10,724 matches
-
1993: 83). 3. Masă, Comunitate, Comuniune Cu intenția de a le evidenția semnificația socială deosebită, Georges Gurvitch folosește întotdeauna termenii "Masă", "Comunitate", "Comuniune" scriindu-i cu majusculă, la fel ca și "Noi". Pentru relevarea specificului și cuprinderii fiecărei entități astfel indicate, criteriul esențial utilizat este cel al gradului de participare implicat, coroborat cu presiunea respectiv atracția exercitate de colectivitate asupra indivizilor, acestora adăugându-li-se volumul. Cele trei sunt repere ale unui continuum social, semnificația lor fiind identificată în raport cu viața socială
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
apare și o explicație. Ospitalitatea era ca o monedă de schimb. Dacă ești ospitalier, oaspetele nu îți va face rău și de asemenea îl faci să vorbească, să îți spună de prin lume. Lipsa de cumpătare este o altă caracteristică, indicată mai târziu de Golescu la categorii ale populației care dispuneau de resurse. Dacă în vest exista grija pentru menținerea unei balanțe între venituri și cheltuieli și, conform eticii protestante, pentru continuarea muncii Domnului prin crearea cât mai multor noi elemente
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
atribuie un număr excesiv de mare de însușiri care nu pot fi întrunite niciodată într-o persoană. Principala acuzație adusă de Nietzsche lui Socrate: faptul că a distrus dionisiacul grecilor, a introdus raționalitatea împotriva instinctului. Raționalitatea și dialectica au fost medicamentele indicate unei societăți bolnave. Socrate era plebeul care, din resentiment, voia să se răzbune pe oamenii mai nobili ca el. Socrate a condamnat și respins adevărul artei prin insistența pe teorie și raționalitate. Socrate, plebeul care a învins gustul elevat, gustul
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
deschise există o problemă insurmontabilă felul răspunsului. b. exactitatea inexactitatea poate fi inconștientă sau voită. c. uniformitatea verificarea chestionarelor permite să se verifice dacă operatorii au interpretat uniform întrebările și instrucțiunile pe care le-au primit. Experiența arată că este indicată verificarea tuturor chestionarelor și nu a unui eșantion. Codificarea În ancheta sociologică, scopul codificării constă în clasificarea răspunsurilor la o întrebare în categorii semnificative, așa încât să se scoată în evidență structura lor esențială. Unii autori (în special anglo-saxoni) la întrebările
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
utilizată ca o măsură a tendinței centrale, dar, dacă ea este asimetrică, mediana ar trebui să fie folosită în locul mediei iar în unele cazuri modul. În acest caz, variabila venit nu are o distribuție normală și de aceea cel mai indicat ar fi să folosim mediana și modul. 6.4. Curba distribuției normale Curba distribuției normale este ilustrată în figura nr. 6.14 și figura nr. 6.15. Aceasta este fundamentală pentru analiza statistică. O curbă normală este simetrică având mijlocul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Aici, principiul de conexitate enunțat de Manuel Castells evaluează capacitatea componentelor unei rețele de a intra ușor În contact cu celelalte. Modelul de origine japoneză este coerent cu cele două superprincipii de strategie și cu criteriile de măsurare a performanței indicate de Castells. Este posibil ca, În dezvoltarea comunităților strategice de cunoaștere, să se vadă o schimbare În modul de poziționare a unei organizații În relația sa cu propriul domeniu de activitate. Hibride În compoziție, aceste comunități colaborează pentru găsirea celor
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
18,5), „I am” (8,58) (RSV) Doar în Evanghelia după Ioan, Isus își dă acest nume care aduce aminte de revelarea plină de mister a numelui divin în Ex 3,14282: EgÀ eimi („Eu sunt”): densitatea lui ontologica e indicată de efectul produs asupra acelora care îl aud. Exegeții 283 au identificat cu certitudine patru pasaje care îl conțin: - ...eàn gàr mg pisteúQte hóti egÀ eimi, apothanežsthe en tažs hamartíais hymÄÎn (8,24): „Dacă nu credeți că EU SUNT, veți
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
participanții dispun de un bagaj de cunoștințe În legătură cu tema prezentată, obținut fie pe baza lecturii cu anticipație a textului din manual (curs), a unei sinteze a expunerii pusă la dispoziție, În prealabil, fie a parcurgerii unei minime bibliografii, din timp indicată ori ca urmare a audierii unei suite de lecții, a unei experiențe practice profesionale (dacă este vorba de cursanți). O asemenea „punere În temă” sau recurgere la experiența personală, favorizează o participare activă la analiza și dezbaterea problemelor pe baza
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
deci, dezbaterea să nu-și atingă scopul. Sunt și alte cerințe de care este condiționată reușita prelegerii-dezbatere. Mai Întâi se cere vorbitorului să-și elaboreze de așa manieră prelegerea Încât să se poată raporta personal, cu competența cuvenită, la materialul indicat a fi studiatcu anticipație de către participanți, relevând În cursul expunerii propria sa atitudine, ca specialist În materie. Aceasta va stimula interesul și gândirea celor de față; ei vor găsi puncte de sprijin mai bine conturate la care se vor putea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
experiențe după „rețete” echivalează cu o acțiune care nu ar izvorî din gândirea proprie a elevului, ci din gândirea altuia. În legătură cu aplicarea acestei metodologii a descoperirii prin cercetare, se pun o serie de Întrebări și anume: „La ce vârstă este indicată folosirea acestor tehnici de descoperire?”, „Cum ar trebui să se diferențieze strategiile de descoperire de acest gen după vârstele școlare?”, „În ce condiții se pot aplica cu eficiență asemenea metode?” etc. Răspunsurile la aceste Întrebări scot În evidență și anumite
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cadru. Din acest motiv, pedagogia modernă pune un mare accent pe acele căi care permit accesul imediat la cunoașterea lumii Înconjurătoare, a faptului real și viu. Între acestea, observarea - În diferitele ei forme - constituie una dintre metodologiile specifice, cele mai indicate de explorare a mediului. O. Decroly situa observarea la baza tuturor activităților școlare, iar În accepția didacticii actuale, educația intelectuală, În esență educație științifică, nu poate Începe altfel decât prin dezvoltarea spiritului de observație, capacitate de care elevii se vor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
răspunsului (a reușitei) la fiecare sarcină de lucru. Adică, programa Îi asigură subiectului posibilitatea de a verifica imediat și de fiecare dată exactitatea activității sale intelectuale, autoevaluându-și propriul său răspuns prin comparație cu răspunsul corect (de control) anunțat În spațiul indicat. Prin aceasta el este informat imediat asupra progreselor pe care le realizează. Această conexiune inversă (sau retroacțiune permanentă) se soldează cu „Întărirea” pozitivă a răspunsului corect, adecvat, eventual, cu corectarea operativă a erorilor comise, cu o reglare, deci, imediată a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Transilvania). Tabelul de mai jos reflectă realizările școlare ale subiecților cu vârsta cuprinsă între 30 și 39 de ani din eșantion și nivelul de instrucție al taților lor. Evident, măsurarea mobilității are în vedere de cele mai multe ori pozițiile de status, indicate îndeobște de pozițiile ocupaționale. Exemplul nostru analizează mobilitatea școlară (raportul dintre nivelul de instrucție al părintelui și cel al copilului), atât din cauza temei acestui curs, cât și din cauza absenței unei clasificări ocupaționale adecvate în sociologia românească, clasificare care ar permite
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Realizați descompunerea procesului de producere a vinului, utilizând modelul Porter. 4. Care sunt activitățile critice în realizarea unui ziar cotidian? Dar a unuia săptămânal? Cum explicați eventualele diferențe? 5. Identificați câteva elemente de cost asociate diferitelor activități descompuse după sistemul indicat, pentru o firmă cunoscută care: • distribuie carburanți; • realizează și desface produse de cofetărie; • produce înghețată. 6. Comparați două firme cunoscute (de exemplu, restaurante, hoteluri) care realizează un produs de bază asemănător, urmărind activitățile primare și cele de susținere și evaluând
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
disciplinele de specialitate, și altele necesare pentru lărgirea orizontului: filosofie, sociologia și psihologia muncii, științe politice ș.a.). Iar programele să prevadă și lecții speciale în vederea cultivării ingeniozității. d. Deosebit de importantă este atitudinea profesorului, relația sa cu elevii. Nu este deloc indicată poziția sa autoritară, oarecum despotică. Ea creează blocaje afective. Copiii nu îndrăznesc să pună întrebări, se tem de eșec, de ironii. E nevoie de un climat democratic, destins, prietenos. Autoritatea unui profesor nu se bazează pe constrângere, pe frică, ci
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
caută să le înmulțească. Fiecare elev își va alege problema care îl interesează, iar profesorul îi indică ce cărți trebuie să caute în biblioteca școlii și, eventual, ce experiențe va trebui să facă. Școlarii merg la școală, își aleg cartea indicată, fac eventual experiențe în laborator și, într-un timp determinat, trebuie să întocmească „un proiect”, adică un fel de referat în care descriu și explică fenomenul ales. Proiectul este discutat cu profesorul și, dacă e cazul, va mai face unele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în clasele conduse democratic. Același studiu a arătat că stilul laissez-faire se caracterizează printr-o participare foarte slabă a elevilor, plictisiți, neatenți și descurajați de neimplicarea și lipsa de decizie a profesorului. Deși în majoritatea cazurilor conducerea democratică este mai indicată, având ca rezultate relațiile amiabile dintre elevi, performanțele înalte și acceptarea profesorului de către clasă, în unele condiții stilul autoritar se dovedește și el util (Detsch și Hornstein, 1978). Când sarcina este structurată, liderul se bucură de simpatia membrilor și are
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
însă un număr mare de instrumente includ itemi ce vizează fie numai activități curente, fie demersuri din trecut și prezent. Hocevar (1981; Hocevar și Bachelor, 1989) și Wallach (1976) consideră că autoevaluarea activității și a performanțelor reprezintă metoda cea mai indicată de măsurare a creativității. În legătură cu răspândirea inventoriilor biografice și a listelor de evaluare a creativității trebuie făcute două clarificări. În primul rând, se poate interpreta că autoevaluările performanțelor și activităților sunt, practic, produse creative; ele sunt tratate din prisma personalității
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai mult decât o sugerează scrierile lui Moldovan. Făcăoaru era În favoarea mijloacelor violente de schimbare și considera că astfel de metode puteau fi propuse ca politici de stat legitime. În opinia sa, sterilizarea era, Înainte de toate, „una dintre căile unanim indicate de către eugeniști”82. În tratarea acestui subiect, Făcăoaru nu menționează criticile formulate de alți eugeniști români; el a preferat să susțină solitar și cu Încăpățânare sterilizarea forțată 83. Metoda sterilizării forțate urma să fie folosită ca mijloc principal de excludere
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de formulă politică Pentru Mosca, „aptitudinea de a conduce” este hotărâtoare în formarea unei clase politice. Această aptitudine „constă într-un anumit număr de calități personale, care, într-o anumită epocă și în cazul unui anumit popor, sunt cele mai indicate pentru a exercita această conducere”; trebuie adăugate „voința de a domina și conștientizarea întrunirii calităților cerute” (Mosca, 1955, pp. 328-329). Totuși, prezenta justificare a poziției dominante nu rezidă niciodată pur și simplu în afirmarea unei aptitudini sau a unui drept
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
teoria elitelor. Astfel, teza „managerială” a descompunerii clasei conducătoare capitaliste prin separarea progresivă a proprietății asupra mijloacelor de producție și a controlului efectiv asupra acestor mijloace de producție a putut fi examinată în mod util din perspectiva celor trei dimensiuni indicate mai sus: recrutarea, structura și puterea. Mai întâi, emergența managerilor ca segment particular al elitei economice a putut fi asociată cu unele modificări în privința canalelor și ritmurile de mobilitate socială. Împrumutând această idee de la Dahrendorf, Giddens arată că există două
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
În ceea ce-i privește pe cercetătorii dezvoltării sociale, ei sunt mai degrabă reticenți în legătură cu folosirea indicatorilor subiectivi. Alții însă argumentează că, din cauza subiectivității construirii indicilor și a problemelor legate de disponibilitatea datelor, o măsură subiectivă a progresului social este mai indicată decât una obiectivă. Aceasta pentru că, în multe privințe, indicatorii subiectivi au o putere de cuprindere mai mare decât cei obiectivi, având avantajul de a putea spune foarte mult despre nevoile, dorințele și preferințele oamenilor ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
copiii au fost priviți ca proprietate a părinților lor sau ca niște adulți mai mici cu responsabilități egale cu cele ale părinților (Popescu, 2002, p. 89). Există însă o diferență majoră între acest tip de relație inițiator‑agent și cele indicate mai sus: spre deosebire de angajatori, acționari și alți clienți adulți, copiii au o capacitate foarte redusă de a monitoriza acțiunile agenților. Copiii foarte mici nu înțeleg mizele interacțiunii, iar copiii mai mari, chiar dacă le înțeleg, nu au puterea de a interveni
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
adică acea parte a orașului care se găsește în afara centrului sau care se afla, în trecut (în orașul istoric), în afara cetății, fiind locuită de muncitorii săraci (Petit Larousse, 1971). Utilizarea termenului de slum este totuși, în opinia mea, cea mai indicată, deoarece implică și alte semnificații în comparație cu termenii din limba română enumerați mai sus; termenul descrie o realitate despre care încă nu s-a vorbit în cazul României. Termenul de slum se leagă de teoria ecologiei urbane, indicând o formă a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
decenii, definițiile funcționale ale supervizării s-au bazat pe un anumit echilibru între funcțiile administrativă, educațională și suportivă, însă au apărut dezbateri care au încercat să identifice ordinea de prioritate a acestora, sau chiar să susțină că ar fi mai indicată o separare a lor. Astfel, unii autori precum Kadushin (1992) și Payne (1994) cred că diferitele funcții reprezintă limite organizaționale divergente, ca și domenii distincte ale cunoașterii și abilităților, fiind nu numai congruente, ci și complementare. Alți autori (Erera și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]