3,483 matches
-
climă mai blândă, ceea ce ar pune probleme de adaptare, cu costurile suplimentare aferente și riscurile asociate neîndeplinirii obiectivelor de productivitate scontate. Configurația de producție care generează un cost la nivelul celui de la „Vache” se poate aprecia ca fiind rară. Inimitabilitatea. Imitația ar consta în „reproducerea” sistemului de producție care generează lapte la costul obținut de „Vache”, calitatea considerându-se ca fiind o condiție sine qua non. În mod teoretic, imitarea ar însemna reconstituirea identică a fermei în altă zonă, după modelul
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Chineză. Producătorii chinezi beneficiază de mână de lucru ieftină și, în unele cazuri, de tehnologie performantă pentru producția de masă a ramelor de ochelari. Cum produsul nu prezintă nici din punctul de vedere al designului vreun element insurmontabil pentru copiere, imitațiile de toate tipurile sunt realizate pe scară largă în China. Pentru „certificarea” sursei de inspirație, aproape toți ochelarii chinezești au imprimate la comandă etichete de tipul „Made in Italy” sau „Design in Italy”. Această manieră de lucru nu îi împiedică
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Le Dormeur éveillé, din culegerea lui A. Galland, Mille et une nuits), unde, cu un nestins chef de chiolhanuri, reapare inevitabilul Mitică. Detașat și voalat ironic față de canoanele genului, de lentoarea și exagerările îndătinate, naratorul cultivă și echivocul parodic (Poveste. Imitație). Printre snoavele pe care le urzește (Norocul și mintea, Fără noroc, Minciună), una, intitulată Mamă, este prelucrată după Anton Pann. În proză, traduce basmul Făt-Frumos cu moț în frunte, după Charles Perrault, și - folosindu-se de o versiune franțuzească - Curiosul
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
misiune istorică, revista, subintitulată „Literar. Critic. Artistic”, crede că va fi „Cerberul care va apăra, cu vigoare cenzorială, porțile Demnității omenești de năvala mistificatorilor cartelați”. Mijloacele de „pază” și „protecție” a valorii și concordiei sunt cele verificate în timp: refuzul imitației, spiritul de independență, luciditatea critică, stigmatizarea mediocrității, condamnarea imposturii și neacceptarea lirismului de circumstanță. Față de acest program pretențios, realizările sunt mai mult decât modeste. Se publică mai ales poezie (Eugen Constant, Savin Constant, I. Gr. Periețeanu, Constantin Barcaroiu, Al. Iacobescu
CONDEIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286358_a_287687]
-
centrală. Lucrarea cercetează fenomenul cu mijloacele sociologiei moderne a literaturii și a mentalităților, definindu-l în raport cu trei factori: formarea publicului, geneza textului și apariția autorului. Cronologic, investigația subîntinde intervalul de la începuturi până spre sfârșitul secolului al XIX-lea: drumul de la imitația pură la cea autohtonizantă (N. Filimon) și la momentul când - argument esențial - „forma își integrează organic mentalitatea istorică în ficțiunea epică” (prin I. Creangă, I. Slavici și Duiliu Zamfirescu). Teza cea mai controversată a lui C. privește originea romanului românesc
COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
că introducerea unei perspective cognitive într-un model de învățare socială (Bandura, 1977) permite o mai bună înțelegere a multiplilor factori implicați în apariția și întreținerea abuzului de substanțe psihoactive. Este vorba aici de mecanisme de învățare prin observație și imitație (părinți și copii de aceeași vârstă) în sfera întăririi sociale, a autoeficienței și a dezvoltării de sisteme de credințe asociate. Studiile efectuate de Liddle și Hogue (2001) au arătat că problemele de introversiune și de extroversiune și consumul de droguri
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
mai simte în poem ce este expresie a existențialului și ce reprezintă clișee luate de la decadenții francezi. Este ca un ser care, odată intrat în circulația sanguină a poeziei, nu mai poate fi identificat. În fond, ceea ce contează în procesul imitației este rezultatul. Toți imită mai mult sau mai puțin, observa T. S. Eliot, numai la poeții proști se vede ce-au luat și de unde, poeții autentici asimilează rapid și bine modelele. B. trăiește, așa-zicând, într-un mod naiv și
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
temele grave ale existenței. Poezia plictisului provincial, poezia târgului blestemat, copii după „pozele” decadenților, manierism patetic, teama de universurile umide, fragilitatea ființei în fața elementelor, invenție poetică limitată și reluări obsesive într-o lirică astenică, ingenuă în măsura în care ingenuitatea se înțelege cu imitația modelului - toate acestea sunt adevărate sau de multe ori adevărate, reale. Dar există ceva mai profund în această poezie a spațiilor închise și a singurătăților compacte, și anume sentimentul de gol al existenței și de gol istoric, senzația de surpare
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
atacul extinzându-se și asupra „Sămănătorului”, ceea ce îi va atrage simpatia cercului de la „Românul literar și politic”. Înzestrat cu o abilitate rară, chiar cu talent, B. nu are forță de creație, nici cultură suficientă și, ca urmare, e predispus la imitație. Inițial, îl imită pe Coșbuc, apoi pe Eminescu, ale cărui poeme le transcrie, diluându-le. Ambițios, încearcă și o Poveste a Omului, precum și ample poeme istorice (Ultimul vis al lui Bonaparte, Moartea lui Mihai Viteazul), dar orice emoție e strivită
BECESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285674_a_287003]
-
pe 1844 îi apare traducerea unei ode a lui G. R. Derjavin, cu un conținut religios. În 1848, el tipărește, într-o foaie volantă, ca și Iraclie Porumbescu, o Odă la soborul clirosului Bucovinei. În calendarul pe 1854 figurează o imitație a lui B. după celebra odă a lui Derjavin, Dumnezeu. În același an, îi apar într-o broșură poeziile Preotesele vădane și Imnul văduvelor preotese. Limba poeziilor sale este curată, lipsită de împrumuturi străine, cu o ortografie neinfluențată de etimologismul
BLAJEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
celor autentici, francezi sau germani. „Larg om la suflet este romanticul nostru și cel dintîi șmecher dintre toți șmecherii noștri, vă încredințez de asta... chiar din experiență“ - ne spune paradoxalistul, sugerîndu-ne că a trecut și el prin această școală a imitației. Și a trecut. „Duelul“ său, purtat iarăși de unul singur, cu ofițerul este un argument în acest sens. Cît privește romantismul „pragmatic“ pe care-l ridiculizează la alții, acesta este și istoric. De fapt, romantismul rus se vulgarizase de un
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Luban-Plozza, 1969). Când tratamentul este iminent, purtarea în ansamblu a aceluia care însoțește copilul - părinte, rudă apropiată sau prieten -, capătă o importanță hotărâtoare. Dacă aceștia manifestă o comportare anxioasă, lipsă de reținere sau atitudini greșite, acestea pot deveni modele de „imitație socială”, care declanșează anxietatea, chiar dacă în trecut copilul nu a avut nici o experiență traumatizantă. Acești însoțitori sunt mai degrabă o pacoste, deși au cele mai bune intenții. Experiența a arătat că tratamentul dentar ulterior este mult ușurat dacă unul din
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Mai mult, reformarea unui stat în materie civilă este rareori efectuată fără violență și confuzie, dar descoperirile poartă binecuvântarea cu ele și conferă beneficii fără a cauza durere sau necazuri cuiva. Iarăși, descoperirile sunt și au fost noi creații și imitații ale lucrărilor lui Dumnezeu...”. O asemenea convingere puternică în privința științei și a descoperirii a prezervat de-a lungul câtorva secole, ideile din care s-a nutrit Economia clasică a dezvoltării. Chiar dacă progresul cunoașterii nu a constituit o preocupare distinctă a
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
alte reprezentații prin mijlocul cărora el poate fi referit la obiecte. El este așadar predicatul unui județ posibil (eventual), bunăoară "Fiecare metal e un corp". Funcțiile inteligenței se vor putea afla dar cu toate de vom putea expune întotdeauna funcțiunile imitații în județe. Capitolul următor ni va arăta că acesta se poate efectua. DESPRE FUNCȚIUNEA LOGICĂ A INTELIGENȚEI ÎN JUDEȚE Dacă abstragem de la tot cuprinsul unui județ și ne-ndreptăm atenția numai asupra formei intelectuale din ele, găsim că funcțiunea cugetărei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
parului se construiau casele și gospodăriile, și așa lua ființă un nou sat” (vezi alte practici și credințe similare la 73, pp. 305-306 ; 114, pp. 199-200). Pentru mentalitatea populară, astfel de practici rituale privind întemeierea unui microcosmos nu sunt decât imitații ale gestului primordial prin care Demiurgul a întemeiat macrocosmosul : „Dumnezeu umblând pe ape a înfipt toiagul și s-a făcut pământ” (23, p. 15 ; pentru imagini analoage, vezi 100, pp. 65 și urm.). Sau alt fragment dintr-o legendă cosmogonică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
invoce isprăvile sau numele celui de-al doilea, dar cum să-l imiți? Creștinismul umanizează din nou, îl încarnează pe supraom. Sfîntul devine omul de rînd, domnul-toată-lumea. Stil de viață aparent comun, condiție socială banală sau accesibilă. De unde apare emulația, imitația, atracția. Biserica inversează regula antică. Eroul scapă de moarte fiindcă este erou. Sfîntul devine sfînt murind. Moartea unui om îl poate "diviniza" și mormîntul îi devine altar. Formidabil. Toată lumea va muri într-o zi, în vreme ce un nemuritor homeric sau virgilian
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
delict anume". Să ne oprim un moment. Nu există decît formulări juridice pentru a da consistență ideii conform căreia cuvintele acționează și ucid. Există concepția noastră în mod spontan intelectualistă sau platoniciană asupra actului, ca urmare logică a unei premeditări, imitație a unui model ideal preexistent, punct final al unui proiect conștient, la început formulat cu voce tare și în scris. Dacă forțele politice de la Nabucodonosor încoace nu ar fi fost convinse că articolele, cărțile, strigătele și manifestele au o valoare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
care va cunoaște mai puține ascunzișuri secrete decît Imperiul Otoman. URMĂRIREA Am observat că fiecare nou mijloc de transmisie este asimilat celui vechi (tipărirea manuscrisului, cinematograful teatrului, radiodifuziunea telegrafului fără fir, televiziunea radioului etc.). El traversează astfel o fază de imitație. Consecința este o defazare între instituția de control și invenția care trebuie controlată. Puterile, surprinse, au fost luate pe nepregătite. Cine reglementa manuscrisul? Biserica. Tot ea va avea în grijă tipăriturile. Deși nu dispune de mijloacele necesare. Așa că-i pasează
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sau accidentali, contopirea tuturor acestora având ca rezultantă matricea stilistică. Aceasta este un complex inconștient care, odată fixat, rămâne imun la orice bombardament al conștiinței. Apropiindu-se de sociologism și nu doar în măsura în care teoria despre matricea stilistică arată inconsistența teoriei imitației Blaga deschide cale unor interpretări ale raportului individ-colectivitate. "Inconștientul ni se descoperă ca o realitate psihică-spirituală statornicită în orizonturi care îi aparțin, funcționând suveran după propriile sale norme, grație unei închegări de atitudini, accente, și năzuințe, puternic constituite, și care
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ele nu sunt deloc specifice culturii germanice. În multe societăți tribale bărbații tineri formează grupuri distincte. Cluburile băutorilor bărbați jucau un rol important în vechea Grecie. Collegia romane, numite și corpora sau sodalitia, erau încă dinainte de înregistrările istorice menționate ca imitații ale modelului grecesc. Toate aceste grupuri erau familii artificiale care se diferențiau, ca și familia naturală, de lumea exterioară. Ele aveau propriul lor ethos special. Uneori ele jucau un rol în specificarea obligațiilor morale ale membrilor sau chiar, ca în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
înțelegere a corpului creștin. Într-o perioadă, în Evul Mediu corpul lui Hristos era transformat într-un corp ale cărui suferințe puteau fi înțelese de omul obișnuit și cu care acesta se putea identifica. Aceaste abordări, la fel ca și Imitația lui Hristos au reînnoit experiența creștină a compasiunii pentru vecin, bazată pe imaginea suferinței altora ca fiind a sa. "Medicii medievali au crezut că au găsit o explicație medicală pentru compasiune, observând modul în care organele din interiorul corpului răspund
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
luat formă inițial, în zilele întunecate ale secolelor întunecate, ele lucrau în acest sens, dar fervoarea religioasă și creșterea orașelor au dat comunității medievale în Paris un înțeles aparte. În orașe se făceau simțite două curente unul religios, cel al imitației lui Hristos, dezvoltându-se o seamă de stabilimente de sprijin al celor bolnavi, săraci etc., și unul corespunzător eliberării surprinse în sintagma hanseatică. "Dezvoltările medievale în domeniul economic și religios au împins sensul locului în direcții opuse, o disonanță ale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
încă se resimt în timpurile noastre. Economia orașului dădea oamenilor libertatea acțiunii individuale pe care nu o puteau avea în altă parte; religia orașului crea locuri în care oamenii aveau grijă unii de alții. "Stadt Luft macht frei" se opunea "Imitației lui Hristos". Această tensiune accentuată dintre economie și religie a produs primele semne ale dualității ce marchează orașul modern: pe de o parte, dorința de eliberare din legăturile comunitare în numele libertății individuale; pe de altă parte, dorința de a găsi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
spre un individualism pronunțat. La baza ierarhiei sociale se observă tendința spre un colectivism ce vizează instinctiv păstrarea tradițiilor. Identificat și la celelalte popoare, acest antagonism capătă la noi forme aparte. La nivel supraordonat, duce la apariția ciocoilor și politicianiștilor, imitații ridicole, decădere morală, în loc de apariția industriașilor ș.a. La bază se observă un conservatorism înrădăcinat în misticism. "Românul din clasele de jos (...) crede, mai curând, că ceea ce face lumea toată este singura lege de purtare a omului cuminte" (Rădulescu-Motru, 1996: 87
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
implicată aici. "Solidaritatea este opera sacrificiului conștient, este ultima verigă în înălțarea morală a voinței, pe când "gregarismul" este o stare impusă de împrejurări și de tradiție" (Rădulescu-Motru, 1998: 235). O societate marcată de un suflet gregar este una supusă puternic imitației. Avem aici explicația apariției sufletelor nediferențiate, nimic altceva decât ceea ce noi numim nediferențiere comunitară. Membrii unei astfel de societăți, "având sufletele puțin diferențiate, lasă drum liber imitației, și aceasta se întinde de la o margine la alta a țării, pe când o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]