983 matches
-
de dinainte. Părul era pieptănat lins și uns cu un amestec de ceară și margarină. De fiecare dată Își imagina cum va fi cînd va fi adus aici: Își dorea ca tatăl lui și Viv să se uite la el impresionați, dorea ca ei să gîndească Ne face cinste! Dar, de fiecare dată, În acest moment al vizitei, se prăbușea. Își amintea de faptul că el și tatăl lui nu avuseseră nimic să-și spună chiar Înainte cu mulți ani. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Deschise un sertar și scoase un teanc de hîrtii. Erau subțiri, „ușurele“, genul de hîrtie pe care Helen Îl primea la slujbă. Erau acoperite cu scris strîns, cu cerneală neagră. — Nu vrei să zici că-i manuscrisul tău? Întrebă Helen, impresionată. Julia dădu din cap aprobator. — E o mare bătaie de cap, dar bombele mă fac să-mi fie teamă pentru el. ZÎmbi. Pentru mine, hîrtiile astea nenorocite valorează mai mult decît cuvintele Încrucișate. Îmi dau seama că trebuie să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
simțim ca și cum... de parcă ar fi fost sfîrșitul lumii ăsteia nenorocite! Era cea mai proastă perioadă. Eu și Alec nu doream să luptăm. El dorea să fie altfel, să se deosebească de ceilalți. În schimb... Ei bine... Sărmanul băiat, spuse Fraser impresionat, cînd Duncan nu mai dori să continue. Pare să fi fost un tip de treabă. Mi-ar fi plăcut să-l cunosc. A fost de treabă, zise Duncan. Era deștept. Nu așa cum sînt eu. Oamenii spuneau că sînt deșteptat, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
fie! Putem lăsa o scrisoare, spunîndu-le c-am făcut-o! Doi tineri care renunță la viață. O să apară În ziare. Toată lumea o să știe! Ar putea opri afurisitul ăsta de război! — Crezi că l-ar opri? Îl Întrebă Duncan, brusc emoționat, impresionat, flatat, dorind să creadă, temîndu-se totuși. — De ce n-ar face-o? — Nu știu. Tot timpul mor tineri. Și asta n-a schimbat nimic. De ce-ar fi altfel cu noi? — Idiotule, zise Alec Încrețindu-și buza, retrăgîndu-și mîinile și luînd-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
și dumneavoastră! Mă Împinse Într-o parte, ca să se prezinte tatei. — Eu sînt Linda, mama lui Dan, iar el este Michael. Nici nu știam că sînteți aici. Îmi aruncă o scurtă privire, care voia să-mi arate cît de puțin impresionată era că nu-i pomenisem de venirea tatei și că nu i-l prezentasem. — E foarte jenant pentru mine că nu ne-am cunoscut mai devreme, continuă ea, dar e atît de minunat că ați venit. Fiica dumneavoastră e foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
dragostea sa pentru poezie, unul din puținele lucruri bune care simțea că i-au mai rămas lui, un conducător fără putere, într-o epocă de înjosire. Curtenii erau pătrunși de aceeași simțire. Numai rândul de englezi din spate nu pare impresionat. Englezii în tunicile lor rigide, pe ale căror chipuri trandafirii iluzia unui trecut mugal se năruie ca o oglindă spartă, bună de aruncat. Englezii și Firoz, fratele mai mic al nababului, care pocnește din degete către un servitor și-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
O vreme,Jonathan prinde frânturi din conversația lor: — Comedia ușoară este definitorie pentru vremurile noastre. Am scris un fel de jeux d'esprit, care se desfășoară într-o academie de deportare pentru femei. Sunt două perechi de gemeni... producătorul pare impresionat. Simțind succesul, Levine continuă, înclinând din cap la vederea lui Jonathan. Deodată, apare ca o săgeată Star, aproape dărâmând un chelner, care duce o tavă cu niște pahare goale, înalte. — Slavă Domnului c-ai venit! șuieră. Este mortal aici. Selwyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Haideți și noi, Cei electrici Les beaux, les dynamistes Să mustrăm Să ridiculizâm Acele figuri infatuate Tradiționaliste Criticii Să-i lăsăm să plângă Eheu! La mențiunea îndrăzneață făcută despre critici, Selwyn face o pauză și privește încăperea. Star nu pare impresionată. — Întotdeauna îi amintește, îi șoptește lui Jonathan. Spune că le place să știe că se gândește la ei. Pe măsură ce Selwyn continuă să mustre șI să ridiculizeze diferite grupuri de persoane, ea nu mai are astâmpăr. Știi, zice ea cu voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
în ținutul Fotse. — Arătați-le puștile, îi sfătuiește. Au respect pentru ele. Profesorul îi spune să nu fie ridicol, Fotse sunt oameni pașnici și-l vor primi cu bucurie, pentru că este considerat un șef în țara lor. Maistrul nu pare impresionat și vrea să știe dacă au gin, ca să-i lase să discute cu ceilalți bărbați. Grupul pornește încet spre dealuri, pământul sub picioarele lor este ars de soare și crăpat la suprafață. De pe șaua sa care se balansează, Jonathan se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
a mea. Casa lui Hector. — De la șoseaua spre oraș până acolo În spate, se oprește el și Își flutură brațul liber spre movilele alea maronii și mohorâte care se Înalță deasupra noastră, până la baza dealurilor ălora. Claire scoate un zâmbet impresionat și apreciativ. Gagica o să ajungă până-n cel mai Înalt vârf al carierei sale. Are simțul ăla meseriaș de apreciere instinctivă a valorilor, caracteristic curvelor. Hector fluieră și din senin un collie vine spre noi ca din pușcă. Exact când credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
privire spre Kara, s-a prins de mișcarea mea. M-a amenințat că mă omoară. Ba nu, m-a amenințat că mă orbește dacă încerc să chem ajutor. L-am crezut. Dar, într-un mod foarte dubios, părea mai degrabă impresionat. Chiar m-a complimentat pentru distragerea atenției... Vocea i se stinse pe măsură ce îi dispăreau amintirile. - Cum a reușit să intre? - A intrat o dată cu agentul de poliție care ne-a adus cutiile cu probe de la biroul lui Grady. - La naiba, interveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
oamenii de pe acolo au cam luat-o razna. - Cine? Barnes? Stemple? - Nu am intrat în amănunte. Tot ce știu e că nu i-a picat prea bine. Continua să repete „Iuda, Iuda, Iuda”. Doar atât. Grady nu se arătă prea impresionat. Cum îți așterni... Îi spuse avocatului: - N-o să-l las să iasă cu fața curată. - Înțelege și singur asta, Charles. - Știi că Weir e mort? - Da... Și îți pot spune că Andrew a fost încântat să audă asta. Chiar îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ea, avem nevoie de tine, Galia a născut alaltăieri și plânge încontinuu, trebuie să vii să vorbești cu ea, însă eu zic, nu pot veni, Udi este la spital, am anunțat-o ieri pe Hava, dar ea nu se lasă impresionată, lasă-l o jumătate de oră, nu pățește nimic, trebuie să vorbești cu ea, altfel toată povestea asta se va termina rău, însă exact atunci îi văd ieșind, delegația aceea inexpresivă, asemenea procesiunii unei secte, alerg după ei, ating halatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
vin ziariști, scriitori, ca turiști în România. Și-i ducem în Maramureș, unde sunt impresionați de cergi, de case, de Cimitirul Vesel. Dar, dacă ar avea mai multă curiozitate, ar trebui să vorbească cu oamenii și ar fi mult mai impresionați. Sigur că aparențele sunt dezastruoase. Vezi un film cu niște cozi înspăimântătoare, cu zăpadă amestecată cu noroi și neridicată de pe străzi neluminate. Astea toate sunt adevărate. Dar, dacă vorbești cu oamenii, rămâi mirat. În țară cunosc oameni cu care nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
îl corectă Ripley. A fost ros. Burke o privi cu o sprânceană ridicată. ― Hmmm. Acid în chip de sânge. ― Rezultă din toate astea că un colon a izbutit să rănească pe unul din amicii lui Ripley. Hicks era mai puțin impresionat decât reprezentantul Companiei. Hudson, care încheiase inspecția uneia din încăperile de la parter, făcu semn colegilor să vină la el. ― Hei, dacă vă interesează chestiile astea, iată ceva care o să vă pasioneze. Ripley și însoțitorii ei își îndreptară atenția pe imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
doar pe Georgios, să se holbeze la componentele mele. David Stronge mă bătu pe umăr într-un mod mai degrabă părintesc. Am trecut de vreo două ori să o văd pe Samantha lucrând, spuse, uitându-se peste capul meu, foarte impresionat. E plăcut să vezi o tânără făcând acele lucruri fără să-și piardă feminitatea, nu-i așa? Deși nu ți-ai fi dat seama că e femeie când o vedeai înfășurată în salopetă, pe cuvânt! Îmi terminasem șampania și de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
țâșnit către Simon. Nu puteam auzi ce spunea. Se pare că până acum nimeni dintre invitați nu-și dăduse seama că se întâmplase ceva ieșit din comun. Simon s-a retras puțin și s-a sprijinit de uși, părând foarte impresionat. Va sta aici până ne întoarcem, Sir, anunță Sebastian. —E de treabă! Așa, hai să vedem. S-a uitat la mine. Adu-o și pe ea, Shaw, dacă vrea. Până la urmă, o privește și pe ea, într-un fel. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
față. —Trebuie să plec, a spus. Ai grijă de tine. Apoi, pe neașteptate, m-a îmbrățișat, ținându-mă pentru un moment, înainte să plece pe coridorul care ducea la biroul ei. M-am uitat după ea, simțindu-mă ridicol de impresionată. Tot ce voiam era să stau jos pe canapea și să frunzăresc paginile revistelor ilustrate și să uit de ceea ce trebuia să fac. Mi-a fost greu să ies pe ușă, să merg pe stradă, să descui dubița și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
dublând m-ul... - Ți-a slujit la ceva... italienitatea? - Dar n-am rămas numai cu cel italian - ciudați mai sunt Rușii: pe unde am umblat am Întâlnit tot felul de „reprezentanți” ai unor nații, dar ei, Rușii nu păreau deosebit de impresionați, Întrebau doar dacă... le scriseseră bine numele - În alfabetul lor și cu patronim, se Înțelege. Oarecum obișnuiți erau și cu numele românești, dar te somau să alegi: «Rumân ili Maldavan», de parcă nu era același lucru... La un moment dat - mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fețele celor trei persoane din salon și s-a oprit exact la patul pe care se afla trupul racordat la mai multe aparate medicale, care, după toate probabilitățile, îi întrețineau viața. Doctorul Tomescu, ca și Ofelia, de altfel, o priveau impresionați, nu atât de frumusețea ei evidentă, cât de suferința întipărită pe chipul femeii. Când privirea ei se oprise pentru o clipă asupra lui, cu semn discret al brațului și bărbiei, Eugen a salutat-o și a invitat-o să meargă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
de limbă, sunt analogii și nuanțe pe care nici o traducere nu le poate surprinde. Aveam emoții și fiindcă în România lumea a devenit un pic cinică față de subiectele ce au legătură cu comunismul, cei din afară pot fi mai ușor impresionați. Noi trăim prea mult în trecut, iar poveștile acestea pot trezi în oameni o reacție de respingere, numai la menționarea perioadei sau a întâmplării. Lumea a ajuns la saturație. Te-au dezamăgit majoritatea „românismelor“ care au ieșit la iveală după ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
Române Contemporane, la iconografie.) Ea, fetișcana penală, eleva dintr-a unsprezecea, mi-a propus o „iarbă“, eu am acceptat... Înflăcărat, excitat, sublim, i-am declamat din instinct și memorie rețete de haleuri, îndeosebi preparate de organe, asezonate cu maioneze căcălău... Impresionată, sensibilă la frumos, peste noapte, a intrat în rezervă, șoptindu-mi să fiu animalic și imoral, și mi s-a dăruit pe la spate. De-atunci o port în suflet ca pe o icoană, o scot uneori și o pup cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
entuziasmată. Deși mi-e un pic rușine să recunosc, imediat ce ajung acasă, caut pe Google numele lui Adam. Doar ca să fiu sigură că tipul e pe bune. Apoi, când văd câte accesări are site-ul lui, sunt mai mult decât impresionată. Uau! Tipul nu e cunoscut, ci arhicunoscut în State. Există un catralion de site-uri care îi sunt dedicate. Și mi-a dat numărul lui de telefon. Închipuiți-vă. Mititica de mine. Katie, însoțitoarea de zbor. Oricum, n-o să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
gândesc că sunt o fată norocoasă. Nu că aș fi superficială. Dar m-am cam săturat de Nissanul Micra la mâna a doua al lui Tim. Mergem la Browne’s luând-o pe Stephen Green, și sunt mai mult decât impresionată. Browne’s are reputația de a fi cel mai bun restaurant din Dublin. Când ajungem, membrii personalului îl întâmpină pe Adam ca pe un prieten vechi. Mă întreb cât de des vine aici. Și mă mai întreb cine l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
scriu un scenariu. —Un ce? —Un scenariu. —Pentru televizor? Pentru un film artistic, de fapt. Amy se uită la mine de parcă ar încerca să-și dea seama dacă glumesc sau nu. —E despre Irlanda în timpul foametei, îi spun. Nu e impresionată. Sau, dacă e, n-o arată. —E despre o familie săracă și tatăl bea toți banii de care face rost și apoi... Ai putea să-l convingi pe Liam Neeson să joace, sugerează Amy voioasă și observ că își bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]