6,265 matches
-
lumii în sublim și sacru. Și totodată transcenderea spre supremele piscuri ale gândirii. * Ca atare ochiul transcendental vede dincolo, în sfera principiilor ultime, a unei logici originare, dar poate vedea și dincolo de ea, de înțelegerea noastră, așa cum are loc în Imnul creației din Rig Veda. Acesta se termină straniu și bulversant: Cine știe care este adevărul ? Zeii s-au născut după nașterea universului. Cum s-a născut acesta ? "O știe poate el din care toată firea a luat început;/ Și fie că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
transcendental. Cel de "al treilea ochi" atribuit de poet lui Oedip în finalul poemul In lieblicher Blaue, este de fapt ochiul lui Hölderlin. Cu ochiul său trans empiric a văzut Hölderlin "o lumină filozofică" la fereastra sa. Că viziunea autorului Imnurilor se află pe un plan de transcendalitate dificil de întrevăzut, se reflectă în afirmația lui Heidegger potrivit căreia, după două veacuri, germanii nu sunt încă pregătiți să-l înțeleagă pe Hölderlin. Analog, nici românii, nu sunt pregătiți să-l înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Beethoven, Schubert Aceștia au văzut că aparent paradoxal armonia, adică finitudinea cea mai perfectă, dezvoltă puterea magică de a elibera spre infinit sufletul, spiritul: un infinit al armonizării cosmice prin dizolvarea în inefabil. Cvartetul nr. 132 al lui Beethoven cu "Imnul de mulțumire către Dumnezeu", moartea Isoldei wagneriană, Simfonia neterminată a lui Schubert sunt exemple de culminații ale privilegiatului al treilea văz. În lipsa acestui văz stă ineficiența eliberatoare a muzicii "moderno-moderniste" producții confuze antimelodice ale disonanțelor, ale stridențelor, care torturează auzul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
axiologică are loc sub semnul universalului. De subliniat, sentimentul cosmic este, ipso facto, emoție a minții. Tensiunea spațio-temporală devine tensiune filozofică. a. Desfășurarea macrocosmică spațială și temporală, îmbinată cu fiorul cosmic, cu infinitatea tensiunii gândirii, are loc, de pildă, în Imnul Rigvedic al creației sau tabloul în desfășurare echivalent din Scrisoarea I eminesciană. De asemenea în viziunea vechilor egipteni piramidele și raporturile lor cu marile coordonate ale universului, supradimensionarea statuilor, expresia privirii îndreptată dincolo, spre transcendent exemplu absolut bustul reginei Nefertiti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sa proprie, realizările artistice constituie o realitate pe care omul o consideră absolută axiologic, fixate pentru eternitate. Sunt "zilele nemuritoare ale omului", de care vorbea Pindar, "prezentul etern" de care vorbesc Platon și Nietzsche. Arta este absolutul uman: Rigveda și Imnurile lui Hölderlin, piramidele egiptene și Partenonul, Afrodita din Cnide praxiteleană și cele trei Pieta ale lui Michelangelo, autoportretele lui Rembrandt și Van Gogh, concertele pentru pian ale lui Mozart, simfoniile lui Beethoven, Tristan și Isolda wagneriană. Popoarele s-au stins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
exuberanța universului, Doamnă cu multiple măreții ! Calea ta este semănată cu lumini, atingerea ta face să se nască flori, trena rochiei tale mătură un dans de stele și muzicile tale cu note felurite își află ecoul prin lumile fără număr! Imnurile adresate vieții de Tagore sunt de mare puritate și frumusețe, un elan liric pasionat incluzând atât ființarea de aici, cât și cea din spațiul morții, înțeleasă ca șansă a eternității alături de Unul. Volume precum Grădinarul dragostei, Fugitiva, Lebăda, Coșul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
chiar în forma rănită în care se află actualmente, precum și Panteonul roman. O bucurie solemnă și pioasă neîntreruptă este muzica lui Bach, bucurie a unui cor de îngeri muzica lui Mozart, iar eroica, dramatica muzică a lui Beethoven culminează cu Imnul Bucuriei din ultima sa simfonie. Melancolie infinită, răscolitoare, dar și tonifiantă, purtătoare spre înălțimi emană muzica lui Schubert, iar "melodia infinită" wagneriană, preluată apoi mai ales de Richard Strauss, exercită magia ființării pure. Bucuria creației Pindar afirma că poeții, dotați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
magia ființării pure. Bucuria creației Pindar afirma că poeții, dotați fiind cu privilegiul de a primi insuflarea zeilor, pot afla divinele adevăruri pe care muritorilor nu le este dat să le priceapă. Cine înfăptuiește frumosul arde slava lui cu văpaia imnurilor de glorie." Urmând lui Pindar, Hölderlin scrie în romanul Hyperion, una din cele mai semnificative poeme privind bucuria darului divin al creației: Numai o vară, una singură, dăruiți-mi, puternice Zâne, Și-o toamnă în care să se pârguie cântu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a suferit o comutare radicală datorită liricii lui Hölderlin, căreia i-a și dedicat o inspirată carte, în care adevărul cel mai tulburător constă în afirmația potrivit căreia poporul german nu este încă pregătit pentru a-l înțelege pe autorul Imnurilor. Preferința îndreptată către gânditori precum cei sus amintiți se datorește faptului că adevărul uman este poetic, este creația imaginarului nostru grecescul poiein însemnează a face, a crea pe când silogismele filozofice pot păcătui prin uscăciunea lor, alături de vana pretenție de absoluitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
în sensul că omul, care confiscă întreaga posibilitate de a fi, totalitatea Ființei, este condamnat la reluarea sisifică a aceeași formule existențiale a durerii, a răului și a pieirii, Nietzsche aduce o inovație radicală acestui concept. Opera sa fiind un imn adus vieții umane, purtată la cea mai înaltă frumusețe și puritate spirituală, consideră că se vor întoarce identitar mereu și mereu numai cei care au meritat viața, pentru că au afirmat-o, au slăvit-o, au iubit-o la înalt patos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ne vom referi la ambiguități aflate la acel pol înalt al gândirii enigma Genezei. Este vorba nu de ambiguități intenționale create de un poet, și deci descifrabile, ci de ambiguități absolute, adică închise posibilității omului de a le dezlega vreodată. Imnul cosmogonic rigvedic se încheie cu o dublă ambiguitate: "Și fie că Unul a creat lumea, fie că nu a creat-o, aceasta doar cel a căror ochi din cer ne veghează, el știe... Dar poate că nici el nu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ideatică indisolubil, pentru că armonia este cea care întemeiază onticitatea în lumea umană și ne induce aprioric certitudinea ființării. Dar, repetăm, totodată sensurile operei trebuie să iradieze infinit așa cum are loc, de pildă, în lirica lui Pindar, robaiyatele lui Omar Khayyam, imnurile lui Hölderlin, Luceafărul, tablourile lui Leonardo da Vinci, sculpturile lui Michelangelo, triada de aur Bach, Mozart, Beethoven etc. Ca atare, operele de artă sunt produsul unei suferințe metafizice: simțul, conștiința axiologică a omului încearcă să depășească o lume a pătimirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
loc către Eter, care este Totul: "Vino la Deschis, prietene... Deschide-te către Totul... către Eter". Și este deosebit de semnificativă afirmația lui Karl Jaspers, potrivit căreia "nebunia" lui Hölderlin deschidea fereastra către absolut, acolo unde, în acea perioadă semiobscură, autorul Imnurilor scria că nici un temerar nu-l putea vedea față în față, pentru că "s-ar prăbuși în flăcări". Poemul lui Giacomo Leopardi, Infinitul, începe cu un motiv prezent și în alte creații ale sale, refugiul în natură, evocat mai cu seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Înnegurat? dep?rtare" (E. Papu). De remarcat ar fi ?i faptul c? vocală „a" se afl? În toate cuvintele acestui vers, la mijloc adev?rât? ax? de simetrie În jurul c?reia poetul Înal?? catedrală să de sunete din care solemnul imn Închinat dep?rt?rilor „se r?sfrânge În vaste ecouri" (E. Papu). De altfel, locul ?i importan?a accentului În cuvânt l-au preocupat Întotdeauna pe Eminescu, poetul care consideră c? „limba str?mo?easc? e o muzic?"; În concep
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o harț? a fenomenelor pe care un tei le stârne?te În lumea vegetal?, sau chiar asupra celorlal?i tei? Cum este perceput mirosul teiului de c?tre În???i teii? Ce semnifică?ie, ce rost are el? E un imn, e un semn, e un ritual, un limbaj infinit nuan?at? [...] Brusc, am În?eles epitetul eminescian ad?ugat teiului: tei sfânt Deodat? am priceput adâncimea percep?iei eminesciene asupra teiului. Da, tei sfânt, tei sfânt, teiul poetic, neelucidabil, tulbur
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Sărat, convoi cu ZEKE, răsună cântecele lui Moscopol, se văd scene de la încoronarea de la Alba-Iulia, secvență din „Pe aici nu se trece”, imagini cu Ficior, Vișinescu, turnători, ultimii comandanți de la Periprava și Râmnicu Sărat, acelasi imagini de la Cântarea României cu imnurile, cu soții Ceaușescu, Canalul Dunăre Marea Neagră, Macarele, Macarele, Dobrogea o grădină etc. Imagini de la demonstrațiile oamenilor muncii de 23 august, 1 mai, dar și de la mitingul din 21.12.1989, cănd mulțimea a strigat HUO și a fugit în panică
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
antică. Prima ceremonie s-a desfășurat la Universitatea Sorbonne în Paris, Franța. CIO este o organizație non-guvernamentală, non-profit și creatoare a Mișcării Olimpice. CIO servește drept umbrelă a Mișcării Olimpice. Organizația recunoaște toate drepturile privind simbolurile olimpice, steagul, motto-ul, imnul și 36 Jocurile Olimpice. Principala responsabilitate a sa este de a superviza organizarea Jocurilor Olimpice de vară și iarnă. Mișcarea Olimpică este constituită din CIO, Federațiile Internaționale pe Sporturi (FIS urile), Comitetele Naționale Olimpice (CNO uri), Comitetele de Organizare a Jocurile Olimpice (OCOG
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în 1965, după mai mulți ani de negocieri, CIO a decis să permită RDG-ului să participe la Jocurile din Mexico City cu propria sa echipă. Pentru a evita orice conflict ulterior, RDG și RFG au avut aceeași uniformă, același imn național, iar drapelele lor au avut ca emblemă cele 5 inele olimpice. Recunoașterea Comitetului Olimpic al RDG-ului a fost o victorie la nivel diplomatic. b) în decembrie 1966, 32 de țări africane au creat „Consiliul Suprem al Sportului”. Reprezentanții
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ostracism și șovinism. Dincolo de aceste valori intrinseci ale sportului, alte norme și valori inerente mediului său înconjurător sunt propagate.”30 În jurul anilor ’60 a existat o tendință prin care se dorea desființarea ceremonialului de premiere a învingătorilor cu drapel și imn din timpul Jocurilor Olimpice, tendință accentuată la jumătatea deceniului al șaptelea, sub pretextul că simbolurile naționale reprezintă, în timpul concursurilor sportive internaționale, sursa naționalismului și șovinismului. Mai mult decât atât, s-a sugerat interzicerea purtării de către sportivi sau de echipe a unor
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în state suverane sau cele mici adoptă o politică de deschidere către CIO, conform căreia recunoașterea olimpică reprezintă o punte de acces spre recunoașterea de către organizațiile internaționale (ONU este cazul Sloveniei, NATO). Pentru a obține recunoașterea ca stat suveran (cu imn și drapel proprii), liderii politici ai RDG-ului au urmărit mai întâi recunoașterea olimpică. Aceasta Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 77 presupunea ca arborarea drapelului în competițiile sportive internaționale să fie permisă și în țările membre
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
la Roma, respectiv Tokyo) apare o singură echipă a Germaniei (pe locul IV). 1965 reprezintă anul în care a fost recunoscut R.D.G.-ul (zona geografică a Germaniei de Est) ca membru al Mișcării Olimpice, dar până în 1972 având drapel și imn comun. Atitudinea lui Brundage asupra Coreei este una de amânare: dacă Comitetul Național al Coreei de Sud este recunoscut de CIO în 1947, abia 10 ani mai târziu Coreea de Nord capătă recunoașterea olimpică. În ceea ce privește recunoașterea Taiwanului, aceasta se realizează în 1952 sub denumirea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
definiție, se poate identifica forța ca fiind unul din factorii puterii folosiți de Germania fascistă. Protestele împotriva practicilor fasciste ale Germaniei s-au resimțit și în sport încă din 1932; „astfel, la Jocurile Olimpice de vară de la Los Angeles, în timpul intonării imnului german, sportivii francezi și polonezi au stat jos, în mod ostentativ.”72 Un alt exemplu îl reprezintă Olimpiada de la München din 1972 care „a rămas în memoria colectivă ca fiind prima Olimpiadă supusă unui atac 71 Duculescu, V. - În pragul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
pe clase se prezenta astfel: Pentru a ne da seama de politizarea și sovietizarea procesului de învățământ, a fost de ajuns să urmărim programul serbării de sfârșit de an din 26 iunie 1949, programul cuprinzând 30 de secvențe printre care: - imnul R.P.R.; - imnul sovietic; - Imn închinat R.P.R., recitare Emilia Palade, clasa a VI-a; - Întâlnire pe Elba, recitare Lucia Grapan; - La luptă pentru pace, recitare Alexandru Moșneagu; - Cântec, recitare Maria I.Simina;Marșul țăranilor, recitare Vasile Hreamătă;Avem pământ, recitare Petru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
se prezenta astfel: Pentru a ne da seama de politizarea și sovietizarea procesului de învățământ, a fost de ajuns să urmărim programul serbării de sfârșit de an din 26 iunie 1949, programul cuprinzând 30 de secvențe printre care: - imnul R.P.R.; - imnul sovietic; - Imn închinat R.P.R., recitare Emilia Palade, clasa a VI-a; - Întâlnire pe Elba, recitare Lucia Grapan; - La luptă pentru pace, recitare Alexandru Moșneagu; - Cântec, recitare Maria I.Simina;Marșul țăranilor, recitare Vasile Hreamătă;Avem pământ, recitare Petru Camer; - Azi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
astfel: Pentru a ne da seama de politizarea și sovietizarea procesului de învățământ, a fost de ajuns să urmărim programul serbării de sfârșit de an din 26 iunie 1949, programul cuprinzând 30 de secvențe printre care: - imnul R.P.R.; - imnul sovietic; - Imn închinat R.P.R., recitare Emilia Palade, clasa a VI-a; - Întâlnire pe Elba, recitare Lucia Grapan; - La luptă pentru pace, recitare Alexandru Moșneagu; - Cântec, recitare Maria I.Simina;Marșul țăranilor, recitare Vasile Hreamătă;Avem pământ, recitare Petru Camer; - Azi țara e
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]