1,524 matches
-
democrația este "regimul majorității sărace", dar libere. Ceea ce nu corespunde întru totul adevărului, deoarece democrația ateniană era limitativă atât din punct de vedere al teritoriului (restrâns), cât și din cel al calității de "cetățean". Modul de vot al Senatului este ilustrativ pentru cunoașterea originii și aplicarea principiului majorității la Roma. Considerat prototip al tuturor camerelor superioare din lume, Senatul roman vota prin gruparea membrilor săi în două părți: senatorii se așezau de fiecare parte a sălii și președintele le cerea părerea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
al XV-lea. După anul 1437 Imperiul a rămas constant în mâinile Habsburgilor. Din 1439 se va stabili ereditatea de facto la tronul imperial. Alegerea împăratului va deveni treptat o "licitație" pentru principii electori, care ofereau tronul pretendentului mai bogat (ilustrativ este cazul alegerii lui Carol Quint). În raport cu poziția monarhiei și a stărilor privilegiate, care au încercat să limiteze cât mai mult puterea suveranului pentru a-și asigura accesul la guvernare, se pune întrebarea: a avut Dieta imperială (Reichstag) rolul de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cer/ mă aflu tot cuprins de apa/ în care munți golași// încremeniți în valuri// se revarsă" (***). Încă de la început, imaginarul poetic al lui Cassian Maria Spiridon postulează primatul rupturii din sine prin și întru poezie. Iată, în continuare, câteva fragmente ilustrative dintr-un poem din primul volum de autor, Pornind de la zero (Editura Junimea, Iași, 1985), poem intitulat Glăsuirea bufonului, simultan istorie a orbecăirii (a trecerii halucinate prin spații aparent ale vieții, echivalente în definitiv cu golul și moartea) și celebrare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de respect sunt ierarhizate și investite cu sens. Schimburile gestuale pot fi substitut al discuțiilor: "Et să poignée de main fut longue, avec une insistance significative" [Maupassant, Le verrou, în La parure, p.268]. Mișcarea și gestul sunt sustrase momentului ilustrativ și ridicate la nivelul componenței de maximă importanță a acțiunii dramatice. Contesă de Gulleroy știe să descifreze privirea lui Olivier Bertin, răspunzându-i prin mișcarea aproape imperceptibila a rochiei: "Comme îl lui jetait să reconnaissance dans un regard, elle le
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
noi, pe care puteți, de asemenea, să le studiați și tot așa mai departe. Noi suntem actorii istoriei. Iar vouă, tuturor celorlalți, nu vă rămîne decît să studiați ce facem noi" ( The New York Times, 17 octombrie 2004). Machiavelli era mic copil. E ilustrativ pentru ceea ce neoconservatorii de la Casa Albă s-au chinuit să schimbe, și anume, raporturile dintre politică și realitate. Numai că, prea preocupați de preeminența politicii, aceștia au pierdut legăturile cu adevărata realitate și asta s-ar putea să ne coste
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
frontiere stabile și de instanțe clare ale enunțării. Lasă să se vadă o configurație deschisă, brăzdată de rețele de referințe, reminiscențe, conotații, ecouri, citate, pseudo-citate, paralele, reactivări. Citatul a avut, până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, un statut preponderent ilustrativ, adică un rol auxiliar consideră autorul articolului "Contrepoints joyciens". Orice sistem clasic de citare se baza pe două elemente restrictive: nu era permisă modificarea fragmentului împrumutat și exista interdicția de a răsturna ierarhia care decidea, pentru citat, statutul de simplu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
nebun?" (p.45), întreabă misterios vorbitorul în prima frază rostită înaintea (și mai) enigmaticului interlocutor, pregătindu-ne astfel pentru o lungă pledoarie asupra invalidității nedreptei ipoteze. "Adevărat, nervos, foarte, îngrozitor de nervos am fost și sînt" (p.45), spune el, adăugînd ilustrativ o scurtă fișă clinică, încropită după regulile determinismului naturalist, cu aluzii discrete la predispoziția nevropatică, desigur, congenitală: "Boala mi-a ascuțit simțurile, nu mi le-a distrus, nu mi le-a tocit. Mai presus de toate, auzul îmi era ascuțit
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
în interiorul unui sistem lipsit de obsesiile colectiviste ale Europei. Individualismul său nu e egocentrism (dimpotrivă!), ci dorință de a interacționa cu istoria în mod direct, fără "medierile" etatiste ale comunităților tradiționale. Ilf și Petrov îl cunosc nemijlocit pe acest ins ilustrativ, care, banal ori sofisticat, sărac sau bogat, simplu ori educat, prietenos sau auster, participă la profilul mentalist de ansamblu al "Americii mitologizate" o Americă "literară", "ficțională" chiar, ce-și perindă locuitorii în "spectacolul lumii" aidoma unor personaje dintr-o gigan
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a fi "plină de promisiuni". Calităților atenției critice tot atât de stăruitor fixată pe detalii, cât pe desfășurările existențiale largi, pe silueta protagoniștilor, precum și pe cadre din istoria lumii li se datorează cuprinsul variat al repertorierii stilemelor cu valoare de figuri retorice ilustrative pentru atmosfera întregului text. Înscris repetat, "Apelăm la text" e, în lectura Autoarei, marcajul imperativ semnalând autoritatea incontestabilă a mărturiei contemporane: " Ce sosiră asupra noastră cumplite acestea vremi de acmu, de nu stăm de scrisori, ce de griji și suspinuri
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
postașul aninat ca un scai" etc. E puțin probabil ca Alecsandri aflat la studii la Paris între 1834 și 1839 să fi călătorit vreodată cu o astfel de căruță de poștă. El a găsit descrierea și i-a înțeles potențialul ilustrativ și comic în cartea de călătorii a unui francez autentic, Raoul Perrin, Coup d'oeuil sur la Valachie et la Moldavie, apărută la Paris în1839, când se afla încă acolo și era foarte natural să fie interesat de tot ce
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
restituirea teritoriilor acestora Principatelor, granița pe talvegul Dunării, dezvoltarea unei "industrii" autohtone pe temeiul bogatelor resurse existente, armată națională, secularizarea averilor mănăstirești, școli în limba națională, reforme administrative etc. Printre cele mai importante documente cu asemenea profil în spațiul românesc, ilustrative pentru anii de hotar convențional între lumile medievală și modernă, 1821-1822, sunt de menționat "arz"-urile sau petițiile boierilor moldoveni prezentate Porții, precum și cele menționate de Alecu Russo, îndeosebi Pontul popilor și Shedion de reformăluirea stăpânirii Moldovei. De asemenea, reprezentanții
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lor la scurtă vreme după apariție și în condițiile în care circulația mărfurilor, în ansamblu, implicit a tipăriturilor, era vădit afectată de puținătatea și de precaritatea căilor și a mijloacelor de transport, dovedește un orizont informativ rar întâlnit printre contemporani, ilustrativ totodată pentru pasiunea, rigoarea, abilitatea și tenacitatea care i-au fundamentat și însoțit întreaga pregătire sau evoluție profesională. Existau între acestea și cărți mai vechi, precum cea a lui Joannes Seivert consacrată aurăriilor din Dacia romană, tipărită în limba latină
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
general, constituiau "un mare izvor al înavuțirii naționale". Două i se păreau direcțiile acestei înavuțiri: sporul demografic sau "împoporarea țării", pe de o parte, și creșterea capitalului public, prin reacția în lanț a efectelor economico-sociale ale mineritului, pe de alta. Ilustrative, în ambele direcții, erau, după opinia sa, exploatările miniere de la Șemniț (sau Chemnitz), localitate din Ungaria ce evoluase rapid dintr-un "sat sărac, din pricina asprimei locurilor și a nerodirii pământului muntos", într-un oraș cu aproximativ 40.000 de locuitori
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
măsurilor dând din mâini face ca aceste măsuri să fie resimțite ca făcând parte dintr-un tot. Astfel de gesturi aparțin registrului argumentației mai familiar cadrelor. Dimpotrivă, în cazul muncitorilor, raportul socio-profesional cu realitatea este însoțit de gesturi metaforice sau ilustrative. Folosirea zilnică a mâinilor pentru a monta, demonta, a realiza diverse sarcini materiale face ca gestul s-i fie mai concret și mai puțin abstract. De aceea muncitorii considerau primarul „metaforic” ca fiind mai aproape de ei, fără a fi conștienți
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Autoarea încearcă să surprindă clipa basculării unei lumi, privirea ei iscoditoare se strecoară în acest interstițiu în care universul familiar e cu brutalitate înlocuit de unul nou, despre care nimeni nu știe încă nimic. Narațiunea se focalizează pe viziunea personajelor, ilustrative pentru epoca amintită, anume un grup de subsaharieni ce trăiesc într-o Africă precolonială și nu cunosc altceva despre lume decît propriul spațiu de referință și pe cel al vecinilor imediați. Întîlnirea cu Europa, cu Occidentul, în acea formă monstruoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
umane, demersul său transdisciplinar ne conduce pe drumuri neobișnuite, sprijinindu-se pe analiza unor opere de artă, a unor lucrări de etnologie, economie sau neuropsihologie, examinînd această facultate umană prin excelență care este imaginația creatoare de lumi. Iată un fragment ilustrativ, chiar dintru începutul acestui volum surprinzător: Căzut de pe bicicletă. E ceea ce am păstrat ca imagine și, mai mult decît atît, ca emoție corporală, de la acea cină la Paris. Stăpîna casei m-a întimpinat cu amabilitate: "Ați ajuns primul." Sosisem la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
parte a modernismului Matei Călinescu introduce problematica postmodernismului în interiorul discuțiilor mai largi despre modernism și modernitate și în ciuda faptului că postmodernismul a devenit o constantă a scrierilor sale și în general numărul lucrărilor pe această temă poate alcătui un corpus ilustrativ (la care de altfel face referire), rămâne la convingerea că postmodernismul reprezintă doar o "față a modernității", alături de modernism, avangardă, decadență și kitsch. După cum remarcă și Mircea Martin în "Postfață", Matei Călinescu se dovedește "extrem de rezervat în a da un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
investigare a unui set de probleme identice de la o perioadă la alta. După cum am arătat anterior, profunda relație dintre postmodernism și postmodernitate justifică existența unor realități diferite, noi, și a unor teme, subiecte, concepte care se alcătuiesc într-un corpus ilustrativ și constitutiv postmodernismului. Chiar dacă stilul este o componentă importantă a identității postmoderne, el nu include tot bagajul conceptual și de sensibilitate propus de către discursul postmodern. 3.3.3. Filosofie sau literatură? De la conceperea postmodernismului ca stil și până la nivelarea distincției
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și J.-M. Schaeffer, op. cit., p. 348. 261 Daniela Rovența-Frumușani, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București, 1995, p. 247. 262 Paul A. Bové, "Discourse", în Frank Lentricchia, Thomas McLaughlin (eds.), Critical Terms for Literary Study, p. 54. Aceste interogații sunt ilustrative pentru reconstrucția analizei discursului pe care o propune poststructuralismul; Paul Bové consideră că acum sunt importante identificarea legăturilor care survin între "putere, cunoaștere, instituții, intelectuali, controlul populațiilor și statul modern așa cum se intersectează ele în cadrul funcțiilor sistemelor de gândire" (ibidem
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și extins repartizarea teritorială a concurenței. Ca rezultat pe piață au apărut noi concurenți. A crescut importanța proceselor de integrare regională și zonelor de cooperare care au generat efecte multilaterale asupra plasamentelor directe de capitaluri. Unul din exemplele cele mai ilustrative este adâncirea integrării europene și constituirea unei piețe unice. În toată lumea s-au răspândit actualele realizări tehnice și tehnologiilor de aplicare care au produs unele schimbări structurale și au oferit posibilități noi pentru antreprenoriat (În special revoluția informațională). Piețele și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
și de capital naționale și internaționale) sunt sensibil mai ridicate decât În cazul multinaționalei simple. Abordarea calitativă a naturii transnaționalei după gradul ei de transnaționalitate nu este Însă singura abordare Întâlnită În literatura de specialitate și nici cea mai reprezentativă. Ilustrativă, În acest sens, este recenta analiză realizată de unul dintre cercetătorii de incontestabilă autoritate ai domeniului Alan M. Rugman. Pornind de la interpretarea corporațiilor ce funcționează ca operatori transnaționali (denumite de el, Întreprinderi multinaționale) drept vehicule incontestabile ale interdependenței globale În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
autohton completat de uriașele magazine ale unor multinaționale și milioane de emigranți în căutare de lucru în alte țări. Avem elementele "subdezvoltării" indiferente la creații. Pe lângă cele aproape zece milioane de oameni activi au apărut câteva mii de familii prospere. Ilustrative rămân listele gen "Top 300". Presa economică a dezvăluit multe abuzuri, ilegalități și infracțiuni comise de noii proprietari. Firește, rămân la vedere cele câteva sute de milioane de borduri și pavele montate pe trotuarele din centrele localităților, câteva sute de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
secolului al XIX-lea sunt punctele semnificative de la care pornește textul de față. Ele vor fi descrise ca survenind în jocul tot atâtor „experiențe“ pe care Benjamin le descrie. Deși capi tolele par a proceda mai degrabă analitic, abia excursurile ilustrative le circumscriu, de fapt, mizele importante. La Benjamin, conceptul de „experiență“ este plurivalent. El se resemnifică în funcție de intenția teoretică a discursului. Fie ca deconstrucție a pozitivității tradiției (Erfahrung), fie ca nume dat unității metafizice a cunoașterii (Programm einer kommenden Philosophie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
plecând de la ele însele, ci de la „altul“ lor. Lumea orașului capătă, în acest fel, o dimensiune onirică, iar modalitatea în care ea se arată este cea a imaginii dialectice. În Passagen-Werk, categoria care numește percepția flaneurului este cea de „privire ilustrativă“ (illustratives Sehen). Ea presupune tocmai transformarea reveriei în text explicativ al lumii, a obiectului în urmă și proiectarea realității într-un univers fantasmatic, din care flaneurul însuși face parte. Astfel, construcția perceptivă a orașului presupune în primul rând deconstrucția sa
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
comun cu cel propriu evită, dacă este citită de la primul către ultimul termen, capcana evocării; citită invers, aceeași relație evită capcana subiectivismului și a șocului rememorării personale. Mesianicul „Jetzt der Erkennbarkeit“ este în cazul flaneurului de recunoscut sub chipul „privirii ilustrative“, care saturează de tensiuni obiectul, îi deschide limitele și îl percepe prin infinită similaritate. Colportajul spațial și temporal generează imaginea dialectică a orașului și, astfel, momentul când acesta din urmă se confruntă cu sine în momentul „judecății“ istorice. La fel
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]