2,195 matches
-
orașe românești sau străine, precum și întâmplări vesele la care autorul a fost martor - un „tren mortuar” așteptat la Râmnicu Vâlcea, episoade „de la manevre” ori „de la mobilizare”. Cu o compoziție de „schiță veselă”, într-un registru mai mult sau mai puțin impersonal, dar nutrite de o experiență biografică, uneori deloc comună, sunt și multe pagini din volumul Spion ori din povestirea Cu Parlamentul în URSS. Urmându-l pe Victor Anestin, S. abordează și epica de anticipație. În Lămuriri, text așezat în fruntea
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
Spiritul nu este determinat, Întrucât el nu ține de o cauză exterioară lui. Spiritul este creator prin el și din el Însuși. Spiritul se autoreproduce sau se creează permanent pe el Însuși. Pe când sufletul este unic și individual, spiritul este impersonal și universal. Să insistăm un moment asupra relațiilor dintre suflet și eu, așa cum sunt ele legate prin conștiință. De la Început precizăm faptul că trebuie făcută distincția dintre eu și conștiință. Aceasta presupune următoarele aspecte: - conștiința este cea care face ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la propria sa persoană. În cazul situațiilor deschise ale vieții, intră În joc o altă categorie de sentimentele sufletești și morale, diferite de cele generate de egoism, și anume sentimentele sociale. Acestea din urmă au la bază altruismul și sentimentele impersonale sau ideale, a căror origine se află În valorile morale ale Supra-Eului. Sentimentele sociale sunt sentimente altruiste și ele desemnează atitudinea sau dispozițiile afective ale individului față de diferitele grupuri sociale. Din acest motivele sunt sentimente interpersonale de reciprocitate, rezultând În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o vie preocupare pentru traduceri: Selma Lagerlöf, Alphonse Daudet, A. P. Cehov, Maxim Gorki. Afirmând că ține „deschise paginile revistei pe seama tinerelor talente ce se vor ivi”, articolul-program al seriei din 1910, semnat de Ion Scurtu, anunță o publicație „cu totul impersonală, liniștită, care să se mulțumească a da publicului bucăți literare alese, articole pozitive de critică și de știință, precum și o bogată formațiune culturală”. Absența unui program estetic, suplinit, în diverse etape, de comandamente ideologice, lipsa de discernământ critic au făcut
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
toamna trezește „o cântare strunată-n plâns” etc. Deși tonul elegiac mai persistă o vreme, primăvara, cu „înfiorate balsamuri dulci”, activează altă zonă a sensibilității, prilejuind intuiții subtile, traduse în imagini nu lipsite de finețe. Evoluând spre o atitudine lirică mai impersonală, dar și sub o evidentă influență parnasiană, poeta înclină spre compoziția estetizantă, imaginând o „romanță violetă” sau alt fel de cântec, de o intensitate delirantă, care reclamă „îmbrățișări imense de mistere”. Apoi fantezia plonjează în Antichitate și brodează câteva mici
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
Putem nota, în sensul acesta, următoarele aspecte principale: a) criza comunicării, caracterizată prin deplasarea comunicării interpersonale de la individ la sistemele tehnice de comunicare; b) tehnica comunicării va formaliza relațiile interpersonale, reducându-le la schimbul de mesaje, ca tehnică de comunicare impersonală, care va avea ca efect pierderea legăturilor afective dintre indivizi; c) adoptarea unui sistem de „coduri” și „limbaje” tehnice va duce la înstrăinarea limbajului personal-uman ca element creator și purtător de idei și emoții, prin înlocuirea lui cu un „sistem
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
efect pierderea legăturilor afective dintre indivizi; c) adoptarea unui sistem de „coduri” și „limbaje” tehnice va duce la înstrăinarea limbajului personal-uman ca element creator și purtător de idei și emoții, prin înlocuirea lui cu un „sistem de coduri” cu caracter impersonal, tehnic; d) toate aceste „mutații”, care apar ca o consecință a progresului tehnicii de comunicare și al Informaticii, vor înlocui treptat umanul, ducând în final la „devalorizarea individului”; se creează rapid o stare de dependență a omului de tehnica de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
extern interiorizat sub forma absurdului vieții și a depersonalizării individului. Omul modern, format după „modelul cibernetic” al comunicării, va avea un stil de gândire, o sensibilitate și conduite diferite. El va fi „omul postmodern”, tipul schizoid, rece, calculat, riguros, pragmatic, impersonal, dar eficient, modelat în scopul realizării unor performanțe precise. Va fi „tipul uman programat”, care va deplasa automatizarea tehnică în planul formării omului. Rezultatul va fi „tipul robotizat” al umanului. Dar va mai exista Om ? Istoria nu poate fi oprită
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mass-media, și dependența de formele de civilizație materială vor schimba în cele din urmă atât imaginea, cât și natura ființei umane. Omul modern își pierde treptat identitatea și se dizolvă în masă. Imaginea omului modern este rezultatul unor standarde formale impersonale și depersonalizante (vestimentație, accesorii, limbaj, gesturi, coduri simbolice etc.). Conținutul sufletesc se reduce rapid la pulsiunile primare, un mod de a gândi simplu, schematic, o sensibilitate lipsită de gust, centrată pe plăcerile imediate, dezinteres, apatie, lipsă de responsabilitate morală, conduite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rapid înlocuite de valorile moderne ale civilizației materiale. Dependent de acestea din urmă, omul modern își pierde facultățile sale creatoare, gândirea liberă și originală, relațiile afective se modifică, la fel și modul de comunicare, rezultatul fiind o masă de indivizi impersonală și manipulabilă. Existența persoanei și stilul de viață al acesteia devin dependente de accesul la valorile civilizației materiale, de care indivizii depind în mod direct pentru a putea trăi. Conduitele lor, aparent „libere”, sunt de fapt dirijate, uniformizate și impersonale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
impersonală și manipulabilă. Existența persoanei și stilul de viață al acesteia devin dependente de accesul la valorile civilizației materiale, de care indivizii depind în mod direct pentru a putea trăi. Conduitele lor, aparent „libere”, sunt de fapt dirijate, uniformizate și impersonale, de imitație, toate având ca scop unic supraviețuirea. Această situație va genera tensiuni, conflicte și reacții de violență pentru a putea avea acces la bunurile materiale. Viața se transformă într-o luptă competițională de obținere a unor avantaje, situații favorizante
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cunoștințele concrete, convertindu-le în „informație” (despre sau referitor la), dar care, deși reproduce realitatea, nu mai este realitatea lumii, ci realitatea virtuală care se substituie lumii. Rezultă de aici următoarele aspecte, care definesc caracterul informației, și anume: - informația este impersonală; - ea „vine” din „banca de date” și este preluată direct, imediat, ca atare, fără a mai fi verificată; - informația are un caracter universal, codificat, întrucât nu este legată de o persoană anume ca sursă; - din acest motiv, ea se adresează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
codificat, întrucât nu este legată de o persoană anume ca sursă; - din acest motiv, ea se adresează în mod egal oricui, poate fi egal și liber utilizată de oricine; - este lipsită de orice fel de conținut emoțional-afectiv; - având un caracter impersonal, sub masca „universalității”, ea va duce treptat la o înstrăinare emoțională și cognitivă a individului de realitatea lumii și în final de sine. b) Efectele informației Este incontestabil faptul că universul informațional a revoluționat lumea, societatea, oamenii, stilul de viață
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o întâlnire simbolică personalizată, cum se poate vedea în schema de mai jos. p. 4 Comunicare de informații Autor CARTE Cititor Raport de intimitate b) Modelul informațional Acest tip de model se caracterizează prin faptul că sursa de informații este impersonală, nu este personalizată, având un caracter de universalitate și fiind anonimă. Individul căruia i se adresează sau mai exact care face apel la sursa de informații are însă o identitate precisă, este o persoană care simte, gândește, se emoționează în fața
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În această situație vom avea de-a face cu un „acces la informații” și nu cu o comunicare propriu-zisă, așa cum se poate vedea din schema de mai jos. p. 5 Acces la sursa informațională Informație Calculator Persoană Culegere de date impersonale Se poate vedea din cele de mai sus diferența esențială dintre cele două „modele”, precum și, implicit, efectul acestora asupra persoanei umane. Vom încerca, în continuare, să găsim un mod de a interpreta cele două „modele” în contextul raportului dintre „informație
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt acceptate sau refuzate de persoană etc. În orice situație însă, ele „adaugă” ceva la experiența de viață a individului respectiv. Acesta este cazul „modelului tradițional”. În cazul „modelului informațional computerizat”, lucrurile se vor schimba fundamental. Apelul la o „sursă impersonală” va avea ca efect modificarea comunicării, cu consecințe imediate asupra modului de „utilizare a informațiilor” și, ceea ce este cu mult mai grav, cu consecințe tardive severe și adesea ireversibile pentru starea de sănătate mintală. Este cazul „nevrozei informaționale”. De la început
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihologic, personalitatea sociopatului ne apare ca fiind inautentică, dezorganizată, dominată de o stare de dezechilibru legată de o imaturitate afectivă și o reducere considerabilă a autocontrolului prin lipsa conștiinței morale; imaginea de sine a sociopatului este deformată, incompletă sau neclară, impersonală, ea fiind impusă de „modelul negativ” al grupului marginal din care el face parte; din acest motiv, se poate spune că sociopatul adoptă o imagine de sine din afară, neautentică și caricaturală, care exprimă „identitatea” atribuită de grupul marginal la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a expresiei poetice genuine, dar riguros elaborată, cumva conformistă, tributară unui relativ evazionism în raport cu somațiile cotidianului, atitudine interpretată ulterior, nu numai în ce îl privește pe T., ca o stratagemă menită să permită conturarea unei realități alienante prin refugiul în impersonal, în vizionarism abstract, într-un orfism patetic ori într-un intimism cerebralizat, distilat în metafizic ori învestit ca receptacul al scrutării moralului și ontologicului. Poetul se înfățișează ca un iscusit versificator al trăirilor juvenile, solar și jubilativ, nu fără profunditate
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
efortul, nici ambiguitatea expresiei. Ureche s-a impus ca un maestru al artei primitive, deși deloc rudimentare, eroice și monumentale, dar fără emfază, cu care a știut să învie trecutul. Clasicitatea lui constă, în fond, în măreția naturală și aproape impersonală cu care spune totul, în stilul solemn și concis de pisanie. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: Domnii Țării Moldovei și vieața lor, în Letopisițile Țării Moldovii, I, publ. Mihail Kogălniceanu, Iași, 1852, 93-209; Chronique de Moldavie depuis le milieu du XIV-e siècle
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
Prin obiectivare, prin eradicarea sentimentului, prin cerebralitate, V., deși de regulă nu înlănțuie reprezentările coerent și, în consecință, nu realizează acea „armonie abstractă cu legi fixe” pe care a salutat-o, poetizează în spiritul curentelor impulsionate de ideea „creației pure”, „impersonale”, „obiective”, „clasice”: cubism, constructivism, integralism. Prezență modelatoare constantă, artisticul nu se realizează deloc sau se realizează prea rar în planul compoziției. Niciunde nu e vizibilă o preocupare de selecție, de concentrare, de reliefare imprevizibilă a sensului, de sugerare a lui
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
eseul Un cuvânt despre platitudine și despre poezie, aparținând lui Mihail Sebastian. Autorul acuză scriitura „fără dibuiri, fără erori, fără dificultate”, ce de multe ori „este un semn de vid caligrafic”, disociază între stil („expresia organică”) și procedeu („exterior, mecanic, impersonal”), precum și între moderniștii autentici și „platitudinea poetică modernistă”, afirmând că în timp nu va rezista decât „ceea ce a fost emoție și adevăr”. Opiniile lui Sebastian vor reverbera în câteva luări de poziție ale tinerilor colaboratori de la S., preocupați de situarea
STUDIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290000_a_291329]
-
să recunoaștem „criza existențială” a individului respectiv, veritabil „impas nevrotic” al persoanei bolnave. Dincolo de aspectele pur medicale, clinico-psihiatrice, ne aflăm în fața unei dezvoltări eșuate de factură patologică, a unei personalități care transformă ceea ce îi este personal și autentic, în aspecte impersonale și alienate cu implicații directe și imediate asupra libertății, acțiunii, conduitelor, vieții afective și relațiilor sale interpersonale. Pentru L. Binswanger, bolile mintale sunt modificări ale structurii fundamentale ale ființei umane în corelație cu structurile existențiale ale lumii, respectiv spațiul și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cursul isteriei; - economia și ecokinezia, ca forme de expresie care reproduc atitudinile și gesturile interlocutorilor bolnavilor psihici. 2) Tulburările de limbaj Limbajul este expresia conținutului gândirii prin intermediul simbolurilor verbale reprezentate prin cuvinte. Acestea reprezintă un sistem codificat de „semne verbale”, impersonale și universale, cu caracter exterior. Alături de limbajul verbal mai există și limbajul interior care este procesul mintal prin care se efectuează operațiile gândirii. Tulburările de limbaj au un caracter extrem de variat și ele se grupează în câteva categorii psihopatologice cum
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin aceasta omul determinat „în sine” și „pentru sine”, cu o identitate precisă, unică și irepetabilă. Aceasta este persoana umană. Gândirea umanistă re-așează în centrul problematicii sale omul considerat ca „ființă personală”, separându-l definitiv de „lucrurile materiale” cu caracter impersonal cuprinse în seria phyché-ului și reevaluând în felul acesta, seria phyché-ului. Acest punct de vedere schimbă complet atitudinea metodologică și construiește o nouă epistemologie a umanului având în centrul ei, așa cum spuneam mai sus, persoana umană. Separarea lui phyché de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apoi îndeosebi pe baza „dosarelor de cadre”, verificându-se puritatea originii sociale. Rezultatele n-au întârziat să apară: comportament aservit și birocratic, depersonalizarea relațiilor între actorii sociali, limitarea sau anularea inițiativelor individuale și a comportamentului creativ. Memorizarea mecanică, mimetismul, reproducerea impersonală au devenit singurele „răspunsuri” posibile ale studenților. Un program de „impregnare” la care puțini au putut rezista. Impactul a fost atât de puternic, încât după schimbarea din 1989 majoritatea corpului profesoral manifesta (manifestă încă!) o puternică rezistență la inovații, respingând
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]