7,075 matches
-
a celui ce le pune pe hârtie, Dimov construindu-și un model al dragostei absolute contrazis la tot pasul, și în primul rând de el. Tinută în frâu, reprimată, castrată, senzualitatea derapează în câte o aventură sordidă (fie ea și imaginară) neconsumată, și evocată apoi cu repulsie. Iar Lucia, adorata Lucia, este imaginată adesea în brațele altor bărbați, cu sadomasochismul "eroului" masculin din romanele lui Anton Holban. În 1948 (cam la jumătatea intervalului acoperit de corespondență), cei doi se căsătoresc, iar
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
mai multe explicații. Întâi de toate, probabil, speranța că, odată înrămate între co perte, ele, gândurile, chiar se vor lega și vor prinde, ca prin minune, coerența unei pledoarii scrise pentru o anume cauză, bună de apărat în fața unui judecător imaginar. Revăzându mi însă textele publicate strânse laolaltă, trebuie să accept că ele nu servesc o miză unică sau măcar dominantă. Destul de eterogene ca tematică, sunt relativ greu de sistematizat ori de dizolvat în același cocktail, motiv pentru care am optat
Gâlceava cu juristul din mine by Florentin Ţuca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1340_a_2745]
-
de clasă Elevii au la dispoziție opt minute să își imagineze viața lor cotidiană la vârsta de 28 de ani. Sarcina este introdusă în felul următor: elevilor li se spune că în jumătatea de oră următoare vor desfășura o călătorie imaginară în viitorul lor. Aceștia trebuie să își deruleze în minte mai multe imagini legate de următoarele aspecte: unde își imaginează că vor trăi (oraș, țară, continent), în ce fel de locuință, cu cine (familie, prieteni, animale de companie), cum vor
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
scânteietori. A fost elevul lui Gustave Moreau, în același timp cu Morrice și Matisse (care îi e prieten). Venea des la Institut. Când îl întâlneam pe stradă, schița de departe gestul unui mușchetar spadasin ce voia să-și spintece dușmani imaginari. își scotea frecvent ceasul de buzunar și îi deschidea capacul ca să ne arate o scenă erotică în email. Locuia în cartier cu noi, așa că ne întâlneam des. Visul lui era: o mare expoziție a pânzelor sale pe o scenă de
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
cele asociate funcționării vieții intime, sunt anunțate încă din secolul trecut. Secolul XX a deschis, în deplină cunoștință de cauză, această cutie a Pandorei sui generis și, pentru multă vreme de aici înainte, suportăm consecințele. Orlan și Hans Moravec. Cuplu imaginar, persoane reale. Un artist plastic francez (femeie), care își datorează celebritatea practicilor corporale cărora le servește ca suport și un cercetător american, cunoscut grație teoriei inteligenței artificiale pe care o expune în cărțile sale9. Cât despre Orlan, începe prin varianta
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
Cu Liviu Rebreanu și nu numai, apărut recent la Editura Academiei Române, a fost deja difuzat (despre el voi scrie într-un număr viitor). Despre volumul Neamul Rebrenilor am pomenit. Andrei Moldovan, critic literar și profesor la Beclean, pregătește un interviu imaginar cu prozatorul, sistematizând mărturisirile și interviurile, la sugestia și sub controlul lui Niculae Gheran, în volumul Liviu Rebreanu văzut de el însuși, în curs de apariție, estimată la începutul lui 2008. Dana Hiticaș Moldovan, de asemenea o cercetătoare locală, tânără
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
exotice", cel mai răspîndit, mai proeminent și mai reușit vers de tip italian rămîne fără îndoială endecasilabul iambic, versul sonetului petrarchist; după cum sonetele marchează, desigur, punctul cel mai înalt al poeziei lui Asachi. La cealaltă limită a unei scări prozodice imaginare, întîlnim versul de tip folcloric, octosilabul trohaic; romantismul, tot mai prezent, sfîrșește prin a-l influența și pe Asachi, mai ales în balade pe teme populare sau istorice (Jijia, Turnul lui But etc.). Cum ne explicăm această largă paletă? Poetul
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
un tabloid cu pretenții de cotidian și mă simt snobat decisiv... Citesc: Fălcosu i-a dat clasă lui Săpăligă. Puriul din nou în corzile lui }ețe. Nici o speranță pentru Briliant! Eroul de la Kosice îl contrazice pe Il Luce! (exemple evident imaginare n. a.). Ce înțeleg? Nimic. Mai exact, aproape nimic, ca într-o limbă în care știu gramatica și nu posed lexicul. Mă pricep la fotbal ca oricare. Dar, pentru că nu îmi dedic energia nervoasă urmăririi blaturilor și mișmașurilor din fotbal, nu
Fălcosu contra Săpăligă și cronicarii contra vântului by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9111_a_10436]
-
această perioadă în care conceptualismul, expresionismul și un simbolism de o anumită factură coexistă, se succed și se intersectează, va fi depășită repede și se poate observa cu ușurință că nu gestul instinctiv și nici glosele pe marginea unor lumi imaginare îl interesau cu adevărat pe artist. Ele sînt doar forme de contact cu idealitatea, mici tentative de ieșire din real, inclusiv din "realul" imaginației, și de a intra în culturalul acreditat și, de aici, direct în sfera imponderabilă a spiritualului
Marin Gherasim și albumul unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9148_a_10473]
-
toate șansele să aleagă aventurile unui sângeros războinic, un umil subordonat dobândește în fața calculatorului de acasă reflexe de dictator. Second life este pentru mulți tineri din ziua de azi substitutul complementar perfect al vieții lor cotidiene. O viață de împrumut, imaginară, care le rotunjește și împlinește propriile existențe reale. Nimic nu este însă nou sub soare și eseul lui Beigbeder se transformă într-un sublim omagiu adus literaturii, cea care, de mii de ani, ne permite să trăim vieți paralele, să
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
colo-colo, ca să-i găsesc locul cuvenit. Era grea. La propriu și la figurat. Ceva important din istoria teatrului românesc era în brațele mele. Cînd l-am cunoscut pe Paul Bortnovschi, nu am vorbit deloc despre teatru. Am făcut o plimbare imaginară prin Sinaia, locul unde s-a născut, locul pe care îl ador din motive extrem de subiective. Asta s-a repetat mereu și mereu, ca un prolog ritualic la orice discuție urma să avem. Începeam întotdeauna de la Peleș. Continuam cu povestea
Paul Bortnovschi by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9145_a_10470]
-
atrăgătoare chiar pentru populația dezorientată a momentului. Maneaua a devenit o valoare spirituală supremă tocmai pentru că în loc să aflăm de la televiziuni ce mai publică editurile, ce scriu revistele și ce gândesc scriitorii, compozitorii sau artiștii plastici, aflăm câte amante (reale ori imaginare) are Mădălin Voicu și în a câta lună e Andreea Marin. Și încă ceva: decizia zbirului Sassu de a-i împiedica pe angajați ai televiziunii să aibă o activitate profesională paralelă e de-a dreptul jenantă. E drept că Rodica
Mahalaua minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9246_a_10571]
-
ei ecouri spirituale vin din straturile adînci ale unui subconștient exersat la modelul moral și expresiv al icoanei și întîlnesc nevoia noastră eternă, explicită sau doar în stare latentă, de a ne regăsi în perimetrul unui sistem, fie el și imaginar, care să ne ofere garanția duratei. Iar Corneliu Baba și școala pe care el a creat-o au tocmai această vocație a trecerii dincolo de imagine,unde lucrurile par - și poate chiar sînt - stabile, încărcate de sens și atinse de adierile
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]
-
te înalți pe vârfuri pentru a săruta mâna unei doamne sau când, la oferirea unei flori, ești respins cu apelativul crud stârpitură, îți creezi o lume a ta, paralelă, în care batjocura sau mila semenilor nu mai contează. O lume imaginară, aprinsă de forța gândirii, și care este foarte bine ascunsă, sub măști succesive, de privirile prea curioase. Spre deosebire de restul eroilor romanului, care îl văd pe Babis exclusiv în dimensiunile lui fizice și-l iau, aproape toți, de sus, cititorii pot
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
zi cu zi, colcăitoare și nesigură, eterogenă și multicoloră, trivială și veselă, în vreme ce bizarul îi aparține integral autorului, ca un condiment necunoscut adus de undeva din Indii. Prin filieră colonială britanică, mă grăbesc să adaug. Asemănările cu personaje reale ori imaginare sunt indiscutabile, dar ele rămân, grație lui Radu Paraschivescu, pe parcursul tuturor narațiunilor, doar asemănări. Și nimic mai mult. Distanța dintre cotidianul recognoscibil și scriitura bufă din Bazar bizar e de aceeași natură cu diferențele dintre original și calambur pe care
Cronică anacronică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9267_a_10592]
-
Nu pot spune unde o să mă scoată. Romanul te duce unde vrea el. Galateia zâmbi. Îi aruncă o privire lui Zorbas și-ntrebă: - Dar pe cine-ți închipui că interesează viața amărâtului de Zorbas ? Nu poți să scrii o poveste imaginară care să facă senzație? - Zorbas al meu este în parte real și în parte imaginar. Galateia o ținea una și bună: - Oricât ai încerca, n-o să devină niciodată celebru. - Nu-mi pasă, spuse Kazantzakis. Scriindu-l mă amuz și sper
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
Îi aruncă o privire lui Zorbas și-ntrebă: - Dar pe cine-ți închipui că interesează viața amărâtului de Zorbas ? Nu poți să scrii o poveste imaginară care să facă senzație? - Zorbas al meu este în parte real și în parte imaginar. Galateia o ținea una și bună: - Oricât ai încerca, n-o să devină niciodată celebru. - Nu-mi pasă, spuse Kazantzakis. Scriindu-l mă amuz și sper să se amuze și cititorii mei. - Femeile știu mai bine ce vor cititorii și mai
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
de fugă. Mizeria căminului studențesc românesc, pe care o cunoaștem, este nu doar surprinsă aici, dar investigată cu voluptate, până la scârbirea totală a cititorului (pp. 92, 110). Iar când scenele realiste pline cu dejecții se răresc, apar, ca o compensare imaginară, pasaje fabulatorii, onirice (de noapte sau de zi) ale protagonistului-narator, în care onania și scatologia se impun alternativ. Dacă v-am iertat de un decupaj naturalist, de unul "fantasmatic" nu veți scăpa. Ajuns la mare cu Luminița și stând în
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
diferite ale expresiei lor orale. Mai simplu spus, prin rularea unor discursuri, cu tot cu vocabularul, gestica și mimica, clișeele și comportamentele personajelor. Să vedem două exemple, decupate din cele mai haioase proze ale volumului. Primul e definitoriu pentru preocupările și sintaxa imaginară a copiilor. O fetiță de grădiniță rămasă singură acasă vorbește, vorbeșe - și ne cucerește: "Doamna e serveră. Face ochii mici și țipă. Vocea ei sună ca o pungă cu șurubele ruginite. Noi ne prefacem că dormim și ea iese pe
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
nr. 3 al aceleiași publicații a polițiștilor și vameșilor gluma se îngroașă. Sub mențiunea In memoriam (între timp scriitorul decedase) amintita publicație reproduce (e un fel de a spune!) poemul lui Paler Avem timp, apărut prima oară în volumul Scrisori imaginare din 1979 (v. și în ediția din 2007, Ed. Historia). Este "reprodus" poemul (și fotografia autorului) atât că poemul din volum număra 21 de versuri, iar acela din Pro lex (sic!)... 103 versuri! Cineva, nu se știe cine, l-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9369_a_10694]
-
putea rosti, la forța cuvîntului, a poeziei, a rock-ului mai presus de orice. Cei de la Phoenix fugiseră deja la mijlocul anilor optzeci. Datorită lui Pittiș, generația mea, cel puțin, le-a cultivat, în absență, legenda. Datorită lui Pittiș, am cutreierat imaginar, pe străzile Londrei, la Taverna cu pricina, am simțit că sînt în centrul unei lumi și nu la marginea ei, în spatele Cortinei de Fier, acolo unde și visele riscau să fie blocate la mantinelă. Datorită lui Pittiș am înțeles, atunci
Mica Sirenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9364_a_10689]
-
al aprecierilor acordate tutelarului Sainte-Beuve, a cărui galerie de bărbați iluștri emulează cu personajele lui Balzac ori Proust. Irepresibila impresie de lectură se contrage în formulă principială: Dacă obligația romancierului este înainte de orice aceea de a insufla viață unor făpturi imaginare, cu atît mai mare este meritul criticului sau al istoricului literar de a fi concurat pe scriitorii de imaginație, prin talentul învierii nu numai a unor opere uitate sau în cel mai bun caz clasate, dar și a unor figuri
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
s-ar fi sinucis, de altfel n-ar fi fost prima lui tentativă de acest gen, de vreme ce, asemenea marelui pianist Arthur Rubinstein, a încercat să se spînzure pe la 20 de ani, cînd suferise o condamnare în România pentru o vină imaginară, la fel ca și alți deținuți aruncați în închisori și de regimul antonescian și de cel comunist, închisori care s-au transformat pentru mulți într-o adevărată școală - vezi cartea lui... și a lui... cum naiba-i spune, dealtfel el
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
reale, ceea ce poate provoca instaurarea stării închipuite. "Ipohondrii se vor îmbolnăvi până la urmă de-adevărat. Nemulțumiților li se va lua darul. Înțelepciunea populară mai spune că de ceea ce ți-e frică nu scapi, gândurile se materializează în forme deja modelate imaginar". Citind - ca pe o convingătoare poveste - Puterea cuvintelor, mi-am amintit de una din scrierile lui Al-Gahiz (sec. 9), în care un sultan plătea poveștile cu "ideea de bani". Totuși, ce lume dincolo de Ocean! Hipnoterapia o fi având rezultate concrete
Metafora vindecătoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9406_a_10731]
-
rataților. * În bestiarul uman, cel mai pitoresc se situează aventurierii, boemii, pe care nimic din adâncuri nu îi poate ține să își consume energia sufletească într-o continuă caval cadă a risipirii, a schingiuirii prin excitante, într-un sfâșietor asalt imaginar asupra existenței, în care epuizarea împinge ființa spre revelații care exclud orice împlinire, dar nu zădărnicia și deloc desăvârșirea. Acești oameni sunt o introducere anarhică la sfințenie. Veritabili avocați ai oralității universale, cu ființa răvășită de miracole (ca să creeze măcar
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]