1,575 matches
-
timp mitic, fie în spații exotice boreale, astrale, onirice), metempsihoza, copacul sacru, codrul, floarea albastră, pasărea, lumina etc. - Literatura creează eroi excepționali (atipici) puși în situații de excepție. Personajul romantic (geniul, magul, îngerul, demonul, daimonul, Lucifer, Prometeu, Hyperion) este sentimental, imaginativ, visător, contemplativ, dilematic, solitar, interiorizat, însetat de absolut, răzvrătit, dinamic etc. Reprezentanți: - Lirica romantică: Alphonse de Lamartine, Alfred de Vigny, Alfred de Musset, George Gordon Byron, Percy Bysshe Shelley, William Wordsworth, Heinrich Heine, Novalis, Giacomo Leopardi, A. S. Pușkin, Mihail Lermontov
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prezentată întro formă subiectivă sau simbolică“ (Conceptele științei literaturii). Prin resurecția baladei de către poeții Cercului literar de la Sibiu se suprimă frontiera dintre genuri, obținându-se „liricizarea speciei“. Astfel, pentru Ștefan Augustin Doinaș termenul baladesc semnifică „o situație poetică [...] o zonă imaginativă, unde epicul și dramaticul se scaldă în lirism“. Poeții neomoderniști și postmoderniști (Marin Sorescu, Mircea Ivănescu, Emil Brumaru, Leonid Dimov, Mircea Cărtărescu etc.) exploateză maximal resursele lirismului narativ, fiindcă „narativul poate configura o experiență subiectivă (lirică), construiește lumi imaginare dependente
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
În al doilea rând, cunoașterea reprezintă temelia oricărui progres al societății omenești. Mai mult chiar, umanitatea nar fi urcat treptele civilizației și culturii fără valorificarea tuturor formelor de cunoaștere - științifică, experimentală, pragmatică, artistică, religioasă - și a tuturor căilor cognitive (rațională, imaginativă, intuitivă, afec tivă, senzorială etc.). Cercetările științifice, de exemplu, au adus în viața noastră tehno logiile moderne de informare și comunicare ce permit accelerarea proceselor cognitive. În concluzie, se poate afirma că actul cunoașterii rămâne mereu un miracol ce ne
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ales, la modalități indirecte de caracterizare. Acestea se concretizează prin acțiunile și opțiunile personajului, prin relațiile cu alte personaje (cu Irina, de pildă: Îi răspund conștiincios, dar grăbit), prin detalierea comportamentului și idei lor sale. De exemplu, gândirea creativă și imaginativă, capacitatea de a proiecta mental aventuri închipuite sunt sugerate prin enunțul: Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu ima ginația sute de romane a căror
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
povesti pe baza unor fapte și evenimente istorice. El nu există în realitate, iar oamenii care formează o societate acționează în diverse direcții, multe dintre ele contradictorii și pentru variate scopuri, interese. Sensul este oare liantul fictiv al unor coerențe imaginative numite "narațiuni"? Societatea nu există drept monolit și nu a putut fi transformată în așa ceva nici de Hitler, nici de Stalin, nici de Pol Pot sau de alții. Ceea ce trăiesc modernii este marea iluzie că societatea, în ansamblul relațiilor ei
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Majoritatea comentariilor și gloselor sunt însă adevărate contribuții de istorie literară, menite să ilumineze și mai intens aspecte mai puțin cunoscute, spuse doar pe jumătate sau uneori, ca în cazul lui Ion Barbu, ascunse sub preș. Barbu Cioculescu, spirit epic, imaginativ, inspirat, versatil și stilist ironic, este un om de atitudine. Franchețea își dă mâna cu gustul infailibil de a aprecia, de pildă, ediția de poezii postume ale lui Ion Caraion, îngrijită de Emil Manu. Criticul discerne "calitatea indubitabilă de material
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
subiect și reglarea distanței analitice, nu se poate manifesta exclusiv față de sfera universului imaginar al operei analizate. O forță a înțelegerii actului creator este indispenabilă tocmai obiectivității actului critic. Ideal este ca natura criticului să fi primit, dublîndu-se astfel, capacitatea imaginativă și în sensul creației propriu-zise, vocația Autorului. Fără a spune că excelența în domeniul artei devine și condiția sine qua non a competenței critice, G. Călinescu lua în discuție situația complementarității de esență între substanța artistului și cea a criticului
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
fapt ofițer sună mai bine, ca un ofițer singuratic ce are de înfruntat inamici cu duiumul și peste care-ar putea da pretutindeni. Asta nu-i rău. Ca să piardă timpul pînă se va duce la Alin, a decis să iscodească imaginativ trecătorii întîmplători de pe poziția unei bănci dintr-un parc din centrul orașului, zonă pe care băieții din gașcă o evitau. Ei nu puneau niciodată piciorul în afara cartierului. Problema era că trei stropi de ploaie ce-au fost atrași de nasul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Moromete. Marin Preda are vocație narativă, reprezintă epicul pur, narează interesat de amănunt, gest, mimică. E o proză de analiză a unui scriitor realist, anticalofil, precis în relatare, concis în stil, care apelează mereu la stilul indirect liber, nu exclude imaginativul și fabulosul, mitologia realismului, enigmaticul. Ilie Moromete se schimbase. Din el rămăsese "doar capul lui de humă arsă". Cei care l-au dușmănit, s-au potolit, Tudor Bălosu devenise binevoitor cu vecinul său, Guica amuțise. Moromete se apucase de negoț
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mai serios posibil, atenția asupra pericolului cu care ne confruntăm în ceea ce privește exactitatea informațiilor furnizate de o ecranizare. Este știut faptul că majoritatea scenariilor adaptate după române tind fie să modifice, dintr-un spirit exclusiv comercial, conflictul cărții, fie, dint-o imposibilitate imaginativa la nivelul imaginilor vizuale, să sară peste o serie de amănunte care, uneori, apar drept cruciale în opera scrisă. Pe cale de consecință, există pericolul că elevul să rămână cu un set de informații eronate, iar performanțele sale la evaluări să
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
ce presupune existența unui cadraj destul de strâns că sursa ei să nu se vadă. Deși Eliade nu descrie un cadraj, acesta rezultă inevitabil din ajustarea privirii la subiectul imaginat. Privirea se adaptează natural după obiectul privit. La fel si vizualizarea imaginativa. Dacă, de exemplu, privim inscripția de pe un timbru aflat pe o masă de expoziție, ne vom apropia acel timbru până când putem o vom putea vedea clar. Iar dacă ne imaginăm această inscripție, vom vizualiza timbrul în întregimea să, si nu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
momentului? Nu este inconștiență din iubire adevărată trăire a clipei?15 se întreabă Cioran. Sentimentul iubirii îmbină în persoana iubită transcendență și intimitatea într-un complex simultan în care sexualitatea ocupă o poziție care ține de realul subiectiv, dar și imaginativ. Iubire spirituală între sexe diferite nu există, ea fiind doar o subiectivare a transfigurării persoanei iubite care doar da iluzia spiritualității, crede Cioran. Cioran suferă cu voluptuozitate pentru o iubire la care nu primește răspuns, de aceea eternă, dar obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
rigoare și exactitate analitică, dar asta nu înseamnă că el renunță la anumită prudență în aplicarea metodei, lucru de observat chiar în studiul despre Creangă, unde surprinde încă de la început includerea "scriitorului energic și vioi" în paradigma temperamentelor senzaționale. Spre deosebire de "imaginativi" sau "sentimentali", care pornesc de la idei abstracte în rodirea imaginației, memoria lui Creangă îl înserează unei categorii "de ordine senzațională" în creativitate, datorită crede Iorga unei sanguinități cu totul deosebite în sfera cerebrală, aceasta fiind cea care determină abundența senzorială
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
care este scrisă piesa, diferit de cel al lui Creangă, deși la fel de "cult", de prețios, de ceremonios. Ca Sadoveanu, Iorga își impune și aici o limbă a sa proprie, care se vrea autentică, fiind în realitate artificioasă, lipsită de vervă imaginativă. N. Iorga rămâne primul mare exeget care l-a consacrat pe Ion Creangă în clasicitate. Mircea Scarlat și posteritatea lui Creangă Implinirea, la 1 octombrie, a 130 de ani de la debutul lui Ion Creangă, în Convorbiri literare, cu povestea Soacra
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
-ul nu este stăpîn al jocului politic. Protectorat american în spiritul SUA, Italia va suferi șocul intervenției brutale a reprezentanților și a banilor săi: accentuarea influenței Washingtonului și sciziunile socialiste anti-unitare vor bruia total jocul politic, anihilînd deschiderea celui mai imaginativ partid 3. Eliberarea nu a fost așadar decît pentru o perioadă neînsemnată, după începuturile glorioase ale rezistenței? Totuși, perioada a alimentat în mod global memoria colectivă comunistă pînă în anii șaptezeci, asigurîndu-i legitimitate, tradiție istorică și referință permanentă. Puțini vor
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
și finanțe. B. Persoana ce aparține tipului artistic este total opusă ca și personalitate tipului convențional. Astfel, acești oameni preferă activitățile ambigue și nesistematice ce implică forme expresive de scriere și exprimare verbală sau vizuală. De cele mai multe ori sunt oameni imaginativi, intuitivi, independenți ; în același timp sunt dezordonați, emotivi, nepractici. Cele mai probabile sunt grafica și reclama. C. Tipul de persoană realist presupune implicarea în activități de manipularea fizică a obiectelor. Calitățile pozitive caracteristice sunt: spontaneitate, stabilitate, simț practic. Părțile mai
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3112]
-
vederea, auzul, vorbirea, creativitatea, gândirea și inteligența. Putem considera că este format din două emisfere: Emisfera Stângă, responsabilă de gândirea liniară, pas cu pas, logică, segvențială și analitică și Emisfera Dreaptă, responsabilă de creativitate, privirea de ansamblu, pătrunderea conceptelor globale, imaginativă. Creierul privit ca întreg și care funcționează prin informația pe care o primește de la simțuri, pe care o păstrează în memorie, o analizează, o procesează și o transmite prin canale de comunicare în gândire, creier care controlează atât funcțiile fizice
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2930]
-
omul urmărește satisfacerea nevoilor sale elementare nutriția și reproducerea , valori ale vieții indispensabile supraviețuirii individului și a speciei. Spre deosebire de animal, apetențele s-au diversificat la om într-o multitudine de dorințe adesea contradictorii și care, pe deasupra, sînt susceptibile să fie imaginativ exaltate. Această diferență are o importanță atît de mare pentru toate evoluțiile ulterioare, încît nu putem să nu o menționăm. Devenit conștient, omul trebuie să mediteze asupra vieții intime a dorințelor lui, care, valorificate conform promisiunilor lor de satisfacere, devin
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
conținutul său intim și trăit direct. Explicația nu poate fi aici decît descriptivă, adică funcționarea inconștientă este inaccesibilă controlului conștient. (De altfel, dacă ar fi accesibil, controlul nu ar putea decît să-i deranjeze automatismul reglat.) SUBCONȘTIENTUL este o funcție imaginativă și simbolică. Raporturile sale cu supraconștientul și el o funcție simbolizantă impun o evoluție detaliată în scopul ajungerii la înțelegerea naturii funcționării supraconștientului. Funcționarea subconștientului exprimă dorințele contrarii realității (dat fiind faptul că sînt imaginativ exaltate), care, din această cauză
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
reglat.) SUBCONȘTIENTUL este o funcție imaginativă și simbolică. Raporturile sale cu supraconștientul și el o funcție simbolizantă impun o evoluție detaliată în scopul ajungerii la înțelegerea naturii funcționării supraconștientului. Funcționarea subconștientului exprimă dorințele contrarii realității (dat fiind faptul că sînt imaginativ exaltate), care, din această cauză, nu pot fi satisfăcute prin intermediul replicii organice automate a inconștientului și cărora, în plus, conștientul refuză să le împrumute capacitatea lui de realizare logică. Fiind imaginativ exaltate, aceste dorințe materiale sau sexuale nu mai pot
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
exprimă dorințele contrarii realității (dat fiind faptul că sînt imaginativ exaltate), care, din această cauză, nu pot fi satisfăcute prin intermediul replicii organice automate a inconștientului și cărora, în plus, conștientul refuză să le împrumute capacitatea lui de realizare logică. Fiind imaginativ exaltate, aceste dorințe materiale sau sexuale nu mai pot fi deci realizate nici cu ajutorul acțiunii reflexe a inconștientului, nici cu cel al reflecției conștiente, nici automat, nici logic. Ele nu mai pot fi exprimate decît într-o manieră ilogică. Rupte
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
compromis. Odată restabilită continuitatea înțelegerii logice, dorințele pot în sfîrșit să regăsească ieșirea spre descărcarea reală, cu singura condiție, totuși, ca acest control conștient să reușească în final să înlăture nu numai forma simbolică, ci și deformarea energetică datorată exaltării imaginative. Această traducere nu este așadar doar descriptivă: ea constituie o intervenție vitala și nu este doar una de natură teoretică, ci și esențial practică. Ea nu este posibilă decît sub forma unui EFORT INTROSPECTIV, care contrazice și desființează promisiunile imaginativ
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
imaginative. Această traducere nu este așadar doar descriptivă: ea constituie o intervenție vitala și nu este doar una de natură teoretică, ci și esențial practică. Ea nu este posibilă decît sub forma unui EFORT INTROSPECTIV, care contrazice și desființează promisiunile imaginativ exaltate pentru a le recupera energia sustrasă anterior controlului conștient. Desființînd estomparea afectelor, introspoecția spiritualizantă face ca dorința refulată să devină nu numai accesibilă, ci și acceptabilă pentru conștient. Datorită acceptării greșelii comise, refularea, cauza funcționării maladive și patogenice, este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și morbidă își pierde condiția de existență, rațiunea ei de a fi, și dispare. Traducerea simptomului simbolic în limbaj conceptual are deci o valoare terapeutică, într-o lucrare publicată anterior, Psihologia motivației, autorul a demonstrat că la baza oricărei exaltări imaginative se află un sentiment de penibilitate legat de dorințele iraționale. Acest sentiment de penibil și insuportabil, culpabilitatea, nu este deloc produsul interdicțiilor impuse de educație (așa cum consideră psihanaliza), ci indiciul unei dereglări a nevoii esențiale (și supraconștiente) a naturii umane
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
visul nocturn conține, ca sens ascuns, adevărul asupra stării dezordonate a dorințelor individului, tot astfel visul supraconștient și colectiv, mitul, ar conține ca sens ascuns adevărul dorinței de armonizare, comună tuturor indivizilor speciei implicate în dezarmonizarea dorințelor și în exaltarea imaginativă a acestora, în mitologiile tuturor popoarelor, scopul ideal al acestei dorințe esențiale, realizarea ideală a armoniei și calitatea umanii idealizată supraconștient, este însă exprimat prin simbolul "divinității". Este în fond vorba despre efortul de definire din punct de vedere conceptual
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]