1,552 matches
-
Moldovei, fiind aliați ai turcilor. Când Soliman Magnificul va ocupa Tighina și sudul Basarabiei va fi prefăcut în raiaua Benderului, la 1540, tătarii s-au așezat în toată zona numită Buceac, fiind un factor permanent de dezordine la graniță, de imixtiune în treburile interne ale Moldovei . De-abia la sfârșitul secolului al XVIIIlea, în condițiile slăbirii Turciei și ridicării Rusiei, Moldova și ce-a mai rămas din ea după 1812, a fost scutită de raidurile prădalnice ale tătarilor, care, asemenea strămoșilor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
măsură pentru energia termică a blocului. Vom avea femeie de servici exclusivă, container de gunoi propriu și spațiu independent pentru plimbatul câinilor noștri. Nu vom tolera cariceala de către dulăi străini a Belei, orice înciotare considerând-o imediat ca o gravă imixtiune în politica noastră. Conducta de căcat de la subsol va fi prevăzută cu vană de frontieră, pentru ca nici un gram de rahat federalist să nu spurce efluviile noastre revoluționare exprimate pe cur. De asemeni, vom castra toți gândacii de bucătărie. Culorile naționale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
realizeze gesturile în ordinea gramaticală a limbajului verbal. Deși acest procedeu este specific începătorilor, el este considerat greșit de specialiștii acestui domeniu și de către persoanele surde însăși. Aici se aplică principiul ,,Când ești la Roma, fă cum fac romanii”. Orice imixtiune într-o limbă, oricare ar fi ea, nu este luată în considerare de nativii acelei limbi. În descrierea semnelor am folosit următoarele prescurtări pentru structurile manuale și nemanuale ale gesturilor: 6 Onu,C., Dicționar al limbajului mimico-gestual religios, Editura Universității
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
rămâne consubstanțial întreprinderilor teoretice, sau care poate caracteriza până la un punct detașarea contemplatorului. Chiar și acestuia din urmă, însă, îi rămâne sarcina de a participa emoțional la povestea operei, de a "prelua" din încărcătura "ofensivă" și din tensiunea ei. Acea imixtiune a elementului caracteristic misterului face ca, și în receptare, cuvintele (ca reprezentanți ai clarității hermeneutice) să își găsească greu calea către definirea adecvată și cuprinzătoare a operei (Gadamer afirma că: "limba pare adesea nepotrivită să exprime ceea ce simțim. În fața prezenței
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
un interior astmatic. Le vine să se suie pe pereți de nervi. Și-atunci mănâncă o banană. După care iar se împing, se adulmecă și delimitează porțiuni din spațiu cu propriile lor corpuri. Cvartet pentru o lavalieră testează rezistența la imixtiunea celuilalt în spațiul vital al fiecăruia, în pielea care nu-și mai permite luxul fizic singurătății pentru că este lipită de porii celor din jur. În cabina în care picioarele și mâinile se îmbârligă până când nu mai poți discerne contururile unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
libertăți moderne, specifică societăților democratice (după cum argumenta Ronald Dworkin, un filosof american liberal, citat adesea în carte): autonomia procreativă. Autenticitatea unei democrații stă în recunoașterea acestei libertăți de a alege, de a controla rolul în procreare, pentru fiecare femeie, și imixtiunea statului în aceste decizii nu poate fi decât nefastă. Dacă eugenia era interdicția de a te reproduce, ingineria genetică e motivată tocmai de acest drept la reproducere. O altă distincție pe care o face autoarea e cea între legalitate și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
multe mijloace, pentru a lupta nu este decât unul, să lovești în adversar” Panait Istrati Pare un blestem pentru istoria, cultura și știința acestui popor tendința perenă de a-i fi orientat parcursul istoric, sau de a fi cenzurat prin imixtiuni, minimalizări sau chiar deturnări, gesturi din partea unora care de-a lungul timpului, vremelnic sau nu, și-au găsit adăpost pe aceste plaiuri binecuvântate de Dumnezeu și populate de un popor pașnic, primitor, dar veșnic aplecat cu fruntea în pământ din cauza
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în sarcina CNI. Orice demers cu privire la cadrul instituțional este inițiat de consiliu, nu de către Senat. CNI acțio nează ca o interfață, iar în ultimul an acest sistem a func ționat pentru protejarea independenței operaționale a insti tuției din perspectiva unor imixtiuni politice cu un puternic carac ter subiectiv, din partea unor parla men tari care au făcut subiectul unor investigații. „Sentimentul de independență s-a creat și nu mai poate fi luat înapoi“ Interviu cu Cristi Danileț, judecător și membru al Consiliului
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
consimțământul ei. Prin această dispoziție, ea ține în mâna ei dezvoltările prosperității noastre și toată conducerea statului»”... Să se observe că prin însuși faptul că Rusia dispunea, în capitala fiecărui Principat, de un reprezentant cu drept de control și de imixtiune asupra afacerilor interne ale țării, pe când Poarta n-avea dreptul să întrețină un asemenea agent, înrâurirea și puterea Curții Protectoare, erau neasemănat sporite față de acele ale Curții Suzerane. Dar găsim în ambele Regulamente un paragraf care, mult mai cu desăvârșire
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
vremea respectivă, turcii se temeau de Biserica Catolică, dominantă în tot vestul Europei; exemplul edificator este catedrala Sfânta Sofia din Nicosia, care a fost transformată și funcționează și astăzi ca moschee, în timp ce bisericile ortodoxe își împlineau misiunea ecleziastică aproape fără imixtiuni musulmane. În cele trei secole de dominație otomană, contactele dintre principatele române și Cipru s-au menținut, mai ales pe plan uman și cultural și s-au intensificat, cu precădere în perioada domniilor fanariote, când limba greacă pătrunsese treptat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
regelui Carol al II-lea, care l-a dezamăgit, ca și pe alți susținători dealtfel. Elegant sau precaut, noul șef de partid nu l-a atacat de la început pe rege, ci camarila din jurul său, pronunțându-se, pe bună dreptate, împotriva imixtiunii monarhului în guvernare. Este posibil ca și această dezamăgire să fi contribuit la acceptarea reîntregirii PNL în 1938. În acest context este cu atât mai importantă informația autoarei că un număr însemnat de fruntași ai partidului (C.C. Giurescu, V. Papacostea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
unui minim de calitate pentru prețul plătit.[...] o politică de conservare prin valorificarea optimă a zăcămintelor sub raportul calității derivatelor. În acest scop statul va trebui să renunțe la politica de excesivă fiscalitate. Comerțulmăsuri de garantare a libertății comerțului Înlăturarea imixtiunii statului în gospodăriile private. Garantarea pe viitor a libertății absolute a circulației bunurilor prin desființarea măsurilor restrictive legiferate și de ordin administrativ. Măsuri de ajutorare a comerțului Unificarea legislației comerciale pe întreg cuprinsul țării Reorganizarea camerei de comerț și industrie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
demonstrații de stânga, cu lozinci, manifeste și discursuri. E vorba de tineri, care merg la marș de bună voie, și se bucură din plin de petrecerea tovărășească de după el. Romanul este scris ca narațiune, fără pretenții de hibridizarea genurilor, fără imixtiunea lirismului ori încercări gen Desperado de a șoca lectura în toate chipurile posibile. E o povestire simplă, tradițională, cu urme clare de flux al conștiinței în modul cum sunt analizate perosnajele din interior, chiar dacă totul e relatat la persoana a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
alături de cuvinte vechi, ale căror valențe expresive sunt intuite și valorificate de Eminescu (apătoșit, aiduc, arendaș, asuda, atârnător, bizuință, diferință ș.a.), remarcăm termeni neologici, de proveniență variată și din diverse domenii de cunoaștere (antipod, bizar, blama, celular, cromograf, electivitate, imigrație, imixtiune, stipendiu ș.a.). Declarându-se împotriva "neologismelor netrebuincioase" și ironizând excesul de neologisme din presa vremii, Eminescu pledează pentru echilibru și chibzuință în preluarea cuvintelor străine, subliniind necesitatea adaptării termenilor neologici la specificul limbii române. Selecția cuvintelor este guvernată de un
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
caricaturală, etc.; - numele personajelor nu sunt întâmplătoare; asocierea numelui propriu se face cu o imagine sau cu un complex de imagini de la o singură ființă concretă; deci, asocierea nu se face cu o noțiune generală; - numele (chiar prin sonoritate, prin imixtiunea asociațiilor de idei) nu sunt indiferente; în operele comice sunt, de regulă, folosite nume care să semene cu personajul și să-l caracterizeze: prin conținut noțional; prin asociații cu medii comice; etc.; unele nume sunt exagerate, șarjate; ex.: Trahanache, Cațavencu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
păcate, nici în prezent, subminând așezarea religioasă. Există două modalități de manifestare a politicului în Ecclesia: prima vizează subordonarea Bisericii intereselor unui anumit partid politic sau grupări politice, iar cea de-a doua vizează intrarea oamenilor Bisericii în activitatea politică. Imixtiunea politicului în Biserică este posibilă prin interpretarea în sens apusean a formulei "primatul spiritualului", care desemnează dreptul Bisericii de a se amesteca în treburile statutului. Această conotație nu se aplică în Ortodoxie, unde Biserica și Statul sunt două instituții care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
preoții, în calitate de reprezentanți ai Ecclesiei, își arogă dreptul de a funcționa în sfera seculară. Nae Ionescu reușește să explice diferența fundamentală care se stabilește între autonomia bisericească și acțiunea politică 5. Puterea politică sau corpul politic nu a renunțat la imixtiunea flagrantă în viața Bisericii, luând în considerare avantajele electorale ale acestei situații. Autonomia formal căpătată este inoperantă cât timp Biserica este controlată de un partid politic. În perioada interbelică, pe fondul apropierii campanilor electorale și al intensificării luptelor între partidele
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a întâmplat recent în viața Bisericii Ortodoxe, prin crearea unui adevărat haos, ea având rădăcini mai vechi, în perioada interbelică. S-a mers atunci până la ideea bizară a fondării unui partid clerical, prin introducerea unui punct de vedere strict catolic imixtiunea directă a Bisericii în lumea seculară refuzându-se supunerea la disciplina canonică. De fapt, nimeni nu contesta preoților dreptul la opinie sau la anumite opțiuni, fiindcă, în calitate de cetățeni liberi, nu puteau fi indiferenți la problemele cetății. Dar în perspectiva prozelitismului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de simbolică. Prin urmare, catalogarea de către Nae Ionescu a spiritului cezaro-papist și protestant în care a fost scrisă pastorala patriarhală nu ține de domeniul sofismului, ci de cel al realității efective 14. Manifestările cezaro-papiste înregistrate de Nae Ionescu variază de la imixtiunea în problemele interne ale Eparhiei Argeșului (Zece mii de lei și o pastorală, 27 aprilie 1930) sau ale Vadului (Duminica, 19 mai 1930), până la autoacordarea dreptului de a emite brevete și decorații (Duminica, 31 martie 1931). Introducerea "Ordinului Patriarhului Miron" nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
poarte în primul rând grija de a asigura lui Dumnezeu, în sufletul și în fapta oamenilor, ce este a lui Dumnezeu. O puternică viață spirituală, o dezinteresare măsurată de statul politic și economic, o independență absolută față de încercările lui de imixtiune, o strașnică delimitare a ființei ei, prin reintrarea în legea lui Dumnezeu"29. Filosoful român va face mereu astfel de constatări, indiferent de partidul aflat la guvernare, întrucât toți acești oameni politici sunt reprezentanții unor structuri laice, iar "autonomia cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
-o de a scăpa total de intruziunea politicului în viața ei, consacrându-se misiunii sale sfinte. Sesiunea Congresului bisericesc din 1929 a demonstrat două aspecte semnificative: 1) în Biserică se face politică și încă una primejdioasă -; 2) conducerea Ecclesiei facilitează imixtiunea politicului în domeniul religios. În aceste condiții, Nae Ionescu considera cu îndreptățire că operația de deparazitare a Bisericii rămânea una actuală, chiar "într-o formă acută". Mai mult, filosoful român identifica elementele de corupție ale vieții bisericești care subminau structura
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a științelor în care studiul teologiei să urmeze epistemologiei clasice. Dacă acest lucru este dificil de realizat, atunci să se permită laicatului creștin competent în problemele religioase să pătrundă în teologie. Cu siguranță, teologii au obligația de a superviza această imixtiune a laicatului creștin, dar nu de a-l desconsidera, așa cum se întâmplă în prezent, în Biserica Ortodoxă Română. Laicatul creștin poate aduce o prospețime și o noutate de formulare, pornind de la dimensiunea trăirii directe a valorilor religioase de care teologia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
137: "Iar prima îndatorire a Sfântului Sinod este să ia în discuțiune evenimentele întâmplate în Biserică în răstimp și să respingă cu ultimă energie legea d-lui Lapedatu, ca o îndrăzneață încercare de anulare a autonomiei Bisericii Ortodoxe și de imixtiune a guvernului în dreptul de legiferare în materie religioasă, care nu poate reveni decât exclusiv Bisericii". 19 Nae Ionescu, Scrisoare deschisă Înalt Prea Sfinției Sale, domnului domn dr. Miron Cristea, Patriarh al României, în "Cuvântul", an III, nr. 950, 8 decembrie 1927
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
armată). Atunci când statul a renunțat, prin acordarea autonomiei, la drepturile lui de suveranitate asupra Bisericii, a făcut-o pentru că a recunoscut acestei instituții o altă structură decât cea a așezărilor lumești. Prin aceasta însă, i-a negat și dreptul de imixtiune în treburile politice, ca una ce administrează o împărăție care "nu e din lumea aceasta". Pentru stat, deci, autonomia este de ambele părți reciprocă. Căci, de îndată ce Biserica se coboară între cele lumești, ea cade în domeniul de acțiune al statului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
informațiune la dispoziție. Dar, după vechea metodă infamă, ei au stat în spate; și au împins înainte pe mirean. Dacă nu ar fi existat mireanul, nu ar fi existat nici actul acesta politic deschis, cu viziera ridicată". 32 Nae Ionescu, Imixtiuni politice în Biserică, în "Cuvântul", an VI, nr. 1712, 27 ianuarie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 443: "Biserica e datoare să respingă orice încercare de imixtiune a oamenilor politici în treburile ei. Cu atât
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]