1,350 matches
-
Detaliu Fig. 32. Biserica iezuită din Viena. Decorația interioară realizată la începutul sec. al XVIII-lea de arhitectul italian Andrea Pozzo Veacul următor, al XVIII-lea, a consemnat intrarea într-o epocă iluminată de rațiune, cunoscută și sub numele de Iluminism, în care societatea "s-a declarat în favoarea unei autonomii a rațiunii care n-a mai vrut să știe de Dumnezeu"433, emancipându-se față de dogmele și tradițiile Bisericii. În planul creației artistice, urmarea firească a unei asemenea ideologii a constat
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Colecția ACADEMICA 46 Seria Litere Mieke Bal, membră a Academiei regale de arte și științe din Olanda, predă critică și teorie literară la Universitatea din Amsterdam. Cu preocupări culturale care se extind de la Antichitatea biblică și cea grecoromană la Iluminism, la literatura sau arta modernă și postmodernă, la feminism și neocolonialism, ea sa ilustrat îndeosebi în naratologie, pe care a deschis-o spre studiile culturale. Mieke Bal, Narratology. Introduction to the theory of narrative (Second edition) (c) 1985 University of
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
dintre gândirea liberală și tradiția catolică, după părerea economistei franceze, este de acum inevitabilă, mai ales - așa cum susține ea - după ce marea operă a lui Hayek a eliminat din liberalism trăsăturile moștenite de la «acea Epocă irațională a rațiunii» (raționalismul de tipul iluminismului, utilitarismului și materialismului: caracteristici de bază ale lui homo oeconomicus) care-l făceau ostil învățăturii creștine și gândirii sociale a Bisericii. Și dacă astăzi ne uităm spre trecut și privim cu atenție problema genezei capitalismului, atât de discutată și de
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
Fanarului. Până în 1821, timp de peste o sută de ani, treizeci și unu de principi greci au domnit de șaptezeci și cinci de ori pe tronul Muțeniei și al Moldovei. Deși se percepeau pe ei înșiși ca principi reformiști, promovând un fel de iluminism oriental, domnitorii fanarioți au adus pentru prima dată în țările române atmosfera levantină de la sudul Dunării, care mai târziu a fost socotită vinovată de toate nenorocirile poporului român. Mita, bacșișul, taclaua leneșă, justiția coruptă, zeflemeaua superficială sânt și astăzi socotite
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în măsura în care teoria are impact asupra practicii, proiectele pe care le desfășurăm în lume sunt pasibile de a fi ciopârțite și greșit modelate. Traducere de Doru FRÂNȚESCU Capitolul 3 Liberalismul Scott Burchill Reprezentând unul dintre cele două mari produse filosofice ale Iluminismului european, liberalismul a avut un impact considerabil asupra formării tuturor societăților moderne industriale. El susține guvernarea limitată și raționalitatea științifică, fiind de părere că indivizii ar trebui să fie liberi față de puterea arbitrară a statului, față de persecuție și superstiție. Este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
textele confucianiste și hinduse, deși prima mențiune explicită a principiilor universale ce guvernează standardele comune ale conduitei umane pot fi găsite în Occident. Ideea drepturilor universale ale omului își are originile în tradiția legii naturale, în dezbaterile occidentale din perioada Iluminismului asupra "drepturilor omului" și în experiența indivizilor care se luptau împotriva autorității arbitrare a statului. Magna Carta din 1215, dezvoltarea legislației penale engleze și Bill of Rights din 1689 au fost pași însemnați în evoluția către garantarea prin lege a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
deloc în largul lor față de formele de politică naționalistă care aveau ca rezultat diluarea angajamentelor intenaționaliste ale marxismului clasic (Warren 1980; Nairn 1981). De importanță capitală aici este faptul că marxismul este o doctrină occidentală care își are rădăcinile în Iluminismul european. Cosmopolitismul marxist s-a dezvoltat în epoca dominației europene în era colonială căreia marxismul îi purta o mare admirație într-un moment în care era rezonabil să presupui că lumea non-europeană avea să devină mai asemănătoare cu Occidentul, în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de cosmopolitism fie ele marxiste sau nu sunt privite cu suspiciune. Principala problemă nu este că marxismul clasic a subestimat importanța naționalismului, statului și geopoliticii, ci, după cum susțin mulți, că a exprimat o viziune determinată cultural asupra lumii, moștenită de la Iluminismul european. Cu toate că marxismul clasic a apărat idealul emancipării umane universale, viziunea sa asupra viitorului presupunea că spațiul non-european ar urma să devină, și ar trebui să devină, identic cu spațiul occidental modern. Problema este atunci dacă nu cumva proiectul său
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care evoluează spre o stare de emancipare universală. Acest argument poate fi urmărit până la lucrările lui Horkheimer și ale lui Adorno (1972) fondatorii teoriei critice a Școlii de la Frankfurt -, care opinau în anii 1940 că problemele marxismului erau produsul eșecurilor Iluminismului european. Ei susțineau că Marx și Engels împărtășesc viziunea iluministă conform căreia sporirea cunoștințelor științifice și tehnologice conduce la o mai mare libertate umană; de fapt, aceasta conducea la noi forme de dominație birocratică. În anii 1970, scriitorul postmodernist Jean-François
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
oferi oportunitatea de a discuta ce spune teoria critică în legătură cu evenimentul din 11 Septembrie și războiul împotriva terorismului care i-a urmat. Originile teoriei critice Teoria critică își are originile într-un curent de gândire care este adesea identificat cu Iluminismul și relaționat cu scrierile lui Kant, Hegel și Marx. Deși aceasta este o moștenire importantă pentru nașterea teoriei critice, nu este singura ce poate fi identificată, deoarece trebuie luată în considerare și amprenta gândirii clasice grecești despre autonomie și democrație
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teorii sociale pe care trebuie construită teoria critică internațională. După cum a observat Linklater (1990a: 159), atât Marx, cât și Kant împărtășesc "dorința pentru o societate universală a indivizilor liberi, un imperiu universal al scopurilor". Amândoi sunt puternic atașați de temele Iluminismului, cum sunt libertatea și universalismul, și amândoi au lansat critici puternice împotriva formelor de viață particulariste, cu intenția de a extinde comunitatea morală și politică. Pentru a încheia această parte a capitolului, vom spune că teoria critică internațională susține acordarea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
-lea, în special odată cu începutul Războiului Rece și hegemonia realismului. Mai precis, ea caută să recupereze și să reformuleze idealul stoic-creștin de comunitate umană. Dacă elemente ale acestui ideal pot fi regăsite în tradiția dreptului natural, Linklater apelează la tradiția Iluminismului pentru a găsi o expresie mai bogată a acestui ideal. Aici Linklater este puternic influențat de gândirea lui Kant, pentru care războiul era indubitabil legat de împărțirea omenirii în unități politice separate și cu propriile interese; de cea a lui
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
universaliste (Linklater 1998: 27). Aici, el își rafinează critica timpurie a particularismului, recunoscând argumentele feministe și postmoderniste conform cărora universalismul riscă să ignore sau să reprime grupuri marginalizate sau vulnerabile, dacă nu respectă diferențele legitime. Însă Linklater rămâne fidel criticii Iluminismului la adresa sistemului statelor suverane și proiectului de a universaliza sfera în care ființele umane se tratează reciproc ca libere și egale. Dacă obiectivul teoriei critice internaționale este de a promova reconfigurarea comunității politice nu doar extinzând comunitatea politică dincolo de frontierele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o diferență clară față de ecologism, care se sprijină neapărat pe enunțuri fundaționale puternice, cu caracter epistemologic și etic. Acest argument nu ar trebui totuși împins prea departe, deoarece există tensiuni în privința modului în care teoria critică încearcă să reconstruiască raționalitatea Iluminismului. Eckersley de exemplu (1992 : Capitolul 5), observă încercările lui Habermas în special (punându-l în contrast cu Marcuse) de a reimplica știința în scopuri politice radicale, afirmând că în final ajunge inevitabil să justifice dominația omului asupra naturii. Sunt în final mai
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
40 Hooper, C., 236, 249 Hopf, T., 224 Horkheimer, M., 36, 40, 129, 150, 156, 157, 159 Hoskyns, C., 239 Hovden, E., 257, 279 Huntington, S., 115, 118, 230 Hurrell, A., 119, 275 Hutchings, K., 159, 162, 166, 167, 249 Iluminism, 71, 83, 141, 142, 150, 156, 164, 166, 173, 279 India, 57, 116 Indonezia, 78, 238 Irak, 29, 51, 76, 96, 97, 114, 119, 120, 176, 228 Irlanda, 135 Islam, 101, 230 Israel, 57, 96, 117, 241 Italia, 111 Iugoslavia
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
al lui "fiecare pentru sine". A judeca un obiect ca frumos înseamnă a presupune că el nu este astfel numai pentru mine, că în el ceva trebuie și poate să se adreseze oricui, că este comunicabil tuturor. Pariu demn de Iluminism: individul, în forul lui interior, este cel care decide asupra frumosului, dar decizia aceasta, miracol al naturii umane, este valabilă pentru toți. Deși salută acest optimism al asentimentului general, care este și al lui și, în fond, al tuturor esteților
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ne place ceea ce vedem, ci vedem ceea ce ne place. Iar când o societate îl iubește ceva mai puțin pe Dumnezeu, privește mai atent lucrurile și oamenii. Distanțându-se de cel dintâi, ea se apropie de cei din urmă. Renașterea și Iluminismul, cele două puseuri prometeice ale creștinătății, figurează două cotituri în cucerirea vizuală a inaccesibilului. Două anexări succesive de spații virgine, cu ochiul liber. În Franța, abia smulși din noaptea lor, în secolul al XVI-lea, de către gravori, maeștri ai metalului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a ideilor expuse într-un demers intelectual. Revine acum în atenție fenomenul dominației, sub semnul punerii raționalității științifice în slujba progresului tehnic. Rațiunea și adevărul științific, susțin autorii încadrați în concepția relaționist-relativistă, nu mai constituie scopul cunoașterii, așa cum apărea în Iluminism, ci reprezintă doar instrumente, mijloace: "În marile sisteme filozofice ale trecutului, oricât de supuse erorii ar fi fost, cel puțin se dezbăteau scopurile vieții Omului. În ziua de azi rațiunea a fost redusă la jargon tehnic despre mijloace, discuțiile despre
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
linia relativismului criticat în concepția raționalistă a lui Karl Popper. De altfel, dezbaterea epistemologică dintre Kuhn și Popper este binecunoscută în cea de-a doua jumătate a secolului trecut, ea părând să opună chiar două tipuri de ideologie, una aparținând Iluminismului și alta Romantismului 156. Trebuie specificat faptul că, deși "ambii abordează natura socială a științei"157, există puncte importante de dezacord între cei doi gânditori, Popper privilegiind dezbaterea și dezacordul critic, Kuhn subliniind importanța comunității și a acordului între oamenii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pentru un adevăr etic nu înlătură dificultatea care apare în momentul în care observăm că "noi" trebuie să decidem faptul că ceva este "mai bun" pentru comunitatea "noastră" decât altceva. Într-adevăr, Rorty subliniază, atunci când explică necesitatea renunțării la vocabularul Iluminismului, că inclusiv problema criteriilor epistemologice care defineau raționalitatea este eliminată. Dar asta nu anulează problema unei justificări, fie și de natură etică, nu epistemologică, a ceea ce este "binele" în care o comunitate crede la un moment dat, și nici pe
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pe o logică a corespondenței cu realitatea. Pentru că dă seama de o construcție cu sens care poate influența realitatea, dar fără a trimite, în mod necesar, la aceasta, mitului i s-a reproșat mereu că e non-științific. Cu alte cuvinte, Iluminismul a instaurat o linie de gândire defavorabilă construcției mitologice, considerată a fi irațională: "În tradiția iluminismului, gândirea iluministă a fost înțeleasă ca o opoziție la mit și, totodată, drept contraforță în raport cu mitul. Ca opoziție deoarece ea opune autorității unei tradiții
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
poate influența realitatea, dar fără a trimite, în mod necesar, la aceasta, mitului i s-a reproșat mereu că e non-științific. Cu alte cuvinte, Iluminismul a instaurat o linie de gândire defavorabilă construcției mitologice, considerată a fi irațională: "În tradiția iluminismului, gândirea iluministă a fost înțeleasă ca o opoziție la mit și, totodată, drept contraforță în raport cu mitul. Ca opoziție deoarece ea opune autorității unei tradiții vechi de generații puterea neconstrângătoare a argumentului superior; ca forță cu acțiune contrară deoarece trebuie să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
drept contraforță în raport cu mitul. Ca opoziție deoarece ea opune autorității unei tradiții vechi de generații puterea neconstrângătoare a argumentului superior; ca forță cu acțiune contrară deoarece trebuie să înfrângă anatema forțelor colective prin înțelegeri dobândite individual și transpuse în motive. Iluminismul contrazice mitul și se sustrage astfel autorității acestuia"216. Cu toate acestea, așa cum arată Habermas atunci când explică modul în care se realizează "împletirea dintre iluminism și mit" în opera filosofică a unor gânditori precum Horkheimer și Adorno, "specia umană (...), în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
deoarece trebuie să înfrângă anatema forțelor colective prin înțelegeri dobândite individual și transpuse în motive. Iluminismul contrazice mitul și se sustrage astfel autorității acestuia"216. Cu toate acestea, așa cum arată Habermas atunci când explică modul în care se realizează "împletirea dintre iluminism și mit" în opera filosofică a unor gânditori precum Horkheimer și Adorno, "specia umană (...), în procesul istoric al iluminismului, s-a îndepărtat din ce în ce mai mult de origini, fără a se elibera totuși de constrângerea mitică la repetiție. Lumea modernă complet raționalizată
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se sustrage astfel autorității acestuia"216. Cu toate acestea, așa cum arată Habermas atunci când explică modul în care se realizează "împletirea dintre iluminism și mit" în opera filosofică a unor gânditori precum Horkheimer și Adorno, "specia umană (...), în procesul istoric al iluminismului, s-a îndepărtat din ce în ce mai mult de origini, fără a se elibera totuși de constrângerea mitică la repetiție. Lumea modernă complet raționalizată este doar în aparență dezvrăjită; asupra ei planează blestemul reificării demonice și al izolării mortale"217. Mitul se salvează
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]