2,142 matches
-
occidentală la „filosofia românească”, se exprimă în această privință într-un mod lipsit de orice echivoc. Interesele națiunii trebuie să constituie instanța supremă a judecății, deciziei și acțiunii deoarece tocmai prin ele se dezvăluie absolutul unei comunități etnice. Raționalismul și individualismul sunt caracterizate drept adversarii ei cei mai redutabili. În sensul spiritualității ortodoxe - susținea Nae Ionescu - nu există decât comunități, și nu indivizi. Individul este dator să se subordoneze în mod deplin nevoilor comunității și să fie gata să se jertfească
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
s-a sărăcit pe sine închinând Domnului ofrande cu zgârcenie. Nu alt sens are parabola cu talanții îngropați și cu cei înmulțiți. Se arată aici din nou dinamismul energiilor divine lucrătoare în lume. Or, noi vedem azi că omul urmează individualismul lui Cain și al unui faimos rigă, autorul celebrei spuse "După mine, potopul!". Natura nu numai că nu e sporită, dar distrusă cu necruțare. Iată de ce omul fără credință seamănă cu o ființă care se automutilează: își taie azi un
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Cam în aceeași vreme, Rimbaud vorbea de heterogenia eului, iar, mai târziu, ca să dau un exemplu celebru, Pessoa și-a descoperit peste 70 de heteronimi creatori. Dar aceasta e o întărire, iar nu o pierdere de identitate. Din păcate, în individualismul postmodern tendința e dispariția persoanei, pe când în antropologia creștină omul este unic, cu o identitate inconfundabilă. În artă, epigonismul e pierdere fără regăsire și potențare a identității persoanei, ca într-un carnaval la sfârșitul căruia individul rămâne pe față cu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și al urmașilor săi, cât și organicismul cultural francez al lui Maurice Barrès și Charles Maurras. Nu se poate susține că "naționalismul oriental" este exclusiv cultural, iar cel occidental doar politic. Pe de altă parte, holismul lui Herder nu neagă individualismul. Departajarea între "cosmopoliți" (occidentalii) și "naționali" (orientalii) este la fel de falsă ca orice ideologizare (maniheistă) a antitezelor. O spune, în alți termeni, și Dieckhoff: Nimeni nu este cetățean al lumii, suntem cu toții cetățeni francezi, americani, japonezi... A fi lipsit de patrie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
antagonisme între omogen și eterogen, în care este prinsă știința medicinii. Este etica ideologiilor conflictuale din dialectica lui Hegel Și Marx, conformă cu logica clasică a tezei și antitezei, ducând la antagonismul claselor și la totalitarism, dar tot atât de bine la individualism excesiv, anarhic, "liberalism sau capitalism sălbatic, conform cărora nu mai contează decât reușita individuală, în dauna tuturor celorlalți, un capitalism în căutare de diversități pe toate tărâmurile, tot mai copleșitor și în cele din urmă sterilizant"311. Sterilizant fiindcă abolește
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
studiu dedicat gustului literar Șt. V. Nanu discută cu pătrundere starea literaturii române la 1890. Alte studii despre literatura națională scriu N. I. Apostolescu, mai puțin receptiv la valorile autohtone, exagerând efectele influențelor literare, Mihail Dragomirescu (Cultura populară și revistele populare, Individualismul ș.a.), V. D. Păun, Șt. Orășanu. Poezie populară trimit Sofronie Liuba și D. Stăncescu, dar folclor nu se tipărește în paginile revistei decât întâmplător. Printre cei ce au colaborat după 1920 se numără Al. Bistrițianu, Radu Boureanu, Al. Dima, D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289264_a_290593]
-
distrus-o, având pretenția că-i face pe toți proprietari. Stăpânul domeniului-moșiei avea obligații față de țăranii dependenți, îi înzestra cu pământ, capitalistul și capitalismul se desolidarizează de orice obligație, tocmai în baza divizării proprietății, a parcelării și hăcuirii pământului, exacerbând individualismul și egoismul, care sunt emblemele capitalismului. Atitudinea celor care, în baza legilor de restituiri și retrocedări de după 1989, au revendicat pe lângă ce n-au avut și ce-a folosit comunitatea să tească în urmă cu câteva sute de ani, deși
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
uneia și aceleiași viziuni asupra lumii, a răspunsurilor la diferitele probleme fundamentale puse de relațiile interumane și de relațiile dintre oameni și natură". (13/1, p. 100-l01) Viziunea tragică jansenistă asupra lumii se constituie prin interdependența dintre răspunsul adus de individualismul raționalist înțelegerii lumii, ca definitivă, de neschimbat și clară, și refuzul, pe de altă parte, de a accepta această lume ca singura șansă și singura perspectivă a omului. Există o tensiune între primul răspuns al individualismului raționalist și exigența opusă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
dintre răspunsul adus de individualismul raționalist înțelegerii lumii, ca definitivă, de neschimbat și clară, și refuzul, pe de altă parte, de a accepta această lume ca singura șansă și singura perspectivă a omului. Există o tensiune între primul răspuns al individualismului raționalist și exigența opusă a unei noi scări de valori, credința într-un ansamblu de valori care transcend individul, ceea ce și face ca împotriva acceptării inițiale a primului răspuns pentru această viziune, lumea să fie în cele din urmă totuși
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pământul agricol etc. Se adaugă reprezentarea asupra pământul ca un bun de mare valoare, însă subevaluat pe o piață percepută drept dominată de speculanți. Din punct de vedere al modului de organizare internă a comunității, există unele premise pentru un individualism de clan, manifestat într-o lume altfel colectivistă. O să notez mai întâi faptele istorice mai recente: societatea comunistă, represivă, a produs o modernizare incompletă, marcată de o neîncredere crescută, tradițională, nu doar în aparatul birocratic al statului și în administrația
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
tributari momentului CAP, al colectivizării, când munceau în comun, dar nu beneficiau de rezultatele muncii lor și nu apreciau practica muncii în comun. Reacția țăranului de azi la spiritul colectivist și egalitar în care a trăit este o formă de individualism manifestat prin egoism și invidie și nu prin afirmarea proprietății și a valorii individuale, care îi îndeamnă pe oameni să pună în comun ce e al lor pentru a fi și mai eficienți sau să se asocieze pentru binele comunității
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
au generat multe studii care au ca obiect variabilele culturale și influența lor asupra aprecierii performanțelor (Fletcher și Perry, 2001; Milliman și al., 1998), având la bază abordarea dimensiunilor culturale elaborată de Hofstede (1996), în special distanța față de putere și individualismul / colectivismul. Distanța față de putere se referă la nivelul la care superiorii influențează comportamentul subordonaților și viceversa. Într-o cultură în care distanța față de putere este mare, superiorii și subordonații nu se consideră egali, subordonații fiind foarte dependenți față de superiori. În
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și îndatoririle. Rezultă o nouă repartiție a îndatoririlor și o cooperare strânsă și cordială, imposibil de obținut în vechiul sistem de conducere. Această combinare care constituie organizarea științifică poate fi astfel rezumată: știință în loc de empirism; armonie în loc de discordie; cooperare în loc de individualism; randament maxim în loc de producție scăzută; formarea fiecărui om, pentru a-l determina să obțină randament și prosperitate maximă” (Zlate, 2001, citat după ediția franceză, Dunod, Paris, 1929, pp. 113 - 114) Adesea, ideile lui Taylor au fost greșit înțelese, ratându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
s-a făcut bun în lupta împotriva terorismului, a rămas încă nesoluționată problema atitudinii pe care majoritatea populației o are vis-a-vis de acest fenomen care le afectează viața de zi cu zi. Mulți oameni manifestă o atitudine de reținere, de individualism, izolationism și de neimplicare, apatici în efortul lor de a sprijini organismele specializate în luptă anti și contrateroristă, mergând pe principiul, deloc adevărat că "așa a fost dat să se întâmple și bine că nu mi s-a întâmplat mie
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
unor momente importante din istoria filosofiei grecești, cum ar fi Sofiștii în Antichitatea greacă. Studiu însoțit de o traducere din Platon, Gorgias (481-506, 521-527), publicat în 1934. Cercetătorul lămurește contextul apariției mișcării sofiste, istoricul ei și principalele caracteristici, cu deosebire individualismul. El evidențiază, de asemenea, modificarea percepției asupra fenomenului sofist, situată între desconsiderarea arătată acestor spirite neîncrezătoare în capacitatea omului de a descoperi adevărul unic asupra universului și vieții de gânditorii aflați pe linia Socrate-Platon-Aristotel și reabilitarea din secolul al XIX
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288666_a_289995]
-
sau în practica parvenitismului. Statul centralizat oriental a facilitat dar a și impus pattern-urile de realizare umană. Ne întoarcem iarăși la Bizanț, a cărui artă "se îndreaptă spre chip ca referent și centru de greutate a reprezentării"; mai mult, "individualismul constituie o altă caracteristică fundamentală a omului bizantin"23. Iată de ce sfântul și cavalerul de pildă, creați în evul mediu timpuriu ca un legatum al unei străvechi distincții dintre sacerdoțiu și imperiu 24, populează literatura hagiografică, prind consistență în epopeea
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
63-68 {Literatura veche și dreptul scris). 22 Cf. Permanențe literare..., ed. cit., p. 12-41 {Mitul semiantropomorf). 23 Guglielmo Cavallo, Introducere la Omul bizantin, ed. cit., p. 17, cu completarea semnificativă: "în chip se concentrează forța interioară, în el se exprimă individualismul imaginii". 24 Cf. Virgil Cândea, Rațiunea..., ed. cit., p. 295. 25 Cf. Dighenis Akritas, trad. De N.I.Pintilie și Nikos Gaidagis, Univers, București, 1974. \^ 26 Cf. lucrarea noastră Alchimia \-mileniului, ed. cit, p. 183-189 w {Similitudini tipologice între literaturile sud-est
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
și sociale depinde de libertatea indivizilor de a alege. Alegerile individuale reglează piața astfel încât acele lucruri preferate de indivizi vor domina. Hayek susținea că alegerea liberă a indivizilor într-o piață liberă va crea o ordine socială benefică. Libertatea și individualismul sunt acelea care creează condiții pentru progres tehnologic și științific care, spune Hayek, oferă cea mai mare abundență materială și fericire umană. În acest context Hayek a propus ceea ce el numește principiul fundamental " Principiul fundamental constă în utilizarea preponderentă a
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
culturale, religioase sau minoritare; ca ofertante de servicii pe care guvernul nu are capacitatea sau dorința de a le furniza direct sau integral. Retorica societății civile, a comunității, a capitalului social și a parteneriatului poate fi o alternativă binevenită la individualismul pieței sau la despotismul statelor totalitare. În anii `90 multe comunități s-au confruntat cu dilema dacă să se implice în parteneriate conduse de stat în care beneficiau de o mică subvenție, sau dacă să ia în mod efectiv controlul
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
localizarea și globalizarea în școala românească, se impune cu atât mai mult cu cât, abia ieșit dintr-un sistem excesiv de birocratic, autoritar și paternalist, învățământul se confruntă cu dificultăți imposibil de soluționat după o logică centralistă. Criza tranziției a întărit individualismul care se născuse încă din vremea totalitarismului comunist și a atomizat și mai mult o societate și așa foarte puțin bazată pe solidaritate și comunitate. Criza morală și structurală a societății românești a fost reprodusă și întărită de sistemul educațional
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pe ceilalți pentru: capacitatea lor de a fi eficace și autonomi; Îi influențează pe ceilalți prin: forța caracterului, determinare; Valoarea pentru organizație: demonstrație prin exemplu, imaginație, orientare către rezultate, spirit de inițiativă, simțul urgenței; Tendința de a abuza de: nerăbdare, individualism, agresivitate; Sub presiune, devine: autoritar, conflictual, logic, inflexibil; Se teme de: încetineală, rutină, pierderea controlului, să se profite de el, prea multă intimitate, vulnerabilitatea sa, eșecuri; Ar fi mai eficace cu un plus de: răbdare, grijă pentru ceilalți, umilință și
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
impas în domeniul istoriografiei intelectuale americane. În perioada respectivă, mai ales ca urmare a lucrărilor lui Charles Beard și Louis Hartz, atât istoricii de stânga, cât și curentele liberale au împărtășit amplu interpretarea regimurilor engleze și americane că personificări ale individualismului și ale valorizării la maxim a proprietății private care constituie baza gândirii politice a lui John Locke 26. Istoricii de stânga au considerat că ideile politice ale lui Locke trebuiau privite ca produs al unui capitalism burghez incipient, în timp ce istoricii
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Bailyn, în studiul sau asupra pamfletelor din StampTax Act, publicat că The ideological origins of the American Revolution în 1967, s-a refugiat într-o puternică retorica a libertăților comunale și a dreptului la rezistență mai curând decât în expresiile individualismului lui Locke 29. Deși mai târziu a susținut că republicanismul clasic nu a fost important pentru Revoluția americană 30 și a refuzat să utilizeze în context american expresia de "umanist civic"31, descoperirea de către Bailyn a unei ideologii comunitare în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
civic"31, descoperirea de către Bailyn a unei ideologii comunitare în coloniile americane i-a furnizat lui Gordon Wood input-ul conceptual pentru a realiza o reinterpretare atentă a Revoluției americane ca fenomen care a avut puțin de-a face cu individualismul lui Locke. În cartea sa intitulată The creation of the American Republic, 1776-1787, Wood a arătat că revoluția îndreptată împotriva coroanei engleze nu a avut drept cauză apărarea dispenselor fiscale aplicate coloniilor ci, mai curând, spiritului de fraternitate, sacrificiul de
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Progresia de la interesul pentru "individ" la interesul pentru "familie" în studiile literare curente ale cărților cu înregistrări de familie le este fără îndoială familiară istoricilor anglofoni și francofoni, care au observant ei înșiși o diminuare a interesului pentru conceptul de individualism renascentist și o explozie a cercetărilor consacrate formelor comune de activitate, fie în familie, fie în vecinătate sau în confrerii. De fapt, cea mai mare parte a muncii de pionierat asupra istoriei familiei italiene a fost realizată de străini. În comparație cu
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]