1,395 matches
-
iconoclast, demistificant, destructurant în ordinea limbajului poetic. Se publică un interesant comentariu pe marginea articolului „Pretext” la Valéry de Virgil Ierunca. Mai semnează Camil Baltazar, M. H. Maxy, Ion Vitner, Eugen Frunză, Al. Jar, Vladimir Colin, Petre Constantinescu-Iași, Magda Isanos, Ilarie Voronca, Mihail Cruceanu, Agatha Grigorescu-Bacovia, N. D. Cocea, Petre Solomon ș.a. Grafica, inspirată, este asigurată de Ioana Grigorescu. N.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288579_a_289908]
-
alese, București, 1924; Tinereță, Craiova, 1924; Logodnica lui Vifor, București, 1935; Sonete, București, 1938; Versuri, îngr. Ion Popescu, pref. G. G. Ursu, București, 1968. Repere bibliografice: Al. Antemireanu, „Albastru”, „Epoca”, 1902, 1931; Wega [Victor Anestin], „Albastru”, „Tribuna familiei”, 1902, 16; Ilarie Chendi, „Albastru”, CL, 1902, 9; Iosif Vulcan, „Albastru”, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XXV, 1902-1903; Izabela Sadoveanu, „Albastru”, VR, 1910, 4; C.C.-R. [Constantin Cehan-Racoviță], George Tutoveanu, „Bucovina”, 1919, 154; Al. Al. Busuioceanu, „Balade”, „Lamura”, 1920, 4-5; G.M. [G. Ibrăileanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
plin. În scurta ei perioadă de apariție, H. a reușit să atragă printre colaboratori câțiva tineri scriitori talentați, dintre aceștia unii devenind nume de referință ale culturii române. Dintre poeți se remarcă Horia Stamatu (Amintiri), Radu Gyr (Program cotidian, Bordel), Ilarie Voronca (Pregătiri de plecare), Radu Boureanu (Domnița din lut), la care se adaugă și alții, mai puțin importanți: N. Crevedia, Andrei Tudor, Dumitru Cosma, G. Șt. Cazacu, Ilariu Dobridor, Constantin Nisipeanu, Cicerone Theodorescu, Petre Vișineanu. Numeroase și substanțiale sunt paginile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287428_a_288757]
-
Adrian Pascu. Se remarcă rubricile „Siluete literare” și „Medalioane”, unde sub sigla revistei sunt prezentați Octav Botez, Mihai Codreanu și Mihail Sadoveanu. Cu Momente din viața scriitorilor (Dante, Vigny, Huysmans) figurează C. Săteanu, în timp ce Ion Dafin traduce din Lamartine, iar Ilarie Pustnicu și Ionel Fr. Botez din Leconte de Lisle (Sonet, Nox). Sumarul mai cuprinde „Revista revistelor”, unde sunt incluse comentarii despre cenaclul Sburătorul și despre cel al „Vieții românești”, rubricile „Vitrina teatrală”, „Cronica dramatică”, „Cronica plastică”, „Cronica cinematografică”, completate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290592_a_291921]
-
Alexandru Lapedatu să adere la ea. Acolo s-a împrietenit cu poetul Ștefan O. Iosif, cu dramaturgul Barbu Ștefănescu Delavrancea, cu Aurel C. Popovici, om politic și unul din conducătorii Partidului Național din Transilvania și nu în ultimul rând, cu Ilarie Chendi, critic literar și fruntaș al luptei pentru unitatea națională. În același timp, a colaborat la diferite reviste: “Convorbiri literare”, “Sămănătorul”, “Tribuna poporului” și “România jună”, la ultima revistă fiind angajat corector în 1899. În acest fel, și-a descoperit
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
scop principal era susținerea luptei pentru realizarea unității naționale a reprezentat un prim pas în ceea ce privește contactul cu realitățile politice ale vremii 2. Relațiile pe care le-a avut în cadrul ei cu oamenii politici transilvăneni, cum erau Aurel C. Popovici și Ilarie Chendi l-au făcut să se familiarizeze mai mult cu situația politică a vremii. Nu se poate în schimb vorbi despre închegarea unei concepții politice solide la Alexandru Lapedatu din perioada studenției. Importanța acestei informații este relevantă, pentru faptul că
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
din acest comitet de inițiativă următorii intelectuali ai Comunei Oprea Cârțișoara. Victor Vulcan, preot Ieronim Grovu, asessor Consistorial Sibiu Nicolae Frâncu, casierul Băncii Centrale Sibiu Miron Budac, referent Dir. Control a Căilor Ferate Române Nicolae Budac, învățător Dr. Alexandru Bucurenciu, medic veterinar Ilarie Budac, preot Marcu Budac, preot Iancu Budac, student Andrei Budac, student. Se împlineau atunci 25 de ani, un număr rotund, de la dispariția marelui Badea Cărțan. Se impunea comemorarea jubileului celui ce dusese faima satului său, prin preocupări demne de un
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-și uite satul și oamenii din mijlocul cărora a plecat. Mai reține memoria satului nostru pe învățătorii Ieronim Cânduleț, Trandafir Dragoman, Matei Scorobeț, Paraschiva Scorobeț, Ioan Moldovan, Solomon Dumitru. Pe artista lirică Silvia Mateș, pe notarul Gheorghe Moldovan, pe preoții Ilarie Budac și Liviu Scorobeț, pe cele trei frumoase fete, bacalaureate și pe feciorul preot, toți patru, copii ai Folanii- anume Folea Virginia, Folea Laurenția, Folea Silvia și Folea Victor. Nu l-a uitat satul nici pe profesorul de sport, Andrei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Cristina juristă la fabrica de avioane din Bacău, iar Tănase are un fiu, Octavian ce duce numele de Budac mai departe, inginer mecanic, director la o firmă de reparații vagoane din Simeria. Mai cunoaștem dintre Budaci pe fiul preotului Budac Ilarie, Coriolan, inginer constructor, director al unei intreprinderi de construcții de căi ferate din Sibiu, azi pensionar, precum și pe Ion Budac (Onu Zambilei) profesor de chimie și inginer chimist, specialist în probleme de ape la Regia Apa Brașov. Tot din neamul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
patru, surori de pe curtea lui Nicodim Blendea zis al Moșului. Paraschiva Z. Budac, de pe curtea lui Roman Budac. Maria Gh. Grovu, de pe curtea lui Nicolae Grovu de la vale. Maria P. Budac, de pe curtea lui Gh. V. Budac al Marinii. Cânduleț Ilarie, frate cu tatăl lui Simu din Cârța. Grovu Gh. Constantin, al lui Gheorghe al lui Goliță. Budac Valere, al lui Nicolae Budac, notarul. Bucurenci Traian, al lui Ilă. Vodă Elisabeta și Vodă Ana, surori, ale Cătanii. Budac Z. Elisabeta, a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Moldovanu, Mihail Săulescu, Carmen Sylva, iar prozatorii - Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, E. Lovinescu, Ion Agârbiceanu, Emil Gârleanu, D. Anghel, N. Davidescu. Se traduce din Petöfi (Octavian Goga), Elizabeth Barett Browning (Margareta Miller-Verghi), William Shakespeare (D. Nanu). Alți colaboratori: N. N. Beldiceanu, Ilarie Chendi, Constanța Hodoș, Natalia Negru, Al. T. Stamatiad. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285298_a_286627]
-
aprecieri tranșante, și Mihail Sebastian, comentator al cărților de proză și critică. Despre Nichifor Crainic primul cronicar observă că își tratează propria religiozitate „cu superficialitate, discursiv și retoric”, versurile lui G. Topîrceanu i se par „șugubețe”, simple „exerciții spirituale”, despre Ilarie Voronca spune că intră într-un „cerc vițios al metaforei”, nemaiputând „să depășească acest joc inferior”, iar poezia lui Perpessicius e considerată „un aliaj personal și bizar de rafinate contradicții”. Admirativ e, în general, tonul cronicilor lui Mihail Sebastian, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
Oscar Lemnaru. Revista nu a acordat același interes traducerilor din literatura universală, dar se rețin câteva versiuni reușite din creația lui Dante, Goethe, Hans Sachs, Adolf Meschendörfer, George Adam, D.H. Lawrence, traducătorii fiind Ion Marin Sadoveanu, Alexandru Marcu, Eugen Jebeleanu, Ilarie Voronca. La R.l. au mai colaborat Dan Botta, Emanoil Bucuța, Octav Șuluțiu, Vasile Damaschin, Petru Comarnescu, C.N. Negoiță, Eugen Relgis ș.a. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
E. Lovinescu au fost Perpessicius, Ion Pillat, căruia i se tipăresc versuri începând cu numărul 34/1919 (În stepă), Tudor Vianu, care publică de la numărul 45/1920 (De la fereastră), Vladimir Streinu, care colaborează de la numărul 22/1922 (Pe sufletul meu), Ilarie Voronca (Gară de provincie, 44/1922) ori Camil Petrescu, dând o mare parte din Ciclul morții. Discernământul mentorului de la S. se deschide spre formule variate, dacă nu chiar opuse. El decelează modernitatea liricii lui Lucian Blaga, sesizându-i fiorul existențial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
prințul Al. știrbei, Gr. Păucescu. Toți oamenii aceștia, tineri sau bătrâni, în număr de 25, plus cei mai bătrâni, ca Lascăr Catargiu și generalul Ion Florescu, plus liberalii disidenți coalizați cu conservatorii cari erau: Gheorghe Vernescu, Pache Protopopescu, Nicolae Blaremberg, Ilarie Isvoranu, G. Dem. Teodorescu, Nicolae Fleva etc. etc. au trecut prin numeroasele guverne conserva toare. Afară, bineînțeles, de Al. Djuvara și V.G. Morțun, cari au fost numai miniștri liberali și afară de Pache Protopopescu și de Gheorghe Panu, cari n-au
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
economică, ci și forme specifice de conștiință umană, am putea spune, de spiritualitate creatoare.“ (Familia, septembrie 1972) „Comunismul nu înseamnă o viață de cazarmă, ci dimpotrivă, o înflorire a vieții umane sub toate aspectele ei fundamentale.“ (Familia, decembrie 1976) HINOVEANU Ilarie „Deodată țara noastră, deodată, ca-n trecut Și-a scos din tinda sfântă spre larguri omenia, El - stâlpul de la poartă, El - steagul desfăcut, El, Ceaușescu - fiul, Ea, mamă - România!“ („Deodată“, Ramuri, 15 februarie 1973) „Lui se cuvine floarea cu sufletul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Senatului, în locul lui Eugeniu Stănescu, care refuzase (cf. Titu Maiorescu, op. cit., p. 377). 1899. Înființată în acest an, sub președinția lui B. P. Hasdeu, Asociația oamenilor de litere români numără între membrii ei pe C. Dumitrescu-Iași, N. Petrașcu, Barbu Delavrancea, Ilarie Chendi și Nicolae Gane. Apare la editura librăriei Socec cea de a treia ediție a Novelelor lui Gane, cele trei volume (213, 215, 222 p.) având același cuprins ca și ediția din 1886; întâlnim însă unele intervenții în text care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mult stadiul cumulativ au devenit expansioniste. În linii mari, ne putem spune că preluat din alte părți, dar am și dat; ne vin în întâmpinare nume de rezonanță ca Eugen Ionescu, Mircea Eliade și Emil Cioran, cărora li se alătură Ilarie Voronca și Benjamin Fundoianu continuându-și ritmul în interiorul limbii franceze. Au ilustrat diaspora românească, în acest spațiu, Vintilă Horia, Constantin Virgil Gheorghiu, Petru Dumitriu, Dumitru Țepeneag, Paul Goma, Bujor Nedelcovici, Nicolae Balotă, Mircea Iorgulescu, Matei Vișniec, Ana Orlea; operele lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Victor Ion Popa, plus alte proze care, deși neperformante, configurau o etapă de intensă emulație. Dintre volumele poeților, de reținut: Destin de V. Voiculescu, Scutul Minervei de Ion Pillat, La cumpăna apelor de Lucian Blaga, Patmos și alte poeme de Ilarie Voronca, Printre oameni în mers de Aron Cotruș, Poezii antipoetice de George Magheru, Punct vernal de Simion Stolnicu; altele, mai puțin relevante, li se alătură. Să observăm că între Hortensia Papadat-Bengescu (născută în 1876) și Mircea Eliade (născut în 1907
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de George Magheru, Punct vernal de Simion Stolnicu; altele, mai puțin relevante, li se alătură. Să observăm că între Hortensia Papadat-Bengescu (născută în 1876) și Mircea Eliade (născut în 1907) e diferență de peste trei decenii, iar între V. Voiculescu și Ilarie Voronca de două! A.B.Ce împrejurări au determinat, în ultimele decenii, graba regrupărilor? Ca efect al tehnicizării febrile cu vădite consecințe ontologice, ideea de "generație" comportă după a doua conflagrație mondială alte conotații; frapează, acum, o altă viteză a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
195-197, 202, 204, passim; Grigurcu, Teritoriu, 198-203; Nițescu, Scylla, 87-101; Ilie Purcaru, Poezie și politică, București, 1972, 107-122; Călinescu, Fragmentarium, 124-131; Corbea-Florescu, Biografii, I, 208-215; Poantă, Modalități, 274-282; Pop, Poezia, 299-323; Raicu, Structuri, 352-357; Andriescu, Relief, 40-50; Cândroveanu, Alfabet, 187-200; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu..., Craiova, 1974, 96-104; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 319-325; Petroveanu, Traiectorii, 286-292; Simion, Scriitori, I (1974), 192-205, I (1978) 269-331; Firan, Macedonski-Arghezi, 408-416; Mincu, Poezie, 35-40; Piru, Poezia, II, 172-190; Ungheanu, Arhipelag, 248-250; Zalis, Tensiuni, 163-171; Raicu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
lui Dumnezeu” (cum se autoipostaziază ca un alt Mihai Ursachi) ia cunoștință parcă sub ochii cititorului de minunile universului, de viața oricărui regn. De un imagism viu, versurile alcătuiesc un tablou antropomorfic care, prin asociațiile neașteptate, îl amintesc uneori pe Ilarie Voronca. Dar lirismul autentic iese la iveală atunci când Ș. renunță la excesul de imagini, decantând versul de arabescurile metaforice. Exuberanța, vitalitatea, uimirea, suavitatea, elanul juvenil rămân caracteristice pentru lirica acestui „adolescent pe viață”, cum s-a autodefinit. SCRIERI: Pe o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289915_a_291244]
-
, Ilarie (14.XI.1871, Dârlos, j. Sibiu - 23.VI.1913, București), critic literar. Este fiul Elizei (n. Hodoș) și al lui Basiliu Chendi, fiind înrudit dinspre mamă cu Nerva Hodoș și cu Al. Papiu-Ilarian. Urmează școala primară la Bandul de Câmpie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
porniri i se pare fariseică, iar „moderația de stil” - o absurditate. S-a remarcat ca un polemist înverșunat, malițios, chiar sarcastic uneori, ceea ce i-a consolidat adversitățile, fără a-i aduce numaidecât aderenți. Foiletonist superior, în adevăratul înțeles al cuvântului, Ilarie Chendi a contribuit prin munca lui plină de o rară dăruire de sine la îmbogățirea și diversificarea literaturii noastre, la punerea bazelor ei moderne. Prin activitatea sa bogată și multilaterală, Chendi a reprezentat o verigă utilă și indispensabilă în critica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
îngr. și pref. Dumitru Bălăeț, București, 1988-2003. Traduceri: H. Ibsen, Ziua învierii, Orăștie, 1900 (în colaborare cu C. Sandu[-Aldea]); H. Sudermann, Ioan Botezătorul, Orăștie, 1901 (în colaborare cu C. Sandu[-Aldea]). Repere bibliografice: Sofronie Ivanovici, Maniacii condeiului. No. 3. Ilarie Chendi, București, 1904; Vasile Savel, Opera d-lui Il. Chendi, București, 1906; Octavian Goga, Aprecierea valorilor la noi, TR, 1911, 266; Lovinescu, Opere, V, 119-121; Iorga, O luptă, I (1914), 12; Trivale, Cronici, 230-234; Vasile Savel, Contimporanii. Schițe și portrete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]