2,250 matches
-
că și în Codul penal din Portugalia (această legislație fiind chiar prima sursă de inspirație pe care legiuitorul român a indicat-o în Expunerea de motive din perspectiva art. 225 din Codul penal) fapta de violare a sediului profesional este incriminată în capitolul aferent infracțiunilor contra vieții private. Având în vedere aceste aspecte, în jurisprudența din Portugalia s-a arătat că „Infracțiunea de pătrundere într-un loc închis publicului nu este o infracțiune împotriva proprietății, ci o infracțiune împotriva persoanelor, care
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
domiciliului și vieții private, au fost consacrate „câteva infracțiuni noi, menite să acopere un vid de reglementare și să ofere un răspuns la noile forme de lezare sau periclitare a valorilor sociale ce formează obiectul acestui capitol. Astfel, a fost incriminată ca faptă distinctă violarea sediului profesional“. ... 120. Potrivit tezelor prealabile ale proiectului Codului penal (Hotărârea Guvernului României nr. 1.183/2008 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 8 octombrie
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
violarea sediului profesional“. ... 120. Potrivit tezelor prealabile ale proiectului Codului penal (Hotărârea Guvernului României nr. 1.183/2008 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 8 octombrie 2008), „va fi incriminată ca faptă distinctă violarea sediului profesional, dat fiind că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, și sediul persoanei juridice sau sediul profesional al persoanei fizice beneficiază de protecția conferită de art. 8 din Convenție“. ... 121. Într-adevăr, în jurisprudența sa
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
ulterior săvârșirii infracțiunii, legea prevede o pedeapsă mai ușoară, se aplică aceasta din urmă. (2) Prezentul articol nu aduce atingere judecării și pedepsirii unei persoane care s-a făcut vinovată de o acțiune sau omisiune care, în momentul săvârșirii, era incriminată pe baza principiilor generale recunoscute de comunitatea națiunilor. [...] Art. 52 Întinderea și interpretarea drepturilor și principiilor (1) Orice restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților recunoscute prin prezenta cartă trebuie să fie prevăzută de lege și să respecte substanța acestor drepturi
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ale art. 18 din Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției și ale art. 12 din Convenția penală privind corupția. ... 7. Susține că legislația internă incriminează anumite conduite ca fiind infracțiuni de corupție, deși la nivelul legislației internaționale în materia infracțiunilor de corupție, conduita din mediul privat nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni de corupție, respectiv trafic/cumpărare de influență. Consecința firească este restrângerea dreptului fundamental
DECIZIA nr. 60 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288009]
-
patrimoniul, drepturile și interesele legitime ale celor care vin în contact cu aceste unități și, având în vedere pericolul social pe care faptele de neglijență în serviciu îl prezintă, în general, pentru relațiile patrimoniale ale unei persoane juridice, legiuitorul a incriminat, prin art. 308 alin. (1) din Codul penal, infracțiunea de neglijență în serviciu atunci când ea este săvârșită în mediul privat, respectiv atunci când faptele sunt comise de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu
DECIZIA nr. 60 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288009]
-
28. Așa fiind, pornind de la formularea utilizată în chiar cuprinsul Convenției penale privind corupția, Curtea a constatat că aceste reglementări au un caracter orientativ, întrucât „fiecare parte adoptă măsurile legislative și alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina“ corupția activă și pasivă, corupția membrilor adunărilor publice naționale, corupția agenților publici străini, corupția membrilor adunărilor publice străine, corupția activă și pasivă în sectorul privat, corupția funcționarilor internaționali, corupția membrilor adunărilor parlamentare internaționale, corupția judecătorilor și a agenților curților internaționale
DECIZIA nr. 60 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288009]
-
tehnologii există de mai multă vreme, creșterea fiabilității acestora, disponibilitatea pe scară mai largă, reducerea costurilor de achiziție, precum și utilizarea de către populație au condus la creșterea probabilității ca acestea să fie utilizate ca mijloc în săvârșirea de fapte incriminate de lege. Astfel, se preconizează că tehnologiile viitorului vor aduce schimbări majore, acestea fiind deja prezente în viața noastră, context în care se impune dezvoltarea unei concepții pentru abordarea acestora din perspectiva ordinii și siguranței publice. ... 69. Având în vedere
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276419]
-
acestea reglementează infracțiunea corelativă celei de nerespectare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, respectiv infracțiunea de neluare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă. Astfel, prin infracțiunea reglementată la art. 349 din Codul penal sunt incriminate faptele simetrice celor prevăzute la art. 350 din Codul penal, săvârșite în aceleași condiții și care produc aceleași efecte reglementate la art. 350 anterior menționat, respectiv faptele de neluare a vreuneia dintre măsurile legale de securitate și sănătate în muncă
DECIZIA nr. 456 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277573]
-
de aplicare, obligațiile angajatorilor, supravegherea sănătății, comunicarea, cercetarea, înregistrarea și raportarea evenimentelor, grupurile sensibile la riscuri, contravențiile, autoritățile competente și instituțiile cu atribuții în domeniu, precum și dispoziții finale. ... 17. Curtea a constatat că, în prezent, singura normă penală ce incriminează faptele de nerespectare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă este art. 350 din Codul penal, care însă se completează cu prevederile Legii nr. 319/2006 mai sus analizate. ... 18. Referitor la infracțiunea prevăzută la art. 350 alin. (1
DECIZIA nr. 456 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277573]
-
persoană nu respectă măsurile legale de securitate și sănătate în muncă, dacă în acest mod se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională. Dacă prin art. 349 din Codul penal a fost incriminată fapta de neluare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă de către persoana care avea această îndatorire [text ce reprezintă vechea reglementare, de la art. 37 alin. (1) din Legea nr. 319/2006], prin art. 350 din Codul penal
DECIZIA nr. 456 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277573]
-
acționarii/asociații/administratorii societăților care au fost condamnați prin hotărâri judecătorești definitive de infracțiuni de corupție sau infracțiuni economico - financiare. (8) Identificarea de către alte instituții abilitate sau de către organele de urmărire penală, oricând pe perioada derulării programului, a unor fapte incriminate de Codul Penal sau de alte Legi speciale, săvârșite de întreprindere, reprezentanți legali, acționari / asociați / administratori în legătură cu obținerea sau utilizarea frauduloasă a fondurilor europene și/sau publice, conduce la respingerea cererii de finanțare, sau, după caz, la recuperarea ajutorului
PROCEDURĂ din 17 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276567]
-
precum și a prevederilor acordului de finanțare conduce la recuperarea ajutorului acordat, împreună cu dobânzile și penalitățile aferente. ... 10.9. Identificarea, de către alte instituții abilitate sau de către organele de urmărire penală, oricând pe perioada derulării programului, a unor fapte incriminate de Codul Penal sau de alte Legi speciale săvârșite de societăți, reprezentanți legali, acționari / asociați / administratori în legătură cu obținerea sau utilizarea frauduloasă a fondurilor europene și/sau publice, conduce la respingerea cererii de finanțare sau, după caz, recuperarea ajutorului acordat
PROCEDURĂ din 17 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276567]
-
MEAT că a fost declanșată recuperarea ajutorului de minimis împreună cu dobânzile și penalitățile aferente. (2) În cazul în care se identifică de către alte instituții abilitate sau de către organele de urmărire penală, oricând pe perioada derulării programului, fapte incriminate de Codul penal sau de alte legi speciale săvârșite de societăți, reprezentanți legali, acționari/asociați/administratori în legătură cu obținerea sau utilizarea frauduloasă a fondurilor europene și/sau publice, cererea de finanțare se respinge sau, după caz, ajutorul acordat este recuperat împreună cu
PROCEDURĂ din 17 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276567]
-
totalitatea condițiilor cerute de lege pentru existența infracțiunii respective în forma ei tip. Conținutul juridic al tentativei este prevăzut, pe de o parte, în art. 32 din Codul penal, iar, pe de altă parte, în dispoziția specială prin care este incriminată fapta pe care autorul tentativei intenționează să o comită. În principiu, tentativa are același conținut ca infracțiunea consumată, cu deosebirile decurgând din oprirea procesului dinamic de săvârșire a faptei sau din neproducerea rezultatului urmărit sau, eventual, numai acceptat de făptuitor
DECIZIA nr. 406 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277189]
-
la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților. “ ; ... – Art. 187: „Prin pedeapsă prevăzută de lege se înțelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei. “ ... ... 11. Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la principiul separației puterilor în
DECIZIA nr. 304 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274239]
-
cărei rezultat se produce odată cu executarea în întregime a elementului material al laturii obiective. În aceste condiții, în ceea ce privește forma perfectă a infracțiunii, prin „pedeapsă prevăzută de lege“ se înțelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei (tentativă, circumstanțe atenuante sau agravante, forma continuată a infracțiunii, concurs de infracțiuni, stare de recidivă etc.). ... 20. În acest sens, suplețea legii
DECIZIA nr. 304 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274239]
-
funcționale se bazează pe: Elemente clinice : oligoartrită, mai rar poliartrită la nivelul membrelor inferioare, conjunctivită bilaterală, uretrită, uneori manifestări cutaneo-mucoase. Investigaţii : investigaţii de laborator: teste inflamatorii (VSH; proteina C reactivă), hemogramă; teste imunologice (anticorpii specifici în funcţie de germenul incriminat în declanşarea bolii, nu sunt obligatorii pentru diagnostic); investigaţii imagistice: examen radiologic, eventual IRM sau scintigrama osoasă; (de rezervă, numai în cazuri selecţionate). examen bacteriologic: urocultură, coprocultură (pot fi negative dacă nu sunt surprinse la declanşarea bolii). examenul lichidului sinovial
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
judecată a inculpatului pentru săvârșirea unor infracțiuni prevăzute de dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 - care incriminează folosirea fără drept a denumirilor „Barou“, „Uniunea Națională a Barourilor din România“, „U.N.B.R.“ ori „Uniunea Avocaților din România“ sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat
DECIZIA nr. 259 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273494]
-
pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Consideră că există un paralelism legislativ între dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 și prevederile art. 26 alin. (2) și (3) din același act normativ, care incriminează exercitarea, fără drept, a oricărei activități specifice profesiei de avocat și, respectiv, fapta persoanei care exercită activități specifice profesiei de avocat în cadrul unor entități care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de lege, motiv pentru care
DECIZIA nr. 259 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273494]
-
Barourilor din România“, „U.N.B.R.“ ori „Uniunea Avocaților din România“ sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de lege, faptă incriminată de dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995. ... 13. Prin Încheierea din 11 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 110/179/2018, Judecătoria Babadag a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 alin. (6) și ale
DECIZIA nr. 72 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283801]
-
Barourilor din România“, „U.N.B.R.“ ori „Uniunea Avocaților din România“ sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de lege, faptă incriminată de dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995. ... 14. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 60 alin. (6) și ale art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 încalcă
DECIZIA nr. 72 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283801]
-
post-factum al infracțiunii principale, fiind comise tocmai pentru a evita tragerea la răspundere penală. Pe de altă parte, se arată că rezoluția infracțională este, de regulă, unică și că aceasta vizează nu doar infracțiunea predicat, ci și acțiunile care sunt incriminate, în mod distinct, prin dispozițiile legale criticate. Din acest motiv, sunt aplicabile considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 418 din 19 iunie 2018. În al doilea rând, se arată că reținerea unei pluralități de infracțiuni între infracțiunea predicat și cea de
DECIZIA nr. 277 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274076]
-
din 8 iunie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Se susține că textul criticat stabilește criterii obiective de apreciere a caracterului penal al faptelor pe care le incriminează, care sunt săvârșite în legătură cu bunul sau cu sumele rezultate din comiterea infracțiunii predicat, și că această modalitate normativă corespunde scopului reglementării infracțiunilor de spălare a banilor. Se susține că, de altfel, noțiunile de „ascundere“ și „disimulare“ arată obiectul
DECIZIA nr. 277 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274076]
-
generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Tocmai în exercitarea acestui rol, procurorul solicită administrarea de probe în procesul penal, unde este apărată ordinea de drept împotriva celor mai grave încălcări, respectiv faptele incriminate de lege ca infracțiuni. În exercitarea acestui rol constituțional, o restrângere a dreptului de a cere administrarea de probe pentru apărarea interesului public ar reprezenta o încălcare a art. 131 din Constituție. În ceea ce privește Directiva 2012/13/UE a Parlamentului
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]