4,887 matches
-
Geschichten von Engeln, 1989; Rumänische Legenden aus der mündlichen Tradition. Fragmentarische Skizzen und exemplarische Texte, îngr. Dieter Messner și Johann Pögl, Salzburg, 1990; Geheimnisse des Wassers. Märchen und Geschichte, 1991; Menschen in Märchen. Studien zur Volkserzählung, Viena, 1994; Der Graal im Spiegel romanischer Volkserzählungen, Viena, 1996. Antologii: Rumänische Märchen ausserhalb Rumäniens (în colaborare cu Ovidiu Bârlea), Kassel, 1982; Grundzüge einer Geschicte des Märchens im deutschen Sprachrum, Darmstadt, 1983. Repere bibliografice: Europäische Volksliteratur, îngr. Dieter Messner și Angela Birner, Viena, 1980. C.V.
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
Geheimnisse des Wassers. Märchen und Geschichte, 1991; Menschen in Märchen. Studien zur Volkserzählung, Viena, 1994; Der Graal im Spiegel romanischer Volkserzählungen, Viena, 1996. Antologii: Rumänische Märchen ausserhalb Rumäniens (în colaborare cu Ovidiu Bârlea), Kassel, 1982; Grundzüge einer Geschicte des Märchens im deutschen Sprachrum, Darmstadt, 1983. Repere bibliografice: Europäische Volksliteratur, îngr. Dieter Messner și Angela Birner, Viena, 1980. C.V.
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
-lea ale Iluminismului. Odată cu acestea, s-au ivit și premisele reflecției sociologice asupra modernității. Generații succesive de philosophes ai epocii iluministe, de la Voltaire și Montesquieu la D. Hume, J.-J. Rousseau, D. Diderot sau J. D’Alembert și apoi la Im. Kant, A. Smith, A.Q. Turgot, M. de Condorcet sau A. Ferguson, au luat ca referință realizările din științele naturii ale epocii, au aplicat faimosul dicton al lui Kant - Sapere aude („Îndrăznește să cunoști”) - în toate abordările lor și, treptat
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
i.e. raționalizarea), finalitățile vizate (i.e. raționalitatea), precum și scopul etico-politic ultim (i.e. pacea universală). Iar pentru toate acestea era nevoie de un „om nou”: emancipat, eliberat de superstiții și religiozitate, capabil să înțeleagă știința și, prin aceasta, să stăpânească natura. Pentru Im. Kant, omul Iluminismului era „omul care-și realiza propriul potențial prin utilizarea propriei minți”. „Omul nou” nu se putea realiza decât într-o societate nouă, desprinsă de tradițiile precedente și înscrisă pe o linie evoluționistă de progres. Ceea ce în Iluminism
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
școlaritate, diminuarea rolului religiei, creșterea nivelului de trai și a speranței medii de viață au fost consacrate mai întâi în anumite societăți, cele occidentale, și apoi s-au extins și în altele. Binomul centru-periferie este elocvent în acest sens, iar Im. Wallerstein i-a demonstrat forța analitică atunci când s-a referit la agregările și dezagregările sistemului mondial în diverse perioade istorice și în societăți diferite. Procese de genul menționat nu au încetat nici acum în destule societăți. Ele au fost analizate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și Paris (1949-1951). În 1954 devine doctor în filologie la Universitatea din Bonn, cu o teză despre structura tipologică a limbii române în comparație cu latina clasică și populară. Este fondatorul lectoratelor de limba română din Köln (1952), Bonn (1954) și Freiburg im Breisgau (1964). În 1967 înființează la Freiburg Societatea „Mihai Eminescu”, în scopul susținerii și dezvoltării relațiilor științifice și culturale dintre Est și Vest. La inițiativa sa, apare la München, începând din 1973, noua serie a anuarului filologic și literar „Dacoromania
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
scopul susținerii și dezvoltării relațiilor științifice și culturale dintre Est și Vest. La inițiativa sa, apare la München, începând din 1973, noua serie a anuarului filologic și literar „Dacoromania”. Elaborează mai multe lucrări științifice, printre care Aspekte der lexikalischen Kreativität im Rumänischen (1973) și Der Wortschatz Dimitrie Cantemirs (1977). Coordonează reeditarea, integral revizuită, a lucrării Rumänisch-deutsches Wörterbuch a lui H. Tiktin (I-III, 1986-1989), iar din anul 1988 este coordonator al unei ediții filologice monumentale din vechile Biblii românești - Monumenta Linguae
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
2). Relația de dominanță (5.2) poate fi strictă sau nu, după cum avem inegalități definitorii aferente dominanței stricte sau nu. Relația de dominanță poate fi citită și în sens invers cu semnificația: submulțimea jM este dominată ca abundență de submulțimea iM (simbolul utilizat acum „≥ ” este ales convențional). Din această ordonare de dominanță (din exemplul considerat) rezultă că frecvența cea mai mare o are nota 5, iar frecvența cea mai mică o are nota 2. Aici nu putem vorbi însă despre abundență
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de mai multe comentarii și de un text al lui Habermas, îngrijită de A. Gutman: Multikulturalismus und die Politik der Anerkennung, Fischer, Frankfurt/Main, 1997. Pentru fundamentele unei teorii a comunicării interculturale și a comparației interculturale, vezi Jörn Rüsen, Geschichte im Kulturprozess, Böhlau, Köln, Weimar, Viena, 2002, în special capitolele 9 („Interkulturell kommunizieren - die Herausforderungen der Kulturwissenschaften”) și 10 („Theoretische Zugänge zum interkulturellen Vergleich”). 3. „The new ethnic media are changing America”, International Herald Tribune, 19 septembrie 2002, p. 7; traducerea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fiind în consecință suspecți. Nu avem un antonim propriu-zis al lui tiranofil, fiindcă nu e vorba de vreo opoziție, ci doar de o fobie, deci de un semn de slăbiciune și rătăcire. 14. Vezi Lord Dahrendorf, Versuchungen der Unfreiheit. Erasmus-Intellektuelle im Zeitalter des Totalitarismus, WZB-Vorlesungen 12, Berlin (16 pp.). E textul unei conferințe ținute de Dahrendorf la Wissenschaftszentrum Berlin pe 11 ianuarie 2005, în care noțiunea de intelectuali erasmieni a fost propusă. Dahrendorf, al cărui umor englezesc (rar la un german
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
strâns legate de glanda pituitară și se află sub controlul acesteia. Harta G a glandelor endocrine de la p. 94 ne arată poziția glandelor și organelor sexuale, precum și poziția punctelor corespondente. Cum să îmbunătățim sănătatea glandelor sexualetc "Cum s\ `mbun\t\]im s\n\tatea glandelor sexuale" Încheieturile mâinilor adăpostesc punctele reflexe ale ovarelor, uterului și trompelor uterine - la femei și punctele reflexe ale testiculelor, penisului și prostatei - la bărbați. Pe harta zonală de la pagina 47 vom vedea cum meridianul 1 străbate
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
este că „spiritul” interviului motivațional este acela care conduce la aceste strategii și la altele specifice și ne informează în legătură cu folosirea lor. O descriere mai completă a stilului clinic este oferită de Miller și Rollnick (1991). Filosofia din spatele interviului motivațional (IM) Există mai multe elemente importante ale filosofiei din spatele interviului motivațional (Miller, Zweben, DiClemente, Rychtarik, 1992). Rezistența clientului este în mod tipic un comportament evocat de condițiile mediului înconjurător. Rezistența clientului poate să apară înainte de a se întâlni cu consilierul, prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
empatie clientului; și, în final, să judece nivelul de motivație al clientului nu prin ceea ce spune consilierului, ci prin ce se realizează din punct de vedere comportamental în decursul tratamentului. Relația client-consilier trebuie să fie prietenoasă și de colaborare. Cadrul IM se potrivește cel mai bine cu opinia că schimbarea clientului este cel mai bine stimulată prin întărire pozitivă. Stilul consilierului IM este persuasiv, dar nu coercitiv, uneori provocator, dar niciodată încărcat de argumente. Interviul motivațional acordă prioritate rezolvării ambivalenței. Așa cum
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
realizează din punct de vedere comportamental în decursul tratamentului. Relația client-consilier trebuie să fie prietenoasă și de colaborare. Cadrul IM se potrivește cel mai bine cu opinia că schimbarea clientului este cel mai bine stimulată prin întărire pozitivă. Stilul consilierului IM este persuasiv, dar nu coercitiv, uneori provocator, dar niciodată încărcat de argumente. Interviul motivațional acordă prioritate rezolvării ambivalenței. Așa cum s-a menționat mai sus, în abordarea IM, clienții sunt văzuți, în general, ca având percepții ambivalente despre schimbare. Miller și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
că schimbarea clientului este cel mai bine stimulată prin întărire pozitivă. Stilul consilierului IM este persuasiv, dar nu coercitiv, uneori provocator, dar niciodată încărcat de argumente. Interviul motivațional acordă prioritate rezolvării ambivalenței. Așa cum s-a menționat mai sus, în abordarea IM, clienții sunt văzuți, în general, ca având percepții ambivalente despre schimbare. Miller și Rollnick (1995) consideră că s-a acordat mai puțină atenție, în general, rezolvării ambivalenței clienților, decât este optim. Teama în aceasta privință este motivată de faptul că
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
b) să promoveze sfârșitul prematur al consilierii; c) să încurajeze clienții să evalueze factorii interni și externi care ar putea promova o recădere chiar ca urmare a succesului inițial în încercarea schimbării. Consilierul nu recomandă metode sau tehnici specifice. Consilierii IM educă clienții cu privire la varietatea opțiunilor terapeutice aflate la dispoziția lor și, uneori, cercetarea sprijină opțiuni particulare. Clienții sunt responsabili pentru progresul lor. Deși consilierii IM ajută clienții să facă schimbări pozitive în viețile lor, consilierii nu-și asumă niciodată responsabilitatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
urmare a succesului inițial în încercarea schimbării. Consilierul nu recomandă metode sau tehnici specifice. Consilierii IM educă clienții cu privire la varietatea opțiunilor terapeutice aflate la dispoziția lor și, uneori, cercetarea sprijină opțiuni particulare. Clienții sunt responsabili pentru progresul lor. Deși consilierii IM ajută clienții să facă schimbări pozitive în viețile lor, consilierii nu-și asumă niciodată responsabilitatea pentru schimbarea clienților lor. IM se focalizează pe simțul de autoeficiență al clienților. Abordarea IM mărește speranța clientului că ei pot face schimbări substanțiale privind
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
opțiunilor terapeutice aflate la dispoziția lor și, uneori, cercetarea sprijină opțiuni particulare. Clienții sunt responsabili pentru progresul lor. Deși consilierii IM ajută clienții să facă schimbări pozitive în viețile lor, consilierii nu-și asumă niciodată responsabilitatea pentru schimbarea clienților lor. IM se focalizează pe simțul de autoeficiență al clienților. Abordarea IM mărește speranța clientului că ei pot face schimbări substanțiale privind abuzul de droguri. Clienții care percep că au probleme cu drogurile în nevoia de schimbare pot „rezista” schimbării dacă sunt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
opțiuni particulare. Clienții sunt responsabili pentru progresul lor. Deși consilierii IM ajută clienții să facă schimbări pozitive în viețile lor, consilierii nu-și asumă niciodată responsabilitatea pentru schimbarea clienților lor. IM se focalizează pe simțul de autoeficiență al clienților. Abordarea IM mărește speranța clientului că ei pot face schimbări substanțiale privind abuzul de droguri. Clienții care percep că au probleme cu drogurile în nevoia de schimbare pot „rezista” schimbării dacă sunt de părere că nu pot să realizeze cu succes acest
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
posibilă e o motivație importantă pentru reușita efectuării unei schimbări. Consilierii își focalizează eforturile pe ajutarea clienților să rămână motivați, iar sprijinirea sentimentului de autoeficiență al clienților este un lucru bun. O sursă de speranță pentru clienții ce folosesc abordarea IM este aceea că nu există „o direcție corectă” pentru schimbare, iar dacă un anumit plan pentru schimbare nu funcționează, clienții se limitează numai la propria lor creativitate ca și la un număr de alte planuri ce ar putea fi încercate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
direcție corectă” pentru schimbare, iar dacă un anumit plan pentru schimbare nu funcționează, clienții se limitează numai la propria lor creativitate ca și la un număr de alte planuri ce ar putea fi încercate. 3. Se petrece odată cu rezistența. În IM, consilierul nu se luptă cu rezistența clientului, ci parcurge terapia împreună cu ea. Declarațiile care demonstrează rezistența nu sunt provocate. În schimb, consilierul folosește „momentul” clientului pentru a explora punctele de vedere ale acestuia. Folosind această abordare, rezistența tinde să fie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
punctele de vedere ale acestuia. Folosind această abordare, rezistența tinde să fie mai degrabă scăzută decât crescută, în cazul în care clienții nu sunt încurajați pentru să devină certăreți și să joace rolul de „avocat al diavolului” la sugestiile consilierului. IM încurajează clienții să-și dezvolte propriile soluții la problemele pe care ei înșiși le-au definit. 4. Dezvoltă discrepanța. „Motivarea pentru schimbare apare atunci când oamenii percep o discrepanță între momentul în care se află și unde doresc să fie.” (Miller
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
soluții la problemele pe care ei înșiși le-au definit. 4. Dezvoltă discrepanța. „Motivarea pentru schimbare apare atunci când oamenii percep o discrepanță între momentul în care se află și unde doresc să fie.” (Miller, Zweben, DiClemente și Rychtarik, 1992). Consilierii IM lucrează la dezvoltarea acestei situații, ajutând clienții să examineze discrepanțele dintre comportamentul lor obișnuit și scopurile viitoare. Atunci când clienții percep că și comportamentul lor obișnuit nu conduce spre un scop important, ei devin mai motivați să facă schimbări importante de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
poate fi apoi folosit pentru a înregistra orice număr de acțiuni, inclusiv actualizarea unei probleme. Acest formular include în mod tipic doar câteva întrebări simple, pe care terapeutul și clientul le completează împreună. Monitorizarea eficienței folosirii de către consilier a strategiilor IM. O metodă practică disponibilă pentru practicieni se referă la observarea clienților. Dacă în decursul ședinței se ceartă în mod constant, nefiind de acord sau ignorând terapeutul, atunci ceea ce face acesta nu funcționează. Este un semnal că trebuie schimbate metodele. Aceasta
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Paris, 1942; ed. pref. Alexandre Cioranescu, Hildesheim - New York, 1973; Atol, Lisabona, 1953; ed. postfața Vasile Turculescu, București, 1999; Introduçăo à cultură classica, Lisabona, 1970; Un mito româno en la literatura portuguesa, Salamanca, 1971. Antologii: A fost odată..., pref. edit., Freiburg im Breisgau, 1951; Hespéria. Antologia de cultură greco-latină, Lisabona, 1970. Traduceri: Contoș romenos, Lisabona, 1944; Liviu Rebreanu, A foresta dos enforcados, Lisabona, [1945] (în colaborare cu Celestino Gomes); Novos contoș romenos, Lisabona, 1946 (în colaborare); Duiliu Zamfirescu, Vida no campo, „O
BUESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285914_a_287243]