2,838 matches
-
în alte zone, ceea ce le poate conferi pacienților un aspect "Cushingoid". Pacienții prezintă un aspect normal la naștere și în perioada copilăriei în ceea ce privește distribuția lipidelor, însă dezvoltă modificări clinice în apropierea pubertății. Drept consecință a adipogenezei imperfecte, în perioada adolescenței sau la maturitate apar progresiv complicații metabolice precum: rezistența la insulină, diabetul zaharat, steatoza hepatică, acanthosis nigricans, hipertensiune și ateroscleroză prematură cu risc crescut de afecțiuni cardiovasculare coronariene. Unele femei pot prezenta caracteristici ale sindromului ovarelor polichistice
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
în numerele ei mari, de a le arăta mare respect; dar, după ce am făcut cunoștință cu lucrările lor astronomice mai considerabile, ne-am dat seama de caracterul necorespunzător al acestor numere mari. Nimic nu poate fi mai confuz și mai imperfect decît cronologia índică. Nici un popor înaintat în știința astronomiei, a matematicii etc., cum sînt inzii, nu este atît de incapabil în ce privește istoria. În istoria lor nu găsim nici o consistență, nici o legătură. S-a crezut că avem un punct de sprijin
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pornește și își ia materialul din existență, însă transformă totul în ceva doar imaginar" [272]. După cum se observă imediat, Hegel evidențiază existența acestei realități conceptuale, fundamentală pentru sistemul hegelian, în lumea spirituală indiană, deși aici ea este realizată în mod imperfect: dacă se elimină limitele dezaprobate de Hegel [273] ("neconceptual, lipsit de rațiune" etc.) se va ajunge exact la conceptual real hegelian. Oricum, ca punct de plecare și ca intenționalitate (chiar dacă nu ca o realizare perfectă), Idealismul întocmai așa cum îl concepe
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
înțelege să le sublinieze mereu (poate în mod exagerat de multe ori), acea unitate între finit și unic pe de o parte și, pe de altă parte între infinitul universal și nelimitat, potrivit lui Hegel este, fie chiar și în mod imperfect, trăită de indian (vom vedea în continuare cum și în ce condiții): o asemenea realizare încetînd să mai fie visare, ci adusă în planul deplinei cunoștințe, a realității fundamentale, constituie programul teoretic și de transpunere în viață a însuși filozofului
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
scădere din ce în ce mai pronunțată, fie în proporția dintre esport și import, fie-n numărul școalelor rurale, fie-n numărul populației române din orașe. Deși deci acest escelent instrument de observație, această metodă de cercetare a fenomenelor vieții publice e îndestul de imperfectă la noi, din cauza lipsei elementelor necesare și a datelor exacte, cu toată imperfecțiunea lui, rezultatele apărute numai în conture sub ochii observatorului sânt atât de triste încît dovedesc, fără alte considerații chiar, necesitatea unei schimbări de sistem, a unei schimbări
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ale mâniei și prăbușirii: sfărâma ("Voi sfărâma zidurile Tirului"; Iezechiel), pustii ("Munții îi voi pustii..."; Ieremia), prăpădi ("Domnul prăpădește casa celor mândri"; Pildele lui Solomon), mătura ("Voi mătura praful...; Iezechiel), etc. Vechiul Testament apare astfel ca o parabolă a unor popoare imperfecte care s-au ridicat împotriva divinității, nesocotindu-i legile (episoadele Sodomei și Gomorei, Segorul, Adama, Sheihomul toate de pe valea Sidin din Palestina sau Macheba, Eglon, Ai, Libna, din Cartea lui Iosua Navi. Deși nu acesta este scopul lucrării noastre, ele
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cîmpul devenit legendar. La adunarea de mai multe ori fericită de-acum, fluturau și cîteva drapele cu înfrigurata gaură din mijlocul galbenului. Cum se leagă, insolit, acel 1918 de 1989 și de izbînda incredibilă de-acum! La barbișon, o rimă (imperfectă) Barbizon. Raiul din Seine-et-Marne, sejurul monștrilor sacri: Rousseau, Corot, Diaz, Dupré, Millet. Dar și ora astrală a picturii românești, fără de care totul ar fi arătat extrem de tern, cum arată pictura vecinilor noștri. Prin Grigorescu, și el rezident al Barbizonului, începe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și niciodată numai ca mijloc"23. Acest principiu reprezintă "o versiune extrem de articulată a cerinței respectului pentru individ"24. Teoria kantiană a datoriei distinge între datoriile față de sine și față de alții, care la rândul lor pot fi datorii perfecte și imperfecte. Datoriile perfecte sunt complete, adică nu admit nicio excepție în favoarea înclinației, și sunt valabile pentru toți agenții în toate acțiunile lor față de ceilalți. Abținerea de a face promisiuni false, abținerea de la coerciție și violență sunt exemple ale principalelor datorii perfecte
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
complete, adică nu admit nicio excepție în favoarea înclinației, și sunt valabile pentru toți agenții în toate acțiunile lor față de ceilalți. Abținerea de a face promisiuni false, abținerea de la coerciție și violență sunt exemple ale principalelor datorii perfecte față de alții. Obligațiilor imperfecte la lipsește corespondentul la nivelul drepturilor, fiind în mod necesar selective și nedeterminate. Exemple de datorii imperfecte sunt: obligația de a nu-i neglija pe ceilalți aflați în nevoie și de a-ți dezvolta propriul potențial 25. Cea mai cunoscută
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
lor față de ceilalți. Abținerea de a face promisiuni false, abținerea de la coerciție și violență sunt exemple ale principalelor datorii perfecte față de alții. Obligațiilor imperfecte la lipsește corespondentul la nivelul drepturilor, fiind în mod necesar selective și nedeterminate. Exemple de datorii imperfecte sunt: obligația de a nu-i neglija pe ceilalți aflați în nevoie și de a-ți dezvolta propriul potențial 25. Cea mai cunoscută critică la adresa eticii kantiene se referă la formalismul exagerat și la lipsa de substanță a imperativului categoric
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
drept, nu pot intra în conflict, deoarece, spre deosebire de legile umane, legea eternă este imuabilă. Legea naturală, susține d'Aquino, este participarea creaturilor dotate cu rațiune la legea eternă, amprenta ei asupra noastră. Legea naturală nu poate fi decât o imagine imperfectă a lumii eterne. Legea naturală secundară, lex humana a dreptului pozitiv, constă în reguli diferite de la o țară la alta56. "Întrucât nu legea scrisă îi oferă dreptului natural autoritatea sa", afirmă Toma d'Aquino, "ea nu poate nici s-o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a face comunitatea imposibilă, nefiind astfel în armonie cu natura umană. Prin urmare, pentru Grotius legea stă în legătură cu binele, însă nu e definită în raport cu acesta, ci cu nedreptatea 154. Întâlnim în opera lui Grotius, două tipuri de drepturi: perfecte și imperfecte. Atunci când o persoană are deplina calitate morală pentru a avea un drept, spunem că are un drept perfect, care mai este numit drept legal sau drept propriu-zis. Un drept perfect dă naștere la acel tip de lege care le impune
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
le impune oamenilor obligații stricte 155. Dreptatea are în vedere drepturile perfecte și obligațiile pe care acestea le presupun. Încălcare drepturilor perfecte constituie o cauză întemeiată pentru războaie și pentru folosirea unor grade mai reduse de forță. Dimpotrivă, un drept imperfect este "aptitudinea" sau demnitatea unei persoane de a deține sau a controla ceva. Acest drept nu este asociat obligației propriu-zise, ci acelor virtuți, cum ar fi generozitatea sau compasiunea, îndreptate spre binele tuturor. Grotius nu consideră că aceste drepturi ar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
larg în termeni de "obligații morale", obligație sau datorie însemnând astfel o regulă de conduită pe care agentul e ținut să o respecte și a cărei nerespectare atrage pedeapsa 225. El înlocuiește distincția lui Kant dintre "datoriile perfecte" și "datorii imperfecte" cu "obligații morale în genere" și "obligații ale justiției". Obligațiile morale în genere, adică imperfecte, sunt cele care nu antrenează un drept, spre exemplu, datoria de a fi mărinimos; dimpotrivă, obligațiile dreptății sunt obligații perfecte, sunt corelative unui drept. Prin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pe care agentul e ținut să o respecte și a cărei nerespectare atrage pedeapsa 225. El înlocuiește distincția lui Kant dintre "datoriile perfecte" și "datorii imperfecte" cu "obligații morale în genere" și "obligații ale justiției". Obligațiile morale în genere, adică imperfecte, sunt cele care nu antrenează un drept, spre exemplu, datoria de a fi mărinimos; dimpotrivă, obligațiile dreptății sunt obligații perfecte, sunt corelative unui drept. Prin urmare, ceea ce distinge obligațiile dreptății de clasa mai largă a obligațiilor morale în general este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prescripțiile care-l protejează pe individ ocupă un loc relativ mic, în timp ce legislația represivă asupra neglijării diferitelor îndatoriri religioase este "luxuriantă"59. "Este fals", afirmă Durkheim, "că răzbunarea privată este prototipul pedepsei publice; dimpotrivă, ea nu este decât o pedeapsă imperfectă. Departe de a fi fost primele reprimate, atentatele contra persoanelor erau, la origine, doar în pragul dreptului penal"60. În primul rând, pedeapsa consta într-o reacție pasională. Încălcarea normelor sau vătămarea unui cogentil determina reacția întregului colectiv sau direct
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
80, 101, 109, 121, 136, 159, 160, 161, 164, 172 contract social, 89, 144, 209 conviețuire, 44 culpabilitate, 171, 172, 177 curent narativist. See D datorie: absolută, 28; asociată ideii de drept, 12; morală, 29 datorii: conflictuale, 112; perfecte și imperfecte, 24, 88 descriptiv, 22; legi descriptive, 94 discernământ, 142, 174, 175, 176, 201, 207 doctrina pură a dreptului v. Kelsen, 53 doctrine deontologice, 7, 12 dreapta judecată sau rațiune v. dreptul natural, 38 drept perfect și drept imperfect v. Grotius
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Cine crede în Mine, din inima lui vor curge rîuri de apă vie" (Ioan 7, 38). 133 (V, 77) HOTARUL TRANSPARENȚEI: Sau "Limită Translucidității"; trans-lucence arată trecerea luminii (Duhul-Luvah) prin sine dincolo de sine. Prin cădere Duhul ajunge la o transparență imperfecta, care este transparență perfectă ce s-a depășit pe sine în sine, astfel izolîndu-se de Spirit. Această depășire nu este, așadar, o deschidere spre dialog (dialogul cu Dumnezeu sau cu Creația), ci este o cădere din sine în "sinele căzut
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
prieten;/ În sinurile voastre locuiesc, și voi în mine locuiți." (Jerusalem, 4, 18-19). 214 (VII, 427) Supremă stingere în veșnică durere: "definiție" a Morții Veșnice că descensus ad inferos etern. 215 (VII, 437) diafan / translucent: Lit. "translucid", "transparent în mod imperfect"; transluciditatea presupune grade de opacitate difuza. 216 (VII, 460) vînturile Golgonoozei: Probabil semnifică inspirația divină. Blake, ca și alți romantici, se înscrie în tradiția moștenita în acest sens de la Democrit (inspirația că suflu divin). 217 (VII, 468) îi dădu culoare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
imposibilitatea de a realiza transfigurarea creatoare a existenței."203 Cultura nu are autonomie, ci se află sub "comandă socială", spune Berdiaev în lucrarea Destinul omului în lumea actuală. Temeiurile ei autentice sunt de natură religioasă, or tocmai aceste temeiuri sunt imperfecte, pentru că nu au impus, pe lângă primele ei două forme "revelația legii (Tatălui), revelația ispășirii (Fiului)" pe cea de-a treia: "revelația creației (Duhului)"204. Abia ajunsă aici, în faptul celei de-a treia revelații, lumea va intra în zona autenticului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideal central". Ideea evoluției finaliste întregește monismul a posteriori, devenit "doctrină a imperativului energetic". Care este poziția termenului energie în acest tablou? Energia rămâne, desigur, realitatea unică, distribuită însă lucrurilor aflate în ordinea nedesăvârșită a imperativului energetic, într-o lume imperfectă, dar care evoluează spre perfecțiune. Este interzis aici doar faptul ca atare al socotirii energiei în felul unei "substanțe unice", primordiale, care ar avea o existență autarhică totuși, strict "fizică", adică naturală și în sine din care s-ar desprinde
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de o cunoaștere în care își apărea sieși fie ca stăpânul absolut al existenței naturale, fie ca supusul vreunei voințe mai presus de fire. Acest pas către re-cunoașterea de sine este reprezentat de determinarea omului ca ființă morală, prin urmare, imperfectă (statutul de ființă morală fiind semnul imperfecțiunii existențiale, al unei ființe sensibile și inteligibile totodată), dar supusă legii per-fecțiunii morale. Conceptul kantian care funcționează ca un dat, ca un element precomprehensibil față de actul recunoașterii de sine a omului, prezent în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
8.000 Fig. 5.33. Imagine SEM ce redă modul de inscripționare prin suprapunere. În Fig. 5.35 se prezintă imaginea SEM ce redă inscripționarea cu fascicule suprapuse, dar având puteri diferite, respectiv 400 și 500W. Se poate observa suprapunerea imperfectă și caracterul diferit al rugozității scrierii. În continuare, Fig. 5.36 conține imaginea SEM ce redă inscripționarea cu fascicule suprapuse, dar având puteri diferite, respectiv 500 și 700W, și parametri diferiți de impuls. Aducerea fasciculului la valoarea optimă corectează inscripționarea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
chiar În momentul interacțiunii. Ceea ce se transmite prin scris sau prin alte suporturi falsifică multe dintre datele problemei, artificializează ceea ce se vrea a spune și trunchiază comunicarea. În materie de educație e de preferat, cu siguranță, ideea născândă - chiar dacă este imperfectă sau se ajunge cu mare trudă la ea - decât produsul finit, teza compactă, Încheiată, bună de pus În vitrină. Oralitatea e mult mai creativă decât scrisul. Vorbind (sau ascultând pe cineva) Îți vin idei, mintea vibrează, sufletul tresaltă, credința se
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
percepe exact limitele temporale nu e câtuși de puțin ceva negativ. Exactitatea și precizia În materie de timp reprezintă o utopie pentru om, nu și pentru mașinile de măsurat timpul create de acesta (ne putem Întreba cum de o entitate „imperfectă” creează prelungiri sau entități tehnice atât de „perfecte”, cum ar fi ceasurile atomice). Timpul se constituie ca o unitate dintre continuitate și discontinuitate. Odată cu perceperea fluenței și continuității, este percepută și discontinuitatea temporală (la nivel biologic, social și individual). Viața
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]