1,629 matches
-
mi-o croiești anume Din mângâieri, săruturi și pasiune, Suspine ce brodesc viu al meu nume Și trupul tău, ce vrea să mă-nsușească. Și nici mișcarea-n univers a firii, În revoluții, haos și cădere, Nu e de-așa imbold împinsă-n vrere De dulci păcate-n spasme de plăcere, Ca mine - tu când mă supui pornirii. Ce-mi ești și ce îți sunt? Gândiri ... Citește mai mult Nicicând în mâini mai nobilă podoabăCa sânii-ți suferinzi de-o sărutare
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
pe care mi-o croiești anumeDin mângâieri, săruturi și pasiune,Suspine ce brodesc viu al meu numeși trupul tău, ce vrea să mă-nsușească.Și nici mișcarea-n univers a firii,În revoluții, haos și cădere,Nu e de-așa imbold împinsă-n vrereDe dulci păcate-n spasme de plăcere,Ca mine - tu când mă supui pornirii.Ce-mi ești și ce îți sunt? Gândiri ... IV. DIN VĂI DE LUMINĂ, de Cruți Cristian , publicat în Ediția nr. 1064 din 29 noiembrie
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
Să trecem acum și cel din urmă prag, acela al panviziunii niramiene. În 1508, sub oblăduirea aprigului papă Iuliu al II-lea, Michelangelo (care începuse să se iscălească, de pe atunci, și „sculptor”) avea să înceapă, cu mărturisită caznă și în contra imboldurilor sale lăuntrice de „cioplitor” decorarea tavanului Capelei Sixtine de la Vatican, operă murală încă fără egal în întreaga istorie a picturii. Doar Michelangelo a mai putut, după cincisprezece ani, să se întreacă pe sine când, la stăruințele lui Paul al III
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
sprijină din ce în ce mai greu pe referent), eul se străduiește, cu disperare, să supraviețuiască într-o lume fără suport, fără coordonate, fără repere: “Singurătatea e, uneori, atât de stranie,/ Ca un amurg deasupra pădurilor arse...”. Și atunci, în urma unei revelații, a unui imbold venit din străvechimi de istorie și din stră-adâncimi de suflet, eul (egoul, eliberat, paradoxal, de orice urmă de egoism) pleacă, solitar, în căutarea sensului pierdut. Consemnarea acestei călătorii, jurnalul ei, se află în paginile cărților pomenite mai sus. E drept
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
să ascult activ și cu empatie zbuciumul altora. Mă ajută și pe mine în propia Devenire când ofer un umăr plin de iubire altora. 3. O persoană creativă și inspirata.Daca pot oferi măcar un moment de plăcere sau de imbold spiritual cuiva este o realizare măreață pentru mine. 4. Aproape de propiul sine 5. Mereu cu Dumnezeu în suflet. Credință este combustibulul meu. De fapt când mă simt singură mă întreb ce fac greșit? Cum de am închis ochiul interior? Și
CUM SIMT EU SA FIU de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/348501_a_349830]
-
de aceasta, doar ne-am căsătorit din dragoste. Când ne-am întâlnit pentru prima dată la un seminar al procesatorilor, ne-am dat seama că suntem făcuți unul pentru celălalt. Amândoi eram văduvi și întâlnirea noastră ne-a adus un imbold și un suflu nou. Viața nu s-a sfârșit prin pierderea celor dragi. A mai apărut o oportunitate dată de viață de a gusta și în continuare din plăcerile unui cuplu ai căror parteneri se iubesc cu adevărat. - Ce frumos
FRAGENT 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345301_a_346630]
-
diplomatice, științifice și literare ale Uniunii Europene și din celelalte state ale lumii. Nota editorului: Simt datoria de a scrie câteva rânduri despre această carte pentru cititor. Această lucrare a fost adunată și pusă în forma aceasta de către autor la imboldul meu. Autorul dorea mai demult această reunire într-o singură carte a vieții sale. Am lucrat trei ani la elaborarea formei actuale. La un moment dat, profesorul a cerut un termen extrem de scurt pentru a vedea primul exemplar. Am promis
O NOUĂ EDIŢIE A ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT de CAROLINA STROE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345448_a_346777]
-
deși ajunsesem la vârsta de 40 de ani, nici nu-mi propusesem să public, nici nu începusem să mă iau în serios. La Festivalul de la Suceava, au fost niște întâlniri benefice pentru mine, oameni care mi-au dat încredere și imboldul de a trece la o altă etapă. În primul rând, criticul literar, renumit eminescolog, prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru, care făcuse parte din juriu și mi-a spus că i-au plăcut mult textele mele, reținuse chiar anumite pasaje
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
-și ude buzele cu picuri de apă, sfredelea scoarța pârjolită, găsind rădăcini de mestecat. Alteori, slăbit, se mulțumea cu ceva mărăcini uscați și înnegriți de cenușa picată dinspre tării când și când... Mai demult, când vlaga nu-l abandonase, exersa imbolduri ancestrale de vânător... Ultima oară, își amintea lehămetit, deja cu brațe slabe și vedere istovită, depășise imposibilul. Ochise o pasăre sleită de puteri ca și el, căzută pe-o parte, cu ciocul întredeschis după aer și apă. O prinsese și
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
cătând izbăvire și pentru sete. Atunci zărise nu departe conturul unui cactus-butoi, verde-albăstrui, năltuț cât un pitic, înhăimurat cu o pelerină de spini curbați. Și, fără veste, o undă veselă îi netezise matern fruntea dârată de îngrijorări, dându-i mare imbold la mers. Găsise Fântâna-deșertului! Când fusese lângă ea, crestase cu vârful cuțitului cât borta cuibului de pițigoi din învelișul cerat, sorbind cu nesaț din răcoritoarea sevă, simțindu-se alinat, puternic, gata de drum. Drept e, nădăjduia și-n ploile răcoroase
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
dreapta și la stânga piramidei sunt două figuri: una reprezintă poezia, și alta - filosofia. Înălțimea totală a monumentului e de 8 metri [...].”, p. 24-25 Răsunetul statuii în presa și în rândul personalităților vremii a fost diferit, nelispind invidiile și răutățile. Un imbold pentru ieșeni pentru a se mobiliza în realizarea monumentului a fost inaugarea unei statui dedicate lui Eminescu la Galați la data de 16 octombrie 1911. Eforturi pentru construirea de monumente dedicate lui Eminescu în același timp se făceau și la
SERATELE “EMINESCU, JURNALISTUL”, INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376979_a_378308]
-
marele rapt. Cu gândul la vorbele lui tata, spuse la supărare când întâmpina încăpățânarea calului care nu se lăsa condus de hățuri, dar nici măcar de căpăstru. Atunci am auzit cuvântul ,,Povod”, acel a duce calul de căpăstru și dintr-un imbold nedefinit încă, am scris mare pe o foaie imaculată: ,,Daris Basarab...POVOD...roman...București 2000”. Și a început să curgă. Vedeam totul atât de clar, încât nici nu mi-a trecut prin gând să fac un plan, să mă gândesc
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
stele! -Dragilor, se exaltă de moment Doc, să-i zicem măcar strofa întâi a imnului școlerilor! -Să uităm, cum spunea latinul de brevitate vitae, să ne bucurăm! adaugă Solitarul eclatând din toată ființa-i. -Carpe diem! finaliză îndemnurile Patriarhul și imboldul său vivant contrastă pentru prima oară cu înfățișarea austeră și măreață dedusă și din statură, și din părelnica sa neclintire. Oricum, sufletul său adolescentin evadase acum printre ei și avea să se refugieze în sobrietatea-i la sfârșitul scurtei vacanțe
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
mână'n mână...) Să mergi așa, ținându-te de mână Atât amar de timp, pe drumul greu ... Și nu a fost ușor, senin, mereu, Dar n-am lăsat ca răul să rămână. Un geamantan de cărți și cutezanță Au fost imboldul pasului spre mâine. A fost și cozonac, a fost și pâine, Și clipe de alint și de romanță. Pe urmă, casa, pruncii ... Viitorul A galopat și i-am văzut cum cresc Frumoși și împliniți în mod firesc, Venit-a vremea
MÂNĂ N MÂNĂ ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377957_a_379286]
-
continuu, fiind mai tot timpul nervoși, agresivi, predispuși să răspundă necontrolat la orice provocare venită din afară. Mă lovesc zilnic de asemenea reflexe, pe care le înțeleg, și de care nu scap nici eu. Astăzi, de pildă, nu simt nici un imbold pentru scris, nici pentru altceva, deși, îmi amintesc, o începusem destul de abrupt de dimineață. Plăcuța cu inscripția „ infirmerie” mă atrage ca un magnet și nu-mi pot reprima dorința se a-i face o vizită lui Voquin. La intrare mă
DRUMUL APELOR, 20 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376320_a_377649]
-
în condițiile în care sexul nu are nimic în comun cu morala! ), statul cu fața în sus, în duna statului în genunchi sau în picioare, care reprezintă idealul masculin în materie. Cu toate acestea, nu pot depăși faza de experiment, imboldurile care se trezesc în mie, din adormire, rând pe rând, dorul de ducă, de aventură, fiind unul dintre ele. Doamna Florescu nu are soluții miraculoase la toate provocările vieții, nici eu nu am remedii pentru toate umorile ei, încercăm amândoi
DRUMUL APELOR, 39 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376328_a_377657]
-
inconștient de ceea ce făcea. Se gândi că trebuia să-i mărturisească Leei nebunia pe care o comisese, din grijă și dragoste pentru ea, dar nu era sigur că acest lucru mai contează. Privea tot mai des către ușă, împins de imboldul imperios de apuca taurul de coarne. Demult, liniștea domnea în casă, semn că toți dormeau, așa că porni ca un condamnat să-și înfrunte soarta. Deschise ușa dormitorului, dar scoase un strigăt și sări în lături, speriat. În cadrul ei, Lea stătea
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
inconștient de ceea ce făcea. Se gândi că trebuia să-i mărturisească Leei nebunia pe care o comisese, din grijă și dragoste pentru ea, dar nu era sigur că acest lucru mai contează. Privea tot mai des către ușă, împins de imboldul imperios de apuca taurul de coarne. Demult, liniștea domnea în casă, semn că toți dormeau, așa că porni ca un condamnat să-și înfrunte soarta. Deschise ușa dormitorului, dar scoase un strigăt și sări în lături, speriat. În cadrul ei, Lea stătea
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
mai simplu decât să spui ... ,,dă-l în... de doctor, să-și vadă de bolnavii lui!”. - Aveți atâtea cărți de literatură apărute. Puteți să ne spuneți când v-a apărut prima carte? Cum decurge procesul scrierii unei cărți? Care e imboldul sau muza dvs.? - Primele două cărți au apărut în 1997, în tandem. Ambele de proză scurtă, una Spectru intim, relatând diverse episoade sau secvențe din viața mea de fiecare zi în postură de chirurg, cea de a doua, Trei bisturie
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
Balerina stă neclintită/ Pe raftul cu scriitori.” (Balerina bibelou). Pe un alt palier idiomatic, dar cu similară îndrăzneală metaforică, metampsihică și metamorfică, Menuț Maximilian aduce cu „Trenul vieții” surprinzătoare „Rădăcini în cer”, într-o răsturnare a totului, pornită dintr-un imbold pe care l-am putea crede necesar inițiatic: „O apă cât universul/ Peste gândurile mele./ Inima e prinsă/ În sertarul de sus./ Nici vântul nu mai bate/ Prin patria mea.// Acolo, sub stânca roșie,/ Stă sângele strămoșilor./ Rana de pe cuțit
DANIEL MARIAN DESPRE MENUŢ MAXIMINIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375958_a_377287]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > MONDO FIASCO Autor: Râul Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Peste-nșelătoare liniști vârf de aisberg imperial în panda Ciocniri aleatoare puncte imbolduri franțe linii Brauniene smuciri în haosul ce lumi înghite Șed non satiata entropia bulimii ancestrale Triunghiul bermudei gaură neagră Volume aplatizate în plan Plane înfășurate în linii Linii înfășurate în puncte Puncte sorbite de orbul punct zero Cronofag răsucind tentacule
MONDO FIASCO de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376025_a_377354]
-
sonuri răsfrânte-n culori nemaivăzute îmbrățișarea bosonilor în marea de iubire lupta luminii... XIV. MONDO FIASCO, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1475 din 14 ianuarie 2015. Peste-nșelătoare liniști vârf de aisberg imperial în panda Ciocniri aleatoare puncte imbolduri franțe linii Brauniene smuciri în haosul ce lumi înghite Șed non satiata entropia bulimii ancestrale Triunghiul bermudei gaură neagră Volume aplatizate în plan Plane înfășurate în linii Linii înfășurate în puncte Puncte sorbite de orbul punct zero Cronofag răsucind tentacule
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
hâde orgolii la mascaradă fundăturilor Omphalos de duzină pe tobogan Amețit de căderea-i zisă zbor printre mormolocii câtă frunzăiarbă Neștiind nimic de barbă ... Râul Constantinescu ... Citește mai mult Peste-nșelătoare liniști vârf de aisberg imperial în pândăCiocniri aleatoare puncte imbolduri franțe liniiBrauniene smuciri în haosul ce lumi înghiteSed non satiata entropia bulimii ancestrale Triunghiul bermudei gaură neagrăVolume aplatizate în planPlane înfășurate în liniiLinii înfășurate în punctePuncte sorbite de orbul punct zeroCronofag răsucind tentacule-n delir continuu împresoară inimi sori ochi
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
de aceasta, doar ne-am căsătorit din dragoste. Când ne-am întâlnit pentru prima dată la un seminar al procesatorilor, ne-am dat seama că suntem făcuți unul pentru celălalt. Amândoi eram văduvi și întâlnirea noastră ne-a adus un imbold și un suflu nou. Viața nu s-a sfârșit prin pierderea celor dragi. A mai apărut o oportunitate de a gusta și în continuare din plăcerile vieții de cuplu, când partenerii se iubesc cu adevărat. - Ce frumos! Mă bucur pentru
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376628_a_377957]
-
adjudecăm. Încăpățânați purtăm mărțișor la piept și povestim despre ritualurile și obiceiurile de acasă, momind-o cu amintirile copilăriei românești. Pentru că primăvara nu are nimic de-a face cu plimbarea unor planete prin sistemul solar; e-o stare de spirit, imbold irezistibil al trezirii la viață. De fapt, cei care se plimbă suntem noi. - Duminică ne ducem în plimbare în Poiana a Treia!, decreta mama, așa, din senin, într-o zi ca oricare alta, după ce venea din curte și-și descălța
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]