilor români, forțele politice grupate în jurul guvernului dr. Petru Groza (în guvernul Groza nu erau numai comuniști, cum greșit se susține din interes, dar și din ignoranță) au trecut la înfăptuirea unei reforme agrare, luând-o înaintea altora, liberali și răniști, care, oricum, ar fi tergiversat amânarea, după cum au făcut și cu reforma din 1921. În baza Regulamentului legii de reformă agrară din 23 martie 1945, s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Clarei Barceló. Am ieșit din bibliotecă cu pași ușori. Ușa de la camera Clarei se Întrezărea În fundul coridorului. Mi-am Închipuit-o Întinsă În pat, adormită. Mi-am imaginat degetele mîngîindu-i gîtul, explorînd un trup pe care Îl memorasem de pură ignoranță. M-am Întors, pregătindu-mă să abandonez șase ani de himere, Însă ceva m-a oprit Înainte să ajung În sala de muzică. Un glas șuierînd În spatele meu, Înapoia ușii. Un glas profund, care șoptea și rîdea. În camera Clarei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
nu i-ar fi păsat, ca și cînd ar fi făcut parte dintr-un trecut pe care Îl lăsase În urmă, Însă asemenea lucruri nu se uită niciodată. Cuvintele cu care se otrăvește inima unui copil, din meschinărie sau din ignoranță, rămîn Închistate În memorie și, mai devreme sau mai tîrziu, Îi ard sufletul. M-am Întrebat dacă vorbea din propria experiență și Îmi veni iarăși În minte imaginea prietenului meu Tomás Aguilar ascultînd cu eroism discursurile augustului său progenitor. — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cele pe care dumneavoastră le-ați salvat și le-ați ascuns În Cimitirul Cărților Uitate. — Așa este. — Aveți vreo idee pentru care motiv ar dori cineva să ardă toate cărțile lui Julián Carax? — De ce se ard cărțile? Din prostie, din ignoranță, din ură... cine mai știe. — Dumneavoastră de ce credeți? am stăruit eu. — Julián trăia În cărțile lui. Trupul acela care a ajuns la morgă era numai o parte din el. Sufletul lui e În poveștile sale. Odată, l-am Întrebat după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
să ne protejăm, cum să consumăm, cum să producem). Ele îi vor penaliza pe fumători, pe băutori, pe obezi, pe cei incapabili să facă ceva, pe cei rău protejați, pe agresivi, pe imprudenți, pe stângaci, pe distrați și pe cheltuitori. Ignoranța, expunerea la riscuri, risipa și vulnerabilitatea vor fi considerate ca niște boli. Celelalte întreprinderi vor trebui să se supună și ele unor norme pentru reducerea riscurilor de catastrofe industriale, de accidente de muncă sau de agresiuni externe, sau chiar pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
miniaturizate, simplificate și fabricate la un preț foarte scăzut, vor fi puse la îndemâna tuturor, în ciuda puternicii concurențe dintre experți. Supravegherea va deveni nomadă și autonomă. Toți își vor reînnoi plini de interes aceste instrumente: teama de degradare fizică și de ignoranță, familiarizarea crescândă cu obiectele nomade, neîncrederea din ce în ce mai mare în corporațiile medicale și în cele din învățământ, precum și încrederea în infailibilitatea tehnologică vor deschide imense piețe pentru aceste diverse game de aparate. Companiile de asigurări vor recurge din plin la utilizarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
în pace. Acelor cititori intransigenți, pe bună dreptate preocupați de buna ordonare a povestirii, care doresc să știe de ce nu s-au făcut indispensabilele și de-acum obișnuitele teste adn, putem să le dăm ca răspuns cinstit doar totala noastră ignoranță, deși ne permitem să ne imaginăm că acea extrem de cunoscută și demonetizată expresie, Morții noștri, atât de comună, folosită în mod atât de rutinier în discursurile patriotice, ar fi aici luată ad literam, adică, acești morți aparținându-ne cu toții nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
lor treburi. Dra Waterford era o gazdă bună și văzându-mi stânjeneala se apropie de mine: — Vreau să vorbești cu doamna Strickland, îmi spuse ea. E pur și simplu nebună după cartea dumitale. — Cu ce se ocupă? Eram conștient de ignoranța mea și dacă dna Strickland era cumva o scriitoare binecunoscută mi se părea normal să știu acest lucru înainte de a vorbi cu ea. Rose Waterford își lăsă ochii în jos ca o mironosiță, pentru a da mai mult efect răspunsului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
să capete adăpostul respectabilității decât femeia neconvențională care s-a expus săgeților și pietrelor decenței ultragiate. Nu-i cred pe oamenii care spun că nu le pasă câtuși de puțin de opinia semenilor lor. Asta este doar o bravadă a ignoranței. Ei vor să spună doar că nu se tem de reproșuri pentru micile păcate pe care sunt convinși că nu le va descoperi nimeni. Dar iată că aici era vorba de un om care în mod sincer nu punea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
aici e vorba de o revoluție în artă și a recunoscut încă din fașă geniul pe care acum îl laudă întreaga lume. Dar dacă am fost nedumerit și deconcertat nu înseamnă că nu am fost impresionat. Până și eu, în ignoranța mea cumplită, n-am putut să nu simt că aici exista o forță reală care-și căuta calea de exprimare. Îmi stârnise interesul și emoția. Simțeam că tablourile astea au să-mi spună un lucru pe care e foarte important
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
unii cu alții. - Gloata asta nemernică s-a dezlănțuit ca un puhoi de nestăvilit Între zidurile noastre. A venit din cele patru zări ale Toscanei, atrasă de câștigurile lesnicioase pe care decăderea obiceiurilor, nepăsarea guvernanților, simonia preoților, corupția magistraților și ignoranța triumfală a Învățaților le promiteau. S-au stabilit pe străzile noastre după ce s-au revărsat din haznalele unde s-au adăpostit mai Întâi, iar acum o fac pe stăpânii, pe pământul pe care părinții noștri l-au răscumpărat cu sângele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
universului mișcări repetate și eterne. Dar tocmai Înțelepciunea lui a conferit lumii noastre sublunare nesfârșita varietate a devenirii, pentru ca noi să fim liberi să făptuim și să creștem. Liberi să căutăm binele. Și orbi În privința celor viitoare, pentru ca pe această ignoranță să ne Întemeiem făptuirea conștientă. - Chiar crezi asta? - Cu siguranță, Adam nu ar fi păcătuit dacă ar fi cunoscut consecințele păcătuirii sale. Dar nici atâtea spirite alese nu ar mai fi căutat, mai apoi, modalitatea de a lecui această vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
celei cu lampa. În jur strălucea haloul de lumină, Însă În deschizătură domnea Întunericul cel mai deplin. Bonatti se apropiase și el de punctul de observație, Îndepărtându-se mai apoi cu o expresie de batjocură. - Privește bezna care Îți pedepsește ignoranța, messer Alighieri! strigă el disprețuitor. Cunosc prea bine natura acestei drăcovenii, Încă de când Michael Scotus ne-a lămurit cum funcționează. Dacă lumina ar traversa dinții celor două roți opuse, aceasta ar fi dovada mișcării sale. Însă era doar o iluzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
decât de tânăra învățătoare. Îi stâlci numele de câteva ori, se prefăcu că răsfoiește dosarele, se uită la ceasul lui de aur, își aranjă părul, își privi unghiile curate. Avea niște ochi de vită, în care-i citeai prostia și ignoranța, ca acele animale pe care le poți mâna spre moarte fără să scoată un sunet fiindcă nici măcar nu bănuiesc existența unui asemenea mister. Mă tot lua cu „dragul meu“, își dădea importanță și în gura lui cuvintele păreau niște sunete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
mai mult decât tine: eu sunt acela. Hans e dezamăgit că Rainer îl sfătuiește ferm să nu se străduiască să se cultive. Dar are dreptate, în măsura în care cunoașterea te face uneori să suferi mult mai mult din cauza propriei tale condiții decât ignoranța, care poate fi o binecuvântare. Sophie îi expediază acum pe toți fără nici o îndurare, fiindcă afară se aude deja mașina sport a lui Schwarzenfels, care urmează s‑o răpească în vederea unui viitor meci de tenis. Așa o mașină sport o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
înflorituri. Este suficient să abordăm fie și numai această problemă a economiei contractului în geneza unui hedonism generalizat ca să realizăm cât de mult se străduiește cvadruplul remediu să cuprindă întreaga bogăție a gândirii lui Epicur... Contractul hedonist împiedică debordarea efectelor ignoranței și ale lipsei de înțelepciune a semenilor asupra liniștii înțeleptului. A trăi ca un filosof într-o lume care ignoră sau își bate joc de aspirația la înțelepciune a unora presupune un mod de întrebuințare a relației cu semenii. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ceară o lingură de mâncare în plus - e și cazul bunicului meu), stigmatul așezat cu falsă superioritate pe frunte militarilor români în Est prin folosirea curentă a expresiei „țiganii lui Antonescu” (ai mareșalului Ion Antonescu, evident), nefăcându-se din pură ignoranță probabil distincția dintre aparținătorii etniei rrome deportate la acea vreme în Rusia și trupele Armatei Române (un semn recurent, iată, și interesant de analizat sub raportul interpretării deficitare a Alterității de către Celălalt), anchetele nkvd-iste desfășurate în miez de noapte și
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
doar o realitate tragică, te poate face să înveți din greșeli și absolut nimic nu valorează cât o viață. O viață pe care nu are nimeni dreptul să o calce în picioare, chiar dacă trăim într-o lume murdară, plină de ignoranță și nepăsare. A adormit târziu, când lacrimile de pe obraji încă nu i se uscaseră. Isac a vrut să-și ia două zile libere, ca să stea acasă lângă ea, dar Sofia l-a rugat să nu-și facă griji și s-
FRAGMENT DE MANUSCRIS (2) de SILVIA KATZ în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364431_a_365760]
-
măruntă pentru a o transforma într-un sentiment contrariu... Curioase că venim din țara lui Dracula, cu noțiuni vagi sau inexistente despre geografia îndepărtată a orientului european ne-au “bombardat” cu întrebări despre ce și cum, unele chiar insidioase din ignoranță ( “Nu sunteți o colonie a Rusiei?!”), interogații afluitoare, o dimensiune a agasării pe care nu le-o cunoscusem în călătoria precedentă din două mii, “demolatorii de mituri” în care ne-au silit să ne ipostaziem gazdele noastre se puseseră în sfârșit
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (7) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364564_a_365893]
-
aspectul trăirii adevărului creștin în capitolul „Ortodoxie și Catolicism în practica rugăciunii”, arătând și de ce ortodocșii nu sunt de acord cu această egalizare confesională forțată. „Opoziția față de fuziunea ecumenistă nu poate fi explicată prin egoism național, sete de putere sau ignoranță. Există o diferență reală în ceea ce privește experiența duhovnicească a diverselor confesiuni și religii, pe care gândirea teologică nu poate decât să o observe, să o reflecte, să-i discearnă semnificația. Nu-i poți porunci rațiunii să nu ia în seamă ceea ce
PARINTELE ANDREI KURAEV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364541_a_365870]
-
ei ecumenismul se impune ca o necesitate pentru că Ortodoxia noastră este mult rămasă în urmă, ignorantă și desuetă, ducând lipsă de o infuzie de creștinism modern occidental. Lor le răspunde Părintele Andrei Kuraev în capitolul „Strania iubire a filocatolicilor”, dovedind ignoranța totală a acestora în ceea ce privește specificul celor două spiritualități creștine, cu toate diferențele fundamentale, care pentru ei nu contează, întrucât nu și-o asumă nici pe una, nici pe cealaltă. „Filocatolicii ruși apreciază la catolici ceea ce mulți catolici ar vrea să
PARINTELE ANDREI KURAEV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364541_a_365870]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > ARABESC Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului prostia irită mai mult ca ignoranța: ignoranța uimește, prostia scoate din pepeni; în fiecare om se află un altul de semn contrar și valoare egală - mi-a crescut în grădină o babă și-o plivesc zilnic că e prea slabă; cine bea ceaiuri de anghinare nu
ARABESC de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364585_a_365914]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > ARABESC Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului prostia irită mai mult ca ignoranța: ignoranța uimește, prostia scoate din pepeni; în fiecare om se află un altul de semn contrar și valoare egală - mi-a crescut în grădină o babă și-o plivesc zilnic că e prea slabă; cine bea ceaiuri de anghinare nu mai
ARABESC de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364585_a_365914]