2,018 matches
-
și convingeri și deprinderi de apărare, conservare și dezvoltare a mediului înconjurător condiție de viața civilizată și sănătoasă. În ultimă instanță, școala trebuie să trezească spiritul de independență, de formare a capacității de autoinstruire și autoeducație ecologică la elevi, căci ignorarea de către învățători a necesității acestui lucru dăunează muncii educative fiind, una din cauzele principale ale eficienței scăzute ale acestei activități. Este deosebit de important ca în amplul proces de formare a omului, viața din afara școlii să continue să completeze , să consolideze
Educaţia pentru conservarea şi protejarea mediului înconjurător. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]
-
descris câteva caracteristici ale adolescenților autiști împărțite pe ariile principale, și anume: 1. Dificultățile de interacționare socială se manifestă prin: izolarea socială; limitări ce vizează contactul vizual, interacțiunea reciprocă, zâmbetul social, împărtășirea sau afișarea afectivității, impresiilor etc.; concentrarea pe sine, ignorarea celor din jur; comportament social nediscriminat (exemplu: mergând cu străinii, invadarea spațiului personal cu atingerea sau agasarea celor din jur), lipsa anxietății; abilități sociale diminuate. Caracteristici perseverente reprezentate de: comportamente și interese limitate sau neobișnuite, preocupări obsesive (exemplu: joc video
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de intrebari într-un mod ( pe un ton ) amenințător; Nu se indică schimbarea tipului de întrebare; Nu se folosesc întrebări exploratorii ( de detaliere, de verificare a înțelegerii, etc ); Nu se lasă suficient timp de gandire; Nu se corectează răspunsurile greșite; Ignorarea unor răspunsuri; Nu se observă variatele implicații posibile ale răspunsurilor;Nu se dezvoltă / exploatează conținutul răspunsurilor
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
bolnavului într-o anumită direcție. În spatele atitudinilor amintite, se situează motivațiile, dar și interesele Eului persoanei respective. Aceste atitudini motivaționale sunt reprezentate prin următoarele aspecte, care au caracteristici proprii, după cum se poate vedea în continuare. Atitudinea de negare, constă în ignorarea bolii, în refuzul bolnavului de a accepta sau de a recunoaște existența bolii și a faptului de „a fi bolnav”, ca fiind ceva imposibil și inautentic. Disimularea, este încercarea pe care o fac unii bolnavi de a ascunde prezența bolii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
curriculumuluitc " Pentru o definiție și o teorie generală a curriculumului" Încercările de a defini domeniul în mod unanim acceptat și de a constitui o teorie generală a curriculumului educațional s-au încheiat cu eșecuri, după opinia noastră, mai ales din cauza ignorării dimensiunii diacronice a acestei problematici. Soluția „transversală” pare imposibilă dacă analizele retrospective și prospective lipsesc - atât în ceea ce privește evoluția curriculumului ca practică educațională, cât și în ceea ce privește devenirea teoriei curriculumului ca știință a educației. Morfologia semantică a curriculumului va putea fi, altfel
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
babilonia terminologică, se pot depista aceleași obsesii teoretice și practice care rezidă în repudierea principalelor metehne ale așa-zisei educații clasice practicate în școlile tradiționale: caracterul livresc, magistrocentrismul, accentul excesiv pus pe instruirea informativă, izolarea școlii față de viață și societate, ignorarea individualității celui care învață, eludarea obiectivelor formative și vocaționale. Începuturile acestei orientări generale a curriculumului modern aparțin curentului progresivist, însă aportul curentului eficientist a fost de asemenea masiv. Cele mai multe curricula moderne se prezintă ca social engineering, conciliat cu tehnologii de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sarcini nu poate fi neglijată la nivelul de orientare a unui curriculum educațional. Desigur, anumite curricula particulare pot acorda prioritate uneia sau alteia dintre părțile acestui mixtum compositum valoric, dar o atare prioritate nu poate fi absolută întrucât ar presupune ignorarea sau subestimarea altor funcții ale educației. Pe baza acestui raționament, Wheeler a propus demersul descris în alt subcapitol. Este evident însă că teoria nu e infailibilă. I se poate reproșa, pur și simplu, că, neputând soluționa problematica dificilă a orientării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
descris în alt subcapitol. Este evident însă că teoria nu e infailibilă. I se poate reproșa, pur și simplu, că, neputând soluționa problematica dificilă a orientării radicale spre o valoare educațională sau alta, propune declararea problemei ca fiind falsă și ignorarea ei. Aceasta nu este o soluție reală, desigur. Se poate considera însă că, la nivelul unei teorii generale a curriculumului, este singura posibilă. În practica dezvoltării curriculumului pot fi operate, bineînțeles, numeroase opțiuni axiologice. În realitate, nu ne aflăm în fața
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a crede că ambele categorii sunt „monolitice” și „exotice”; b) tendința de a reprezenta aceste culturi pe plan internațional aproape numai prin evenimente de tip food and festival; c) tendința de a privi rasismul ca un aspect izolat cauzat de ignorarea reciprocă, particulară, dintre anumite segmente ale populației. Sunt tendințe care permit criticarea multiculturalismului atât „dinspre stânga”, cât și „dinspre dreapta”. Dar aceasta nu rezolvă nimic, nicăieri. Rămâne doar o imensă responsabilitate pentru școala viitorului și curriculumul ultramodern din global village
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o reuniune etc. Școala comportă un mediu în care copilul învață, în plus, altceva decât ceea ce impune curriculumul formal. „Școala vieții”, amintită mai sus, începe încă din școala propriu-zisă. Deosebirile dintre curriculumul scris/formal și curriculumul „voalat” sunt mari, iar ignorarea celui din urmă comportă consecințe grave. Un elev poate să se adapteze perfect curriculumului oficial comportându-se ca un „premiant”, dar să rămână un inadaptat la curriculumul ascuns, plângându-se de „atmosfera școlară” care îi pare chinuitoare, neplăcută, inacceptabilă. Adaptarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din 1950 cu Einstein. Comunicarea lui Popper A Realist View of the Einstein-Podolsky-Rosen era rezultatul disputelor amicale dintre ei; cei doi prieteni au încercat (pe căi diferite, dar solidare în ceea ce privește scopul) să „salveze determinismul clasic”. Nereușita - cauzată mai ales de ignorarea prelungită a mecanicii cuantice - a generat ceea ce s-a numit „drama lui Einstein”. Postmoderniștii au valorificat însă această „dramă” în sens invers: paradoxul Einstein-Podolsky-Rosen ar dovedi „moartea obiectivității” și „agonia adevărurilor absolute”. 12. J.S. Bell, „On the Einstein-Podolsky-Rosen Paradox”, Physics
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
am vorbit încălcau toate restricțiile. Aducerea din Ungaria a unor bunuri ce valorau mai mult de 250 de lei (situația obișnuită pentru majoritatea indivizilor) crea un cadru de negociere cu autoritățile locale, atât vameși, cât și milițienii din comună. Prețul ignorării standardelor „legale” de către autorități era, de obicei, un pachet de jumătate de kilogram de cafea sau un pachet de țigări „bune”. Diferite grade de control/indiferență aveau prețuri diferite. De exemplu, dacă situația cuiva era în regulă, dar acesta dorea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fusese în perioada Flower Power noutate și modă. Totul părea acceptat și chiar recomandat de direcție și evident că psihologii au mușcat din momeală mai mult decât pedagogii cu care ne uniserăm instituțional de câțiva ani, coexistând într-o dulce ignorare reciprocă. De altfel, la psihologi s-a apelat în calitatea lor de specialiști-cercetători, directorul Virgil Radulian măgulindu-ne pentru expertiza noastră și rolul care ne revenea de a ne da cu părerea despre virtuțile psihologice ale acestui program. Totul se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nivel manual, ticuri, lipsă de îndemânare etc.; - din punct de vedere cognitiv - lentoare generală, dislexie, disortografie, bâlbâială, scris în oglindă; - din punct de vedere afectiv - emotivitate, timiditate, frică față de școală, agresivitate etc. Tulburările de structurare spațial‑temporală se manifestă astfel: - ignorarea termenilor spațiali și temporali; - perceperea greșită a pozițiilor, duratelor, succesiunilor; - orientare greșită în timp și spațiu (dar cu perceperea corectă a spațiului și timpului); - tulburări în memorarea spațiului și timpului; - incapacitatea de a înțelege reversibilitatea unor fenomene sau evenimente. Instabilitatea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și creștin, conceptuală și discursivă, în ciuda autenticității sentimentului. Traducerile - din Goethe (cu o încercare, la 1927, de a da, împreună cu poetul I.U. Soricu, o versiune românească la Faust), Schiller, Heine - sunt dominate numai de grija redării exacte, suferind prin ignorarea atmosferei lirice și puțina mlădiere a limbii. SCRIERI: Culturhistorische und ethnographische Skizzen über die Rumänen der Bukowina, Resicza-Viena, 1888-1891; Părți din istoria românilor bucovineni, I-II, Cernăuți, 1893-1894; Câteva cuvinte despre folosul limbei românești, Cernăuți, 1896; Moșia și limba noastră
MORARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288244_a_289573]
-
Bucur, Istoriografia, 267-272; Emil Turdeanu, Basil Munteanu (1897-1972), „Revue des études roumaines”, 1974; Ileana Verzea, „Corespondențe”, RITL, 1981, 1; Anghelescu, Textul, 196-207; Marcea, Atitudini, 210-214; Simona Cioculescu, Lucian Blaga în dialog cu Basil Munteanu, MS, 1986, 1; Titu Popescu, O ignorare nemeritată: Basil Munteanu, „Revista scriitorilor români” (München), 1989, 26; Poantă, Scriitori, 147-149; Mircea Anghelescu, Un critic de vocație europeană: Basil Munteanu, RL, 1995, 51-52; Ierunca, Semnul, 273-287; Doina Grecu, Un exil paideic, RL, 1998, 19; Popa, Reîntoarcerea, 107-116; Dicț. esențial
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
care sistemul său se învecinează. El le influențează și le modifică, dartotodată este influențat și modificat de ele. Această interacțiune funcțională laterală este sugerată și de termenul des utilizat de context structural. Caracterul nesatisfăcător al multor analize funcționale provine din ignorarea cerințelor funcționale laterale. În fapt, ele sunt deosebit de importante în constituirea și dinamica elementelor unui sistem. Un element care îndeplinește eficace funcțiile sale finale poate fi complet exclus sau modificat în mod drastic din cauza intervenției cerințelor funcționale laterale. În acest
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale respectivului sistem. Astfel, explicațiile cauzale prin evocarea unui singur factor vor fi incomplete. Cazul religiei, citat la începutul capitolului 3, ne oferă un exemplu clar de explicație prin evocarea uneia sau alteia dintre clasele de factori determinanți cauzali și ignorarea celorlalți. Malinowski invocă un factor de tip C (pericolul asociat cu pescuitul, în general, riscurile vieții) ca producător de anxietate,incertitudine (CF), religia ( E) fiind explicată ca un instrument de reducere a anxietății. Teoria sa nu ia însă în considerare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și diversitatea de interese. Sociologul va fi pus, în consecință, în situația de a face opțiuni în sistemul de interese specific realității în care dorește să facă utile cunoștințele sale. Accentuarea exclusivă și unilaterală a intereselor comune are drept consecință ignorarea intereselor particulare, specifice. Viziunea dogmatică presupunea că interesele particulare, specifice diferitelor categorii sociale șisubsisteme, sunt satisfăcute automat prin satisfacerea intereselor generale. Cel mai adesea însă, interesul general comun nu este dat înainte și independent de interesele particulare, ci se construiește
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de interese care, de această dată, pot converge în jurul unui interes general real. Aici, atitudinea echidistantă a sociologiei devine nu numai posibilă, ci și necesară. Ea exprimă, într-o modalitate atentă la diversitate, interesele generale care se constituie nu prin ignorarea diversității, ci prin realizarea unei convergențe organice a acesteia. Presupoziția convergenței totale și automate a intereselor, a omogenității sociale complete, este de natură să ducă la o sociologie de tip tehnocratic. Acceptarea diversității sociale presupune în schimb o sociologie de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în cazul său, cu considerente sociologice pur profesionale. Dacă ne întoarcem la problemele enumerate mai înainte, putem formula acum mai precis ce ni se părea a fi „suspect” la ele: angajarea limitată, exclusiv sectorială (la nivelul unui grup sau subsistem), ignorarea punctului de vedere global, transsectorial al colectivității ca atare. O asemenea opțiune limitată face din sociologul practician, după cum remarcau Merton și Lerner, un birocrat, un tehnocrat limitat. Critica unei asemenea angajări limitate nu se face deci din afara profesiei, de pe poziții
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
opțiune limitată face din sociologul practician, după cum remarcau Merton și Lerner, un birocrat, un tehnocrat limitat. Critica unei asemenea angajări limitate nu se face deci din afara profesiei, de pe poziții morale și politice, ci chiar din interiorul acesteia, de pe poziții sociologice. Ignorarea consecințelor și semnificațiilor sociale mai largi ale intervenției sociologului reprezintă un defect profesional, nu numai moral. Putem formula în acest punct al analizei noastre o orientare care pare să fie structural specifică profesiei de sociolog: nu este acceptabil ca sociologul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
directe, modalitățile de testare a teoriilor și tehnologiilor în sociologie sunt mai mult de tip teoretic și difuz colectiv. Ele sunt mai mult testate prin compararea lor cu masa de cunoștințe acumulate în întreaga disciplină, prin reacțiile colectivității științifice: critica, ignorarea, acceptarea. Sistemul social interesat în utilizarea cunoștințelor sociologice nu poate pretinde specialistului teorii și tehnici de acțiune testabile „sub ochii săi”, prin demonstrații practice, așa cum se procedează cel mai adesea cu inginerul. Dimpotrivă, sociologia apare ca un corp destul de difuz
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
teoretice înalt incerte, ci pe temeiul mult mai cert al experienței. Accentul va cădea mai mult pe analiza strategiei satisfăcătorului, care, deși extrem de curentă în practica sistemelor social-umane, este foarte puțin luată în considerare în literatura de specialitate. Explicația acestei ignorări ar putea fi derivată din înseși predicțiile teoriei dezvoltate aici: inevitabil, strategia satisfăcătorului este asociată cu o puternică iluzie a certitudinii. Imaginea despre ele însele a sistemelor care utilizează strategia satisfăcătorului va tinde să constea din iluzia unei decizii raționale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să-i minimalizeze importanța, ci doar să indice faptul că cetățenii au adesea în minte alte preocupări decât politica. Rezultatele sugerează că nu trebuie să exagerăm ori să idealizăm atributele majorității cetățenilor, care preferă de multe ori pasivitate relativă și ignorarea tacită, dar pot totuși deveni foarte implicați în anumite ocazii. Unul dintre domeniile cele mai active din ultima vreme în furnizarea de rezultate pentru științele politice se ocupă de condițiile care pot ajuta la îmbunătățirea legăturii dintre cetățeni și sistemul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]