706 matches
-
și în sec. XVI - XVII. Prin similitudine - zona face parte din ceea ce mai este cunoscut și sub denumirea de "Athosul Românesc" "Piatră cu semne": Este un bolovan situat pe culmea "Arsenia" limitrof schitului "Piatră Îngăurită" , pe care se conturează multiple impresiuni ce seamănă cu variate urme de animale. Poiana Cozanei se află mai sus de satul Nucu, pe firul apei, după îngrămădirea de stânci ce par să închidă valea. Este împresurata de ziduri de stâncă. În imediata vecinătate domină abruptul vârfului
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
de Paleontologie a Muzeului de Științele Naturii din Suceava. În preioada 1960—1963 un elev (Brustur Titus, astăzi geolog) al Liceului teoretic din Gura-Humorului dislocând mai multe plăci de șist în partea de vest a stâncii, a descoperit pe unele impresiunile unor pești preistorici. Ulterior în partea de sus, a descoperit amprenta completă a unuia lung de aproximativ 1,80 m. Ajuns student la Facultatea de Geologie-Geografie București și-a informat profesorii, ulterior paleontologul Dr. Dan Grigorescu venind împreună cu studentul spre
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
de Editura pentru Literatură Universală din București, în colecția „Clasicii literaturii universale”. Traducerea lui Emil Gulian a fost criticată de Vladimir Streinu care i-a reproșat traducătorului a încercat să treacă în limba română armonii lingvistico-muzicale imposibil de tradus, adică „impresiunile de artă ce provin exclusiv din ermetismul estetic al altei limbi”. Potrivit biografului Jeffrey Meyers, „Clopotele” este de adesea criticat din cauza faptului că este mecanic și forțat. Criticul român Vladimir Streinu a afirmat că ultimele poeme ale lui Poe sunt
Clopotele (poem) () [Corola-website/Science/334225_a_335554]
-
breve musculi bicipitis brachii"), pe vârful procesului coracoid. Fasciculele musculare merg în jos și se fixează pe porțiunile mijlocii ale feței antero-mediale a humerusului ("Facies anteromedialis humeri") și a marginii mediale a humerusului ("Margo medialis humeri"), unde se află o impresiune rugoasă (impresiunea coracoidiană) , inferior de creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris"). În treimea superioară a brațului are raporturi identice cu cele ale mușchiului biceps ("Musculus biceps brachii") și este acoperit de mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus") și mușchiul pectoral mare ("Musculus
Mușchiul coracobrahial () [Corola-website/Science/331714_a_333043]
-
bicipitis brachii"), pe vârful procesului coracoid. Fasciculele musculare merg în jos și se fixează pe porțiunile mijlocii ale feței antero-mediale a humerusului ("Facies anteromedialis humeri") și a marginii mediale a humerusului ("Margo medialis humeri"), unde se află o impresiune rugoasă (impresiunea coracoidiană) , inferior de creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris"). În treimea superioară a brațului are raporturi identice cu cele ale mușchiului biceps ("Musculus biceps brachii") și este acoperit de mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus") și mușchiul pectoral mare ("Musculus pectoralis major
Mușchiul coracobrahial () [Corola-website/Science/331714_a_333043]
-
acest organ fotoreceptor, după cum sugerează cercetătorii care au studiat fosilele „păsării de la Melovatka”, un specimen de pasăre străveche, datând din Cretacic (acum cca. 90 de milioane de ani). Este una dintre puținele fosile în care s-au păstrat foarte bine impresiunile unor părți moi ale corpului (creierul, în cazul de față), iar analiza lor arată că această creatură ar fi avut, pe lângă glanda pineală, și un ochi parietal bine dezvoltat. Păsările moderne nu-l mai au; ceea ce rămas din complexul pineal
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]